BusinessMagazin

Tag: Razboiul

  • Davos 2023 se încheie pe un ton optimist, dar cu semnale de alarmă privind climatul, inflaţia, războiul subvenţiilor. Din Europa de Est, polonezii s-au făcut remarcaţi prin prezenţa masivă

    După ce a stat la început sub umbra recesiunii, reuniunea din acest an a Forumului Economic Mondial se încheie pe un ton de optimism. Elitele globale care au participat la reuniune sunt resemnate cu privire la recesiune, spunând că aceasta este aproape inevitabilă, atât în SUA, cât şi la nivel mondial. Aceştia sunt to­tuşi optimişti că aceasta va fi una blândă, potrivit Washington Post.

    O iarnă mai caldă decât era de aşteptat ajută Europa în criza ener­giei, economia chinezească se redes­chide, urmând să susţină întreaga eco­nomie mondială, inflaţia îşi înce­tineşte rit­mul de creştere.

    „Dacă ar fi să descriu perspectiva FMI pentru 2023 pe scurt, aceasta ar fi că avem un an greu în faţă, dar e­xistă semne de rezistenţă“, a declarat Gita Gopinath, prim adjunct al direc­torului general al FMI.

    În pofida tonului de optimism, au apărut avertismente majore cu privi­re la schimbările climatice. Un grup de activişti pe climat, printre care Greta Thunberg, au protestat în Davos, cerând să se pună capăt noi­lor proiecte de domeniul combus­tibililor fosili.

    Scoţând în evidenţă ipocrizia executivilor din sectorul petrolului şi gazelor, activiştii au atras atenţia că a venit timpul ca publicul să nu mai fie indus în eroare cu privire la criza climatică, potrivit Reuters.

    Reuniunea de la Davos a fost de asemenea o ocazie pentru marile bănci centrale să avertizeze că lupta cu inflaţia nu s-a terminat. Preşedinta BCE Christine Lagarde a avertizat că urmează noi majorări importante de dobânzi, declaraţii similare fiind făcute mai apoi de oficialilor de top ai băncii centrale americane, notează Financial Times.

    Participanţii la reuniune au lău­dat la unison pachetul de subvenţii verzi lansat de SUA. Însă Christine Lagarde a declarat că speră ca un război al subvenţiilor să poată fi evitat.

    La Davos, Ucraina şi-a accelerat eforturile de a-şi asigura susţinere financiară pentru reconstrucţia ţării, relatează Reuters. De la începutul războiului, SUA şi aliaţii săi au acordat Ucrainei arme de miliarde de dolari, însă Kievul vrea mai mult. Acesta ţine de asemenea să se asigure că angajamentele pentru reconstrucţia sa nu sunt cuvinte goale.

    Din Europa de est, Polonia a fost reprezentată la Forumul Economic Mondial de o numerousă delegaţie din mediul politic şi de afaceri. Preşedintele polonez a fost un partener de discuţii căutat. În centrul atenţiei s-a situat aşa-numita Casă Poloneză, scrie Deutsche Welle.

    „Ideea înfiinţării Casei Poloneze în timpul Forumului i-a aparţinut preşedintelui. Ea se doreşte a fi un centru de stabilire a contactelor cu Polonia. În primul rând pentru comunitatea de business, dar şi pentru oamenii politici“, a explicat Sylwia Dalecka, care se ocupă de gestionarea acesteia din 2019, adică de la început.

  • Omer Susli a închis două din cele patru magazine Homelux: Pandemia şi apoi războiul ne-au afectat foarte mult

    ♦ „Lăsăm deoparte Homelux momentan, nu mai continuăm cu planul de extindere. Mai avem un plan, vrem să cumpărăm centre comerciale în New York şi în jur, pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii. Scanăm piaţa“, spune Omer Susli.

    Antreprenorul Omer Susli, care a pus bazele reţelei de magazine cu obiecte de amenajări interioare Homelux, a mai rămas doar cu două dintre cele patru unităţi care funcţionau sub acest nume. Proprietarul Homelux a ales să închidă anul trecut două magazine în contextul economic dificil pe care îl traversează România.

    „Aveam planuri de extindere, voiam să ajungem la 20 de magazine, însă pandemia şi apoi războiul ne-au afectat foarte mult. Ne concentrăm pe online acum şi pe cele două magazine cu care am rămas“, spune Omer Susli.

    În prezent, mai sunt funcţionale unităţile Homelux din Focşani (de 1.500 de metri pătraţi) şi din Baloteşti – DN1 Value Centre, fostul centru comercial Prisma (de 10.000 de metri pătraţi). Ambele unităţi închise se aflau în Ploieşti, unul fiind într-un spaţiu închiriat, iar celălalt fiind proprietate proprie şi fiind în prezent ocupat de retailerul austriac de mobilă XXXLutz.

    „Lăsăm deoparte Homelux momentan, nu mai continuăm cu planul de extindere. Nu ne gândim deocamdată să închidem cele două magazine rămase, dar ne concentrăm pe centrele comerciale pe care le-am adăugat în portofoliu în ultimii ani.“

    Omer Susli a cumpărat în 2022 centrul comercial River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea de la Sonae Sierra, dezvoltatorul care are şi mallul Park Lake din Bucureşti. El a mai achiziţionat, tot anul trecut, şi complexul comercial Vitantis Shopping Center din Bucureşti de la fondul de investiţii Revetas Capital Advisors, prin intermediul Praktiker Real Estate România. Proiectul River Plaza Mall a fost inaugurat în noiembrie 2006 şi are o suprafaţă de aproximativ 12.000 de metri pătraţi, în vreme ce Vitantis Shopping Center are o suprafaţă de aproximativ 50.000 de metri pătraţi, fiind dezvoltat pe un teren de 80.000 de metri pătraţi.

    Antreprenorul mai deţine proiecte comer­ciale şi în Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Bistriţa şi Bârlad. Mai multe dintre acestea au fost cum­pă­rate de la fondul american de in­vestiţii Portico Investments România.

    În Bârlad, clădirile sunt ocupate de retailerul Lidl şi de o staţie de carburanţi deţinută de compania MOL. În Tulcea, omul de afaceri a achiziţionat un centru comercial în care se regăsesc retaileri precum Lidl, Jysk şi Altex, iar în Drobeta-Turnu Severin, clădirea Fortuna Severin are chiriaşi precum Pepco, Jysk, Romstal, Poşta Română, Penny.

    Omer Susli a cumpărat în 2022 centrul comercial River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea de la Sonae Sierra, dezvoltatorul care are şi mallul Park Lake din Bucureşti. Desen: Romeo Răileanu

    „Vrem să închiriem complet ce avem deja, gradul de ocupare fiind în prezent de 97%. Ne gândim totodată şi la noi locaţii, vedem oportunităţi în piaţă, analizăm în funcţie de potenţialul oraşelor sau de yield. În plus, mai avem un plan, vrem să cumpărăm centre comerciale în New York şi în jur, pe coasta de Est a Statelor Unite ale Americii. Scanăm piaţa“, mai spune Omer Susli.

    În 2022, antreprenorul spunea că, din întregul business Homelux, online-ul generează aproximativ jumătate, uneori chiar 55% din vânzări, crescând în mod accelerat. În 2021, cifra de afaceri a Homelux a fost de 28 de milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent.

    În afară de Homelux, Omer Susli mai deţine şi companiile Romtextil – producător de fibre textile, Search Chemicals – firmă specializată în import/ export, Tempo Invest – fabrică de cretă măcinată (carbonat de calciu) şi transport rutier, Travel Tips – agenţie de turism. Omer Susli a avut până în 2017 reţeaua de magazine de bricolaj Praktiker, pe care a vândut-o către britanicii de la Kingfisher. Ulterior, el a pus bazele reţelei de magazine cu decoraţiuni interioare Homelux.

  • Iulian Anghel, ZF: Războiul de la Bruxelles

    În vară, când cei doi lideri ai principalelor economii ale Uniunii au propus un guvern al zonei euro, nu l-au pus în temă pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şi nici nu au oferit Comisiei Europene, cum era de aşteptat, vreun rol în această poveste. Nu au dat vreo explicaţie clară despre ce ar urma să aducă în plus Guvernul sau guvernanţa faţă de ceea ce este Comisia în prezent.

    Comisia este garantul tratatelor UE, drept urmare a fost considerată, aproape firesc, drept un guvern de facto al Uniunii.

    Nu aşa vede problema Parisul şi Berlinul şi aici intră în conflict cu Comisia, dar şi cu Parlamentul European care, nu mai departe de săptămâna trecută, a votat şase legi importante menite să întărească guvernanţa economică în sânul UE, iar aplicarea acestor norme cade în sarcina Comisiei Europene.

    Săptămâna trecută, Barroso a fost aplaudat în Parlamentul European când, prezentând “starea Uniunii” a vorbit despre nevoia de a trece peste orgolii, de a întări rolul Comisiei. Şi este clar că nici Comisia şi nici Parlamentul nu agrează formula “guvernului zonei euro” propusă de Germania şi Franţa. Partizanii întăririi rolului Comisiei susţin că o serie de blocaje – principalul blocaj fiind chiar prelungirea suspansului privind soarta Greciei – au rădăcini în politica internă a statelor.

    Merkel va avea de explicat în faţa lui Barroso, dar şi a şefilor Parlamentului European propria-i viziune în privinţa ieşirii din criză, dar nu se poate aştepta să fie aplaudată.

    Criza politică din măruntaiele instituţiilor UE apasă brutal peste criza economică şi răspunsul la întrebarea “cum de cea mai puternică uniune economică a lumii, care este UE, nu poate rezolva o problemă care nu reprezintă decât 2% din economia ei” îşi poate găsi răspunsul şi aici.

    Cu un produs intern brut de 12.280 mld. euro (16.600 mld. dolari) în 2010, Uniunea Europeană este cea mai puternică zonă economică a lumii, în faţa SUA cu un PIB de 14.520 mld. dolari.

    Zona euro (cele 17 ţări membre) are un PIB de 9.200 mld. euro şi o datorie publică de 7.837 mld euro (85% din PIB), în vreme ce datoria întregii Uniuni este de 9.828 mld. euro (80% din PIB în 2010, faţă de 59% în 2007.). Dar datoria SUA a depăşit în august 100% din PIB.

    Cu un PIB de 230 mld. euro în 2010 (dar cu datorii de 143% din PIB), Grecia nu reprezintă decât 1,9% din economia UE şi 2,4% din economia zonei euro.

    La cealaltă extremă, cu un PIB de 2.498 mld. euro în 2010, Germania reprezintă 20,3% din economia UE, urmată de Franţa cu 15,8% (1.947 mld. euro PIB în 2010), Marea Britanie cu 13,6% (1.453 mld. lire, adică 1.678 mld. euro PIB în 2010) şi Italia cu 12,8% (1.548 mld. euro PIB în 2010).

    Ultimele 10 ţări care au aderat la UE începând din 2004 nu reprezintă împreună decât 6-7% din economia UE. (România reprezintă 1% din economia Uniunii.)

    Dar, mai mari sau mai mici, toate aceste ţări (cele aflate în zona euro) contribuie la FESF (Fondul European de Stabilitate Financiară) de 440 mld. euro, chiar dacă, îndeobşte, suntem înclinaţi să credem că Marea Britanie joacă în altă ligă, Italia are probeleme şi nu se legă la cap, iar “noua Europă” nu contează.

    Pe de altă parte, nici nu poţi cere Germaniei sau Franţei să-şi asume datoria uriaşă a zonei euro de 7.800 mld. euro echivalentă cu 85% din PIB-ul ei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Razboiul falsurilor

    Marile grupuri din industria luxului incearca sa isi protejeze vanzarile de pe piata chineza si au cerut autoritatilor orasului Beijig sa inchida magazinele care comercializeaza falsuri. In lupta din ce in ce mai indarjita cu fabricantii chinezi de Rollexuri si posete de lux, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton, Burberry si 21 de alte grupuri de lux au castigat deja aliati printre comerciantii chinezi, care s-au aratat dispusi sa inchida afacerile daca sunt prinsi cu produse falsificate. LVMH vrea sa deschida doua sau trei magazine noi pe an in China, unde vanzarile cresc cu un ritm de 50% anual. Economia tarii a crescut cu 9,9 procente in 2005, printre cele mai rapide ritmuri de expansiune dintre toate economiile lumii. 50% din produsele contrafacute vandute in Europa in 2005 erau fabricate pe piata din China. Totusi, cifrele Comisiei Europene indica o scadere, de la nivelul de 70% inregistrat cu un an in urma, in 2004. Analistii spun ca industria falsurilor nu va fi foarte afectata de noile reglementari si acorduri, pentru ca multi falsificatori opereaza in China sub forma unor fabrici care sunt reprezentante ale unor producatori de renume din Occident. “Chiar daca am opri China, un alt produs contrafacut ar incepe sa fie fabricat intr-un alt loc din lume”, a spus Bernard Arnault, chairman-ul grupului LVMH la Beijing. Totusi, pierderile cauzate gigantilor din sectorul bunurilor de lux sunt imposibil de calculat.

  • Razboiul DVD-urilor

    Inceputa in urma cu peste 30 de ani, rivalitatea dintre Sony si Toshiba va duce invariabil la dezvoltarea unui standard superior in industria de home entertainment, bazata in momentul de fata pe sisteme de stocare de date clasice, precum CD-urile sau DVD-urile. Sony a dezvoltat conceptul Blu-ray impreuna cu Sanyo Electronic si NEC, in timp ce Toshiba incearca sa castige suprematia pe piata cu formatul HD DVD (High Definition DVD) alaturi de Matsushita Electric Industrial, proprietarul companiei Panasonic.In cazul in care lupta ar fi castigata de conceptul dezvoltat de Toshiba, Sony nu ar suferi prima infrangere in razboiul sistemelor de stocare de date. Primul episod s-a desfasurat in anii ?80, cand Sony oferea ca alternativa la casetele video VHS formatul Beta, care promitea utilizatorilor o calitate mai buna a imaginii, comparativ cu durata mai lunga a casetelor VHS. Acest format a triumfat in cele din urma deoarece clientii s-au dovedit mai greu de impresionat de performantele oferite de produsele Sony, iar pana in 1988 VHS detinea o cota de 98% din piata mondiala a playerelor video.Cu fiecare zi care trece, un compromis intre Sony si Toshiba pare tot mai greu de atins. Discutiile intre reprezentantii celor doua tabere rivale se pare ca au ajuns intr-un punct fara iesire la inceputul acestui an, iar lupta dintre cele doua concepte incompatibile, Blu-ray si HD DVD, se va muta in living-room-ul fiecaruia dintre utilizatori.Capacitati aproape egaleDiferenta dintre formatele celor doi competitori nu este semnificativa din punctul de vedere al capacitatii de stocare. Discurile Blu-ray au o capacitate de cel mult 50 de Gigabytes (GB), in timp ce rivalul HD DVD ofera o capacitate de maxim 45 Gigabytes. Ambele formate ofera un spatiu de stocare mult mai mare decat DVD-urile actuale, care nu depaseste 10 GB. Pe formatul DVD se pot inregistra de aproape 7 ori mai multe informatii decat pe un CD standard.In timp ce Blu-ray este sprijinit de companiile Samsung, Sony, Philips, Dell si Matsushita Electric (care detine Panasonic), rivalul HD DVD este sustinut de Toshiba si NEC. Hewlett-Packard si LG Electronics si-au anuntat intentia de a sprijini ambele formate.Cele doua formate sunt incompatibile intre ele, ceea ce inseamna ca nu se va mai ajunge la o rezolvare similara ca in cazul DVD-ului, pentru ca un player care sa stie sa opereze cu ambele tehnologii necesita mecanisme si lasere de citire diferite, iar investitiile uriase care sunt necesare vor fi recuperate doar printr-un pret foarte ridicat.O piata de 24 de miliarde de dolariFaptul ca nici una dintre cele doua companii nu renunta si nici nu ia in calcul o eventuala infrangere este explicat de cele 24 de miliarde de dolari cheltuiti in intreaga lume pe DVD-uri. Unii analisti sustin chiar ca intens mediatizata lupta dintre cei doi producatori nu este altceva decat o strategie de marketing, potrivit presei internationale.Primele DVD-uri cu filme in format HD de la Toshiba au fost lansate luna trecuta in Statele Unite, iar pretul la care va fi lansat pe piata americana DVD-player-ul care are la baza conceptul Blu-ray al celor de la Sony este de 1.000 de dolari, potrivit CNN, iar lansarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie a acestui an. ?Nivelul preturilor va fi destul de ridicat in prima faza si va fi nevoie de timp pentru a cobori costul componentelor?, a declarat Steve Glasgow, presedintele si directorul executiv al diviziei de electronice cu vanzari anuale de 11 miliarde de dolari a Sony, citat de Reuters. Acesta apreciaza ca disputa Blu-ray – HD DVD va fi transata intr-o perioada de cel mult 24 de luni de la lansarea initiala pe piata. Glasgow nu exclude insa si formarea unui nou concept care sa inglobeze ambele formate. Clientul trebuie obisnuitCartea pe care mizeaza Sony in razboiul cu rivalii de la Toshiba este consola de jocuri video PlayStation 3 cu Blu-ray incorporat, care urmeaza sa fie lansata spre sfarsitul acestui an. Lansarea a fost amanata de mai multe ori, motivul intarzierii fiind explicat de oficialii Sony prin faptul ca gigantul japonez a intampinat probleme in dezvoltarea standardului de stocare a datelor in format Blu-ray. Ideea celor de la Sony este destul de simpla – obisnuiesti milioane de clienti cu noul format de disc si iti creezi o baza destul de larga de clienti. Sony a anuntat deja lansarea consolei PlayStation 3 pentru sfarsitul acestui an, in luna noiembrie – analistii si consumatorii fiind insa luati prin surprindere de pretul de vanzare al PS3, cu aproximativ 200 de dolari sau euro mai mult, in functie de regiunea unde se comercializeaza, decat rivala Xbox 360 a americanilor de la Microsoft.Laptop care citeste HD DVDToshiba a lansat insa, in luna martie a acestui an, primul laptop dotat cu unitate de citire a discurilor de tip HD DVD. Ca si in cazul consolei PS3, pretul poate fi considerat oarecum prohibitiv – intre 3 si 4.000 de dolari pe piata americana.Stramosul CD-ului modern – Laserdisc-ul – a fost dezvoltat de compania Philips in anul 1969. Zece ani mai tarziu, parteneriatul Philips – Sony avea sa aduca lumii formatul cel mai apropiat de conceptul CD-ului zilelor noastre. Companiile s-au aliat din nou la inceputul anilor ?90, cand au dezvoltat un disc de densitate ridicata denumit Multimedia Compact Disc (MMCD), dar acest format a fost in cele din urma abandonat in favoarea produsului similar lansat de Toshiba – Super Density Disc (SD), care era sustinut la vremea respectiva de principalii competitori din industrie, Hitachi, Matsushita, Mitsubishi, Pioneer sau Time Warner.Cele doua tabere au ajuns in cele din urma la o intelegere, ajutate de presedintele IBM din acea perioada, Lou Gerstner. Noul format unanim acceptat se numea DVD, iar Toshiba a preluat suprematia in topul producatorilor in perioada 1995-1996. Sony si Philips, care nu au beneficiat cat si-ar fi dorit de pe urma lansarii in productia de masa a noului format, au initiat cercetarile pentru un concept nou, bazat pe un produs pe care Sony incerca sa il definitiveze in paralel de multa vreme. Conceptul avea sa devina in cele din urma discul Blu-Ray. Denumirea Blu-ray provine de la culoarea fasciculului laser utilizat pentru citirea discului. Istoria se repeta si in industria IT, iar dupa 35 de ani de evolutie a sistemelor de stocare optica, piata este disputata din nou de aceleasi doua companii, Toshiba si Sony.In mintea copiilor SONY PLAYSTATION 3lansarea – planificata pentru noiembrie 2006pretul – aproape 500 de eurocapacitatea de stocare – 60 GBplanul de vanzari – 8 milioane console pana in martie 2007competitor direct – Xbox de la Microsoft, lansata in noiembrie 2005Inclestarea fanilorStudiouri care sustin cele doua formate de stocare de dateBLU-RAY20th Century FoxBuena Vista Home EntertainmentElectronic ArtsMGM StudiosParamount PicturesSony Pictures EntertainmentThe Walt Disney CompanyVivendi Universal GamesWarner Bros.HD DVDBuena Vista Home EntertainmentNew Line CinemaParamount PicturesThe Walt Disney CompanyUniversal StudiosWarner Bros.WII vine tare din urmaConsola Nintendo Wii, care va fi lansata anul acesta, va fi un competitor atat pentru PS3, cat si pentru Xbox. Spre deosebire de consolele concurente de la Microsoft si Sony, Wii nu dispune de un hard disk, dar, in schimb, va avea un card reader inclus care va permite instalarea unei cantitati mai mari de memorie, potrivit presei internationale.Console de 10 mld. dolariVanzarile de console, software si echipamente dedicate jocurilor din Statele Unite au totalizat 10,4 mld. dolari in 2004, dar industria jocurilor video a generat un impact economic suplimentar de 7,7 mld. dolari asupra economiei americane prin cei peste 150.000 de angajati din domeniu, potrivit Entertainment Software Association.