BusinessMagazin

Tag: recenzie

  • Gadget Review: Alienware 13, sau cum să NU-ţi cheltuieşti banii – FOTO, VIDEO

    PRO
    Tastatura confortabilă
    Uşor pentru un laptop de gaming
    Designul

    CONTRA
    Extrem de scump
    Performanţă scăzută
    Se încinge foarte tare
    Display-ul putea fi mai bun


    Am fost surprins să văd că jocurile video noi precum Fallout 4 sau Witcher 3 au îngenuncheat laptopul pe setările maxime şi au devenit jucabile abia pe setări medii sau scăzute, şi consternat să constat că  producţiile mai vechi (2013) nu au rulat bine pe acest laptop. Am rămas uimit că texturile din Windows nu se văd foarte bine şi display-ul, în general, nu are o calitate foarte bună. Şi am fost chiar dezamăgit să văd că pe acest laptop nu se poate face niciun fel de editare audio-video (nici nu mai vorbesc de clipuri 4K). Am încercat în mai multe rânduri. Aceste lucruri nu sunt ieşite din comun, dar nu ar trebui să se întâmple sistemelor care costă costă 6.000-7.000 de lei. Exorbitant de mult! Cu aceşti bani ai putea achiziţiona un desktop pentru gaming (mai bun) şi un laptop pentru birou sau ai putea cumpăra un alt laptop de gaming mai performant (un exemplu recenzat de Business Magazin este Acer Predator 17).

    Alienware 13 a fost introdus pentru prima dată în 2014 şi este cel mai mic laptop al companiei în momentul de faţă. Varianta testată a venit cu un proces Intel i5 de 2,60 GHz, 8 GB RAM, 1 TB hard disk şi o placă video Nvidia GTX860M de 2 GB. Anul trecut cei de la Alienware au actualizat laptopul cu un hard disk SSD, au îmbunătăţit procesorul şi placa video, iar eu sper, pentru ei, ca acest lucru să fi îmbunătăţit drastic performanţele, asta dacă nu vor să dea faliment.

    Designul laptopului este unul futuristic, plăcut ochiului, colţurile sunt îndoite şi binecunoscutul alien tronează pe carcasă. Materialele de construcţie sunt bune, în special carcasa (fibră de carbon şi aluminiu) şi tastatura. Tastatura este foarte moale şi este o absolută plăcere să tastezi pe acest laptop. Touchpad‑ul nu este rău, dar mai e loc de îmbunătăţire, iar durata de viaţă a bateriei este de trei-patru ore pentru activitate obişnuită (browsing, muzică, Office) şi până la o oră de gaming.
    Cum era de aşteptat, laptopul vine cu programe specifice Alienware, cum ar fi AlienAutopsy (monitorizarea sistemului), AlienBackup (recuperarea datelor) sau AlienFusion (economisire energie), dar şi AlienFX, cu ajutorul căruia poţi ajusta luminozitatea tastaturii şi poţi alege dintre cele 20 de culori disponibile. Asta dacă eşti fanul programelor preinstalate.

    Revenind la performanţa produsului, de fiecare dată când am încercat un joc video am rămas din ce în ce mai dezamăgit deoarece nu am găsit niciun joc mai nou de 2013 care putea rula în condiţii optime pe acest laptop, care este şi foarte scump, fapt care mi-a revenit în minte de fiecare dată când Alienware 13 se poticnea. O altă problemă a fost că nu am putut edita în niciun fel materialele video (am încercat cu trei programe şi niciunul nu a reuşit să-mi ofere o experienţă de utilizare fluidă; am fost nevoit să apelez la bătrânul meu desktop pentru această sarcină). În plus, se şi încinge foarte repede şi este imposibil să-l foloseşti mai mult de 30 de minute pe picioare pe canapea. Pe de altă parte, sunetul realizat în parteneriat cu SoundBlaster X-FI are o calitate destul de bună având în vedere mărimea produsului. Un alt lucru plăcut este faptul că laptopul nu e greu (2 kg) şi poate fi cărat cu uşurinţă.

    Totuşi, marea problemă cu acest produs de gaming este faptul că-ţi oferă o performanţă în jocuri cel mult mediocră la un preţ extrem de mare. Într-un final, m-am tot gândit cui i-aş putea recomanda Alienware 13 şi la momentul scrierii acestui articol încă nu am găsit un răspuns. Vă anunţ dacă găsesc ceva.

    CASETĂ TEHNICĂ:
    Display: 13 inchi – Full HD  LCD LED (1.920×1.080 IPS)
    Sistem de operare: Windows 8 – Windows 10
    Placă video: GeForce GTX 860M 2GB
    Procesor: Intel i5-4210M 2,60 GHz
    Memorie: 8 GB RAM
    Hard Disk: 1 TB,
    5.400 rpm
    Greutate: 2 kg
    Baterie: Li-Ion 4 celule
    Porturi: HDMI, audio, microfon, 3xUSB 3.0

    Produsul a fost dat pentru testare de către eMAG.


     

  • Adâncimea oceanului albastru

    Cum se poate ca o carte scrisă în urmă cu un deceniu să mai facă valuri şi în prezent? Pentru că aplică tocmai principiile pe care le propovăduieşte: este vorba de Strategia oceanului albastru, de W Chan Kim şi Renee Mauborgne, profesori la INSEAD, care a apărut în 2005 şi care a fost tradusă în româneşte în acest an, într-o ediţie revăzută şi adăugită, după ce s-a vândut în lumea întreagă în peste 3,5 milioane de exemplare. Interesant pentru Blue Ocean Strategy este că nu i se aplică o regulă care mi se pare de neevitat. Despre ce este vorba?

    Mi se pare că literatura de afaceri ar trebui împărţită în IC, adică înainte de criză, adică scrisă înainte de 2008, şi DC, adică după criză. Separarea mi se pare necesară pentru că una scrii şi percepi într-o lume pe creştere şi altceva în climatul pesimist-realist din ultimii şapte ani. Blue Ocean este valabilă pentru ambele lumi, pentru că vorbeşte de principii valabile în ambele situaţii; ba putem spune că abia în prezent cartea poate fi apreciată la deplina valoare. Blue Ocean Strategy analizează 150 de decizii strategice luate de-a lungul a 100 de ani în 30 de domenii de activitate, demonstrând că succesul apare în momentul în care compania sau antreprenorul îşi creează spaţii noi de piaţă, care nu au fost valorificate, dar care sunt pregătite pentru creştere (luaţi exemplul tabletei, lansată de Apple la momentul potrivit, deşi fusese gândită şi de alţii, de-a lungul timpului).

    Cartea defineşte conceptele cheie pentru crearea unui „ocean albastru“, vorbeşte de trasarea noilor graniţe ale pieţei, de depăşirea obstacolelor din organizaţie sau de nevoia de a reînnoi albastrul oceanului. În ediţia extinsă apar două noi capitole şi este revizuit un al treilea; interesant mi s-a părut capitolul 11, care vorbeşte despre capcanele oceanului roşu (metafora autorilor pentru partea vizibilă şi uzitată a pieţei), printre care credinţa că a crea un ocean albastru înseamnă să depăşeşti activitatea de bază, că se aplică doar noilor tehnologii sau că trebuie să fii primul în piaţă pentru a reuşi. De neevitat!

  • Al dumneavoastră, raţional şi cu umor

    Am auzit de Dan Ariely în urmă cu ceva ani, hoinărind printre clipurile de pe TED; m-a atras atunci ineditul speech-urilor sale, amestecul de umor, înţelepciune şi har pe care îl găsesşti destul de rar. Ariely este profesor de economie comportamentală şi de psihologie la Univesitatea Duke şi este autorul unor cărţi de care, dacă nu aţi auzit, probabil că aţi fost plecat undeva în junglă timp de cinci ani: „Iraţional în mod previzibil“, „Iraţionalitatea benefică“ şi „Adevărul (cinstit) despre necinste“.

    Ariely ţine şi o rubrică de întrebări şi răspunsuri în Wall Street Journal, „Ask Ariely“; întrebările primite de la cititori şi răspunsurile oferite au fost grupate în „Al dumneavoastră, iraţional“, volumul lansat în luna mai a acestui an pe plan internaţional şi tradus recent în româneşte. Pentru carte Ariely face echipă cu un alt nume important al presei, caricaturistul William Haefeli de la The New Yorker, licenţiat şi el în psihologie şi în arte.

    Nu vă lăsaţi induşi în eroare de titlul cărţii, „iraţionalul“ de acolo este doar marca lui Ariely şi nu are nicio legătură cu răspunsurile pe care le oferă, indiferent de cât de ciudată este întrebarea care i-a fost pusă. Şi a avut parte de destule astfel de întrebări; citind cartea veţi gândi, iniţial, că lumea e plină de nebuni care au tot soiul de probleme ciudate; dar după această spoială, veţi realiza că şi problemele dumneavoastră pot părea la fel de naive şi că, de fapt, toţi suntem cumva la fel de neajutoraţi, de îngrijoraţi şi de firavi în lumea cea mare şi rea. Fiecare întrebare la care Ariely răspunde, la modul cel mai serios şi documentat, este prefaţată de o caricatură a lui Haefeli, şi acest lucru nu poate fi decât un plus major de inteligenţă şi umor. Musai de citit.

  • Al dumneavoastră, raţional şi cu umor

    Am auzit de Dan Ariely în urmă cu ceva ani, hoinărind printre clipurile de pe TED; m-a atras atunci ineditul speech-urilor sale, amestecul de umor, înţelepciune şi har pe care îl găsesşti destul de rar. Ariely este profesor de economie comportamentală şi de psihologie la Univesitatea Duke şi este autorul unor cărţi de care, dacă nu aţi auzit, probabil că aţi fost plecat undeva în junglă timp de cinci ani: „Iraţional în mod previzibil“, „Iraţionalitatea benefică“ şi „Adevărul (cinstit) despre necinste“.

    Ariely ţine şi o rubrică de întrebări şi răspunsuri în Wall Street Journal, „Ask Ariely“; întrebările primite de la cititori şi răspunsurile oferite au fost grupate în „Al dumneavoastră, iraţional“, volumul lansat în luna mai a acestui an pe plan internaţional şi tradus recent în româneşte. Pentru carte Ariely face echipă cu un alt nume important al presei, caricaturistul William Haefeli de la The New Yorker, licenţiat şi el în psihologie şi în arte.

    Nu vă lăsaţi induşi în eroare de titlul cărţii, „iraţionalul“ de acolo este doar marca lui Ariely şi nu are nicio legătură cu răspunsurile pe care le oferă, indiferent de cât de ciudată este întrebarea care i-a fost pusă. Şi a avut parte de destule astfel de întrebări; citind cartea veţi gândi, iniţial, că lumea e plină de nebuni care au tot soiul de probleme ciudate; dar după această spoială, veţi realiza că şi problemele dumneavoastră pot părea la fel de naive şi că, de fapt, toţi suntem cumva la fel de neajutoraţi, de îngrijoraţi şi de firavi în lumea cea mare şi rea. Fiecare întrebare la care Ariely răspunde, la modul cel mai serios şi documentat, este prefaţată de o caricatură a lui Haefeli, şi acest lucru nu poate fi decât un plus major de inteligenţă şi umor. Musai de citit.