BusinessMagazin

Tag: Razvan Pasol

  • Răzvan Paşol conduce una dintre cele mai mari firme de intermediere independente de pe bursă

    El a absolvit Academia de Studii Economice în 1998 şi până în 2002 a lucrat ca analist financiar la Freerom şi SVM Intermedias Securities. Din 1999 a devenit preşedinte şi director general al Intercapital Invest. Între 2002 şi 2004 Răzvan Paşol a făcut un MBA în finanţe în Statele Unite ale Americii în cadrul Pepperdine University din Malibu, California. După revenirea în România, a preluat conducerea Intercapital Invest. “Experienţa în America a fost foarte utilă în acest sens. Pentru cine vrea să se dezvolte pe sine ca persoană o experienţă în afara ţării e necesară”, spunea Paşol în urmă cu şase ani, când apărea în paginile primei ediţii a catalogului 100 Tineri Manageri de Top. Intercapital s-a aflat în consorţiul de firme care a intermediat oferta publică de vânzare a unui pachet de 15% din acţiunile Transelectrica, prima ofertă de pe bursă încheiată cu succes din ultimii cinci ani. Totodată firma de intermediere este implicată în procedurile de pregătire a ofertelor publice iniţiale ale Romgaz şi Hidroelectrica, cele mai importante oferte de acţiuni ce urmează a fi derulate pe bursă în perioada următoare.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Cum nu s-a schimbat viata brokerilor dupa listarea Fondului Proprietatea

    ” Nu m-am gandit ca listarea Fondului Proprietatea o sa-mi
    schimbe viata. Am trecut demult peste asemenea naivitati.” Grigore
    Chis, directorul general al societatii de intermediere financiara
    Broker Cluj, vorbeste pentru BUSINESS Magazin despre impactul
    istoricei listari asupra activitatii sale de zi cu zi: “A rescris
    istoria, dar asta nu inseamna ca ne asteptam sa ne imbogatim peste
    noapte”. Brokerul priveste mai degraba inspre schimbarea
    arhitecturii pietei de capital, mai exact modificarile care au
    aparut dupa eveniment. Sau, asa cum explica chiar el, mecanismele
    de tranzactionare au devenit similare cu cele din Occident.

    “Este nevoie insa de ceva timp pentru ca aceste schimbari sa
    devina o realitate la nivelul modului cum brokerii vor tranzactiona
    toti emitentii pe bursa”, completeaza Alexandru Ioan, sales &
    trading al KBC Securities.Cert e ca listarea a consumat mult din
    timpul celor care s-au pregatit cat mai bine pentru a gestiona
    tranzactiile asa cum se cuvine.

    Cei de la Intercapital Invest, de exemplu, asteptau inca din
    ianuarie 2010. “Ne-am pregatit cu foarte mult timp inainte de
    listare”, declara Razvan Pasol, general manager al casei de
    brokeraj. Printre masurile adoptate cu mult timp inaintea listarii
    se numara lansarea iFond Financial, un fond de investitii in care
    50% din banii stransi au fost investiti in actiuni ale Fondului
    Proprietatea. “Am zis: de ce sa nu facem si noi un produs pentru
    Romania. Am atras opt milioane de lei, de patru ori mai multi bani
    decat ne-am propus, ceea ce n-a fost deloc rau”, spune Pasol, care
    marturiseste ca momentul anuntului listarii a fost primit cu
    bucurie. Fireste, brokerii voiau sa faca tranzactii foarte mari,
    dar aveau nevoie si de prezenta unui emitent de calibru la bursa.
    Faptul ca FP nu era listat insemna ca nu isi indeplinea scopul
    pentru care era creat. Cu atat mai mult cu cat listarile importante
    lipseau de ceva vreme, mai ales cu active de miliarde de euro, asa
    cum s-a intamplat acum.

    In ciuda demersurilor pregatitoare care le-au consumat destul
    timp, efectele cele mai vizibile in activitatea brokerilor s-au
    resimtit chiar in saptamanile din preajma listarii. Pentru cei de
    la Intercapital Invest, Fondul Proprietatea a fost principala
    preocupare. Pe scurt, proceduri tehnice de indeplinit, foarte multe
    intrebari de la investitori care au vrut sa vanda sau sa cumpere
    actiuni ale FP, dar si timp pentru documentatia de deschidere de
    cont in cazul celor fara cont sau pentru a explica mecanismele
    pentru cei care nu fusesera investitori la bursa. O luna
    “plina”.

    Cat de diferita a fost ziua de 25 ianuarie pentru brokeri? A
    fost cum ar trebui sa fie de fapt o zi obisnuita, normala, raspund
    cei mai multi. Mai exact, activitate intensa din toate punctele de
    vedere: mult mai multi clienti interesati sa tranzactioneze sau sa
    urmareasca ce se intampla, telefoane, intalniri – in ziua listarii,
    dar si in zilele de dinainte. “Am renuntat la orice altceva ca sa
    ne putem concentra pe acest eveniment”, spune Razvan Pasol,
    amintindu-si ca cea mai recenta zi de acest fel a fost in cazul
    ofertei publice initiale ale Transgaz.

    Adica sfarsitul lui 2007, o perioada cu activitate sustinuta,
    dar care a avut o durata mai lunga decat in cazul Fondului
    Proprietatea. De fapt, in 2006 si 2007 existau zile aglomerate, dar
    zile fara vreo listare noua sau vreo oferta publica initiala. Pur
    si simplu exista un interes foarte mare pentru bursa. Insa din
    cauza crizei numarul de tranzactii, valoarea lor sau numarul de
    investitori activi s-au diminuat si de aceea si lipsa de evenimente
    din viata brokerilor.

  • Triplu salt in brokeraj

    Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF) si-a vandut participatia de peste 68% detinuta la societatea de brokeraj Intercapital Invest catre trei dintre managerii sai. Chiar daca Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital, spune ca “e o tranzactie in interiorul grupului care nu schimba nimic din planurile si strategiile Intercapital”, profilul celor trei actionari majoritari ne trimite cu gandul spre alte posibile mutari, intr-un orizont de timp ceva mai lung, in sensul dezvoltarii companiei pana la un punct in care ar putea deveni interesant un nou exit. Actuala tranzactie, a carei valoare (neconfirmata de Pasol) s-ar situa, potrivit unor evaluari din piata, undeva spre 2,5 milioane de euro, inseamna practic ca Horia Manda (managing partner al Axxess Capital, companie care administreaza RAEF), Ionel Klipper (directorul executiv si presedintele RAEF) si Sandu Neculai Cristinel (ofiter-sef de investitii la RAEF) s-au decis sa se implice direct la Intercapital Invest. Manda detine acum peste 37% din firma de brokeraj, Klipper a preluat 27,15%, iar Neculai Cristinel restul actiunilor.

    O mai mai mare implicare a actionarilor, cunoscuta fiind experienta celor trei, va fi probabil un castig in ce priveste dezvoltarea Intercapital Invest. Cei trei au fost implicati in evenimente importante pe piata financiara, ca dezvoltarea si vanzarea Bancii Agricole, a Bancii Romanesti sau a unor companii ca Motoractive (leasing), Domenia Credit (credite ipotecare), Estima Finance (consumer finance), comerciantul de electrocasnice Domo, brokerul Certinvest si producatorul de vopsele Policolor. Intercapital a intermediat tranzactii de aproape 100 mil. euro in primele 11 luni ale lui 2009, cu venituri de 4 milioane de lei (aproape un milion de euro) dupa trei trimestre. Societatea si-a inceput activitatea in 1995, ca membru fondator al Bursei de Valori Bucuresti, condusa atunci de Marius Musat, fondatorul grupului de firme OK Exchange, si de alti oameni de afaceri. Patru ani mai tarziu, compania a fost preluata de un alt grup, condus de data aceasta de Eugen Voicu, fondatorul Certinvest. Voicu l-a adus pe Razvan Pasol la Intercapital; acelasi Voicu mai detine azi o participatie de 22% la Intercapital. Restul de 10% se imparte intre alti actionari, printre care si Pasol.

    Seful Intercapital se fereste acum sa evalueze societatea si admite doar ca valorile tuturor companiilor au scazut. “Important e ca Intercapital e mai solida acum decat in urma cu an si jumatate”, spune Pasol, care a fost nevoit sa inchida trei birouri din teritoriu, la Brasov, Bacau si Pitesti, renuntand si la angajatii de acolo. |nsa investitiile pentru cresterea cotei de piata au continuat, si Pasol crede ca strategia va da rezultate cand piata va iesi din criza. “|n 2008 am mizat pe eficientizare, insa din 2009 ne-am reluat dezvoltarea”, spune directorul Intercapital, unul dintre managerii care declarau, inca de la inceputul crizei, ca solutia cea mai proasta e sa nu faci nimic si sa astepti sfarsitul crizei. Intercapital a preluat de curand administratorul de investitii Investica Asset Management, tocmai pentru a-si completa portofoliul. “Anul trecut am recomandat unor clienti vanzarea, dar nu am avut o alternativa directa pe care sa le-o oferim. Acum, cu achizitia Investica, avem”, spune Pasol, care pregateste pentru inceputul anului viitor lansarea unui fond mutual monetar.

     

  • Misca piata de brokeraj

    Tranzactia mai asteapta obtinerea tuturor aprobarilor necesare.
    Prin achizitia SAI Investica Asset Management, Intercapital Invest
    isi extinde gama de produse si servicii financiare oferite
    investitorilor cu inca doua fonduri, Fondul Deschis de Investitii
    Investica Altius si Fondul Inchis de Investitii Infinity.

    Leonard Visan isi va pastra pozitia de Director General al SAI .
    Investitia Intercapital Invest face ca Sai Investica Asset
    Management sa se alature uneia dintre cele mai mari companii
    independente de brokeraj din Romania », spune Visan, care
    argumenteaza decizia vanzarii prin viziunile comune de business pe
    care le au cele doua conduceri.

    De cealalta parte, Razvan Pasol, directorul Intercapital Invest,
    a gandit achizitia ca un pas firesc in directia dezvoltarii
    companiei pe care o conduce. « Vom forma astfel un grup intergrat
    de furnizori de servicii de intermediere si si de administrare a
    activelor », spune Pasol.

    Mai multe despre evolutia Intercapital Invest cititi
    aici     si aici.

  • Cum repornim economia

    BUSINESS MAGAZIN: Privind acum retrospectiv, dincolo de faptul ca nu ati avut cum sa prevedeti amplitudinea crizei economice, ce anume va reprosati ca nu ati facut si ce decizii strategice ati fi putut lua inainte de inceperea crizei astfel incat situatia actuala sa fie alta?

    DRAGOS SIMION: Inainte sa incepem sa simtim propriu-zis criza pe pielea noastra, lucru care s-a intamplat timid in septembrie si mai pregnant din octombrie incoace, destule voci spuneau ca dificultatile economice exista doar la nivel psihologic, iar criza nu este o realitate. Intrebarea are deci doua intervale: pe de-o parte, ce puteau face managerii in urma cu un an, cand erau inca optimisti si nu anticipau ca vine criza, iar pe de alta parte ce puteau face din momentul cand au intrat in criza.

    MARIUS GHENEA: Din punctul acesta de vedere, cred ca am fi facut aceleasi greseli si nu am fi putut schimba prea multe. Mediul economic, dar mai ales sectorul privat, nu poate actiona anticiclic. Singurele institutii care pot face acest lucru sunt Guvernul, Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si alte institutii din aceeasi categorie, insa din pacate nu au facut-o.

    DRAGOS SIMION    : De acord, dar anumite efecte pot fi atenuate din timp daca exista disciplina si strategie coerenta. Personal, mi-as reprosa o anumita euforie cu care am continuat afacerile, desi semnale in piata erau destule. In momentul cand iti propui un buget anual si constati inca din trimestrul al doilea o diferenta intre veniturile estimate si cele realizate, ca manager ai doua solutii: fie refaci respectivul buget si continui activitatea in acelasi mod, fie incepi sa fii mai disciplinat si sa iei masuri mai stricte. Aici sta diferenta la nivelul deciziilor pe care le puteau lua managerii in urma cu un an, in afara de faptul ca au reactionat cu sase luni mai tarziu.

    MARIAN PARVU: Depinde de domeniu. In ce priveste constructiile, anul trecut pe vremea aceasta, prioritatea noastra era sa livram contractele existente, proces care a durat pana in octombrie-noiembrie. Cat timp am avut contracte care se desfasurau pana la incheierea sezonului constructiilor, nu ne-am gandit prea mult la proiecte noi. Analizand acum deciziile luate, nu cred ca as fi facut nimic altfel, dar imi reprosez ca am intarziat sa aplic planurile de restructurare si reorganizare, in conditiile in care in noiembrie criza era o certitudine. Am preferat sa asteptam urmatorul sezon de constructii, dar daca as fi actionat la momentul potrivit, poate compania ar fi fost mai bine pregatita sa faca fata crizei.

    RAZVAN PASOL: Pe piata de capital, problemele au inceput sa apara inca de la sfarsitul lui 2007. Noi am avut deci mai mult timp sa ne gandim, dar atunci cand piata creste, te gandesti la venituri sau cota de piata si mai putin la costuri, care ajung in primplan in recesiune.

    MARIUS GHENEA: Pe de alta parte insa, daca majoritatea managerilor ar fi facut rapid o restructurare masiva a costurilor, corespunzatoare cu perspectivele, cred ca din punct de vedere macroeconomic situatia ar fi fost si mai grava decat acum, intrucat numarul locurilor de munca pierdute ar fi fost mult mai mare, iar consumul ar fi luat-o mult mai repede la vale.

    BUSINESS MAGAZIN: Prin urmare, se poate spune ca a fost mai bine ca piata a reactionat ceva mai greoi la criza?

    DRAGOS SIMION: Pentru sectorul public a fost mai bine, dar pentru cel privat, evident, a fost mai rau.

    ANCA BIDIAN    : Oricum, cel mai afectat este domeniul financiar-bancar. Aici nu e criza, ci industria in sine se cheama criza si nu cred ca afacerile puteau fi facute altfel. Companiile de intermediere de credite, spre exemplu, au crescut prin investitiile in dezvoltare si implicit in recrutare de personal, fara de care ar fi avut de pierdut, iar costurile cu forta de munca nu aveau cum sa fie ajustate. Trecand in revista perioada din septembrie si pana acum, cred ca as fi reactionat la fel. Lipsa de actiune a contribuit insa la magnitudinea situatiei, pentru ca altfel cred ca am fi ajuns in acest moment ceva mai putin sifonati.

    MIHAI SFINTESCU: Problema cred ca a fost si faptul ca in multe industrii am avut exces de oferta si nu am intuit unde va fi cerere intr-o perioada economica mai dificila. Ajustarea se face in functie de oferta pe termen lung, dar acum trebuie facuta in functie de cererea pe care inca nu o stim. Iar in sectoarele ciclice situatia e mult mai dramatica, pentru ca in conditiile in care PIB-ul scade cu 6,4%, aceste sectoare scad cu o rata mult mai mare, de 20- 30% – numai in primul trimestru. Probabil, cel mai bine pentru o companie ar fi sa-si schimbe modelul de business, schimbare care pana la urma implica un pariu foarte mare.

    ALINA DUMITRESCU: In ultimele trei luni am realizat un studiu in randul a 300 de manageri din cele mai mari companii din Romania, majoritatea fiind de parere ca situatia actuala este un moment foarte bun pentru a-si face curat in companie, din punctul de vedere al costurilor, al productivitat ii sau al managementului de risc.