BusinessMagazin

Tag: razboi civil

  • Băsescu: Evenimentele de la Odessa pot declanşa “un război civil masiv” în Ucraina

    Evenimentele de la Odessa devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, crede Băsescu. “În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea instituţiilor statului. În acelasi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii”, a spus şeful statului.

    Circa 46 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată, vineri de militanţi proruşi. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, iar susţinătorii guvernului interimar de la Kiev au asediat-o şi i-au dat foc.

    “Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu incepe un dialog, riscul de război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, a continuat Traian Băsescu.

    El a furnizat în acelaşi timp un mesaj liniştitor pentru populaţie, afirmând că “România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc”. Despre o posibilă rechemare a rezerviştilor, Băsescu a spus că “nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia. Nu ne punem problema rechemării, deocamdată avem evaluări. Nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat. Dar evaluările se fac, şi confom legii române, şi conform procedurilor NATO”.

    Preşedintele l-a contrazis pe premierul Victor Ponta, care dăduse de înţeles, sâmbătă, că România trebuie să sprijine integritatea Republicii Moldova în contextul conflictului din Ucraina. “România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace miltare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atâta timp cât suntem o ţară democrată trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova.”

  • SUA consideră eronată evaluarea Rusiei privind riscul unui război civil în Siria

    Afirmaţiile lui Lavrov, care a acuzat opoziţia că generează riscuri privind un “război civil” în ţară, sunt rezultatul unei “evaluări eronate”, a afirmat Mark Toner, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. În opinia Washingtonului, situaţia este alta, şi anume că “regimul Assad duce o campanie de violenţă, de intimidare şi de represiune împotriva manifestanţilor nevinovaţi”. “Noi nu vedem acest lucru ca un război civil”, a insistat Toner.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru fosti militari din Guatemala, condamnati la cate 12.060 de ani de inchisoare pentru crime

    Este pentru prima data cand sunt condamnati fosti militari,
    pentru comiterea unui masacru in aceasta tara. Gasiti vinovati de
    comiterea masacrului, inculpatii, membri ai unei unitati de elita a
    armatei, au primit cate 30 de ani de inchisoare pentru fiecare
    taran ucis, adica un total de 6.030 de ani de incarcerare. La
    aceasta pedeapsa s-au adaugat inca 6.030 de ani de inchisoare,
    pentru fiecare dintre inculpatii gasiti vinovati si de “crime
    impotriva umanitatii si atingere la securitatea statului”.
    Judecatorii au apreciat, in plus, ca vinovatii au dat dovada de
    “perversitate”, prin “raderea de pe harta” a satului Dos Erres din
    comuna La Libertad, in departamentul Peten, la aproximativ 600 de
    kilometri nord de capitala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pericol de razboi civil in Yemen. MAE le cere romanilor de acolo sa paraseasca de urgenta zona (VIDEO)

    Pentru a nu isi pune viata in pericol, cetatenii romani care se
    afla pe teritoriul Republicii Yemen sunt sfatuiti sa evite zonele
    publice, indeosebi cele unde au loc demonstratii de strada.
    Cetatenii romani care se mai afla inca pe teritoriul yemenit sau
    rudele acestora din Romania sunt sfatuiti sa se adreseze Directiei
    Relatii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si sa
    isi anunte prezenta in regiune, comunicand coordonatele personale
    pentru a putea fi contactati.

    In acest sens, in cadrul Directiei Relatii Consulare a fost activat
    Grupul de asistenta consulara de urgenta, pregatit sa acorde
    sprijin tuturor cetatenilor romani care fac o solicitare de ajutor,
    la telefon +40213196870, fax: +40213196869 sau e-mail
    drco@mae.ro.

    Intrucat Romania nu are o misiune diplomatica la Sanaa, cetatenii
    romani care au nevoie de asistenta consulara de urgenta o pot
    solicita oricarui stat din Uniunea Europeana a carui ambasada este
    functionala in Yemen.

    La Directia Relatii Consulare din cadrul MAE si-au inregistrat
    prezenta pe teritoriul Republicii Yemen 52 de cetateni romani,
    dintre care 13 au parasit deja teritoriul yemenit. Pentru a putea
    acorda o asistenta consulara calificata, MAE incurajeaza cetatenii
    romani care se mai afla in Yemen sa se inregistreze neintarziat,
    comunicand coordonatele la Directia Relatii Consulare.

    MAE “atrage atentia cetatenilor romani care ignora avertismentele
    MAE si se deplaseaza in zone de risc ca o fac pe propria raspundere
    si vor suporta consecintele unor astfel de calatorii, avand in
    vedere ca posibilitatile de interventie ale misiunilor diplomatice
    si oficiilor consulare in astfel de zone sunt reduse”.

    Anuntul MAE intervine dupa ce Departamentul american de Stat
    a retras o parte din personalul diplomatic de
    la Sanaa, in conditiile in care in Yemen au loc confruntari
    violente intre fortele loiale presedintelui actual, Ali Abdallah
    Saleh, si membri de trib inarmati, soldate cu zeci de morti si de
    raniti.

    Saleh, aflat la putere de aproape 33 de ani si considerat un aliat
    important al Washingtonului in lupta impotriva Al-Qaida, instalata
    puternic in Yemen, a refuzat la 29 iunie sa semneze un plan de
    iesire din criza propus de monarhiile arabe din Golful Persic.
    Acest plan prevede formarea de catre opozanti a unui guvern de
    reconciliere si demisia cel tarziu intr-o luna a lui Saleh, in
    schimbul garantarii imunitatii pentru el si rudele sale, toate
    acestea urmand sa se incheie cu alegeri prezidentiale organizate in
    decurs de 60 de zile.

    Presedintele american Barack Obama i-a cerut lui Saleh, fara
    succes, sa demisioneze.

    Confruntarile au escaladat incepand de vineri, cand fortele loiale
    lui Saleh au bombardat casa unuia dintre liderii tribali opozanti,
    un politician si om de afaceri influent din familia Ahmar. Ca
    riposta, complexul rezidential al lui Saleh a fost bombardat si a
    fost lovita inclusiv moscheea unde se ruga Saleh, incident soldat
    cu moartea unor membri ai grupului presedintelui si a imamului
    moscheii. O parte dintre demnitarii regimului Saleh s-au refugiat
    deja in Arabia Saudita. Ulterior, Saleh a plecat si el in Arabia
    Saudita, sub motivul oficial ca trebuie sa primeasca ingrijiri
    medicale in urma ranilor suferite din cauza bombardamentului.

  • Ce va urma dupa caderea lui Gaddafi? De la razboi civil la monarhie: scenarii posibile

    Cei care iau in calcul scenariul caderii rapide de la putere a
    lui Gaddafi pleaca de la realitatea ca dictatorul si familia lui –
    in special fiul Saif, trimis la studii la London School of
    Economics si pregatit pentru preluarea guvernarii – nu mai au sanse
    reale de a-si negocia cu opozantii o iesire din scena pasnica
    intr-un fel sau altul, intrucat faptul ca trupele guvernamentale au
    facut uz de armament greu contra populatiei civile a eliminat posibilitatea unui deznodamant
    onorabil pentru Gaddafi.

    “Va fi ucis, se va sinucide sau va fugi. S-a terminat cu el”, crede
    Faysal Itani, cercetator la Exclusive Analysis.

    1. Cei mai pesimisti analisti se tem totusi de o rezistenta
    prelungita a trupelor colonelului, care ar duce la un scenariu al
    divizarii tarii intre vestul controlat de fidelii dictatorului si
    estul controlat de rebeli, cu un conflict ce s-ar putea prelungi
    ani de-a randul. “O Libie impartita in doua state disfunctionale, separate de fortele
    de mentinere a pacii, este o posibilitate”, considera Jytte
    Klausen, profesor la Brandeis University.

    2. Scott Stewart, analist la Stratfor, se teme ca plecarea lui
    Gaddafi va crea o oportunitate pentru jihadistii din Libia, care sub regimul
    dictatorului au fost bine tinuti sub control. “Un mare numar de
    libieni sunt implicati in Al Qaida”, spune Stewart, confirmand
    indirect avertismentul lui Gaddafi ca fortele Al Qaida ii doresc
    pieirea si lupta in randurile rebelilor.

    De la inceputul protestelor contra regimului, in februarie, o serie
    de depozite de armament au fost jefuite, iar daca jihadistii au pus
    mana pe rachete sol-aer sau alte genuri de armament avansat, atunci
    “situatia ar putea deveni foarte periculoasa”, in sensul ca ar
    putea veni la conducerea tarii un guvern slab, incapabil sa se
    opuna militantilor care ar face din Libia un rai al jihadistilor de
    peste tot, ori ar putea urma chiar un razboi civil in toata legea,
    relativ asemanator cu modelul oferit de talibanii din
    Afganistan.

    3. Spre deosebire de Tunisia sau Egipt, societatea civila si
    institutiile democratice in Libia lipsesc aproape complet, nu
    exista nici personalitate capabila sa unifice triburile si nici armata nu e profesionista, capabila sa
    preia puterea si sa asigure echilibrul in societate, dupa exemplul
    celei egiptene. E greu de prevazut deci cine va prelua concret
    puterea, insa exista si un scenariu optimist, lipsit de probleme:
    poate anumiti sefi de trib se vor uni spre a-l sustine pe unul
    dintre ei, poate un opozant refugiat va reveni din diaspora “ori
    poate niste tineri libieni cu studiile superioare facute in
    strainatate ori tineri antreprenori vor profita de ocazie”, dupa
    cum scrie Newsweek.

    4. Exista si zvonuri ca mostenitorul coroanei regale libiene ar
    vrea si el sa-si incerce norocul. Nascut in 1962, Muhammad al-Rida
    Bin Sayyid Hassan al-Rida al-Mahdi as-Senussi este fiul printului
    de coroana Hasan as-Senussi, la randul lui nepot al primului si
    singurului rege al Libiei, Idris I, care a fost rasturnat de la
    putere de colonelul Gaddafi in 1969. Mostenitorul cu nume lung a
    fost tinut in arest la domiciliu pana in 1988, cand liderul libian
    a permis familiei regale sa plece in Anglia.

    Muhammad al-Rida as-Senussi a emis in februarie o
    declaratie unde spunea ca “marea revolutie va invinge pana la urma,
    gratie unitatii poporului libian”, si s-a pus pe dat interviuri
    despre situatia din Libia, comentand inclusiv faptul ca unii tineri
    iesiti in strada la Tripoli fluturau steagul monarhiei lui Idris.
    “Steagul ridicat de tineri este drapelul libertatii”, a zis
    mostenitorul, adaugand insa ca “se va vedea in timp” daca viitorul
    Libiei va fi sau nu intoarcerea la monarhie.

    5. Comentatorii care fac comparatii cu Tunisia sau Egiptul conchid
    ca nu acestea sunt reperul pentru imaginarea viitorului Libiei, ci
    mai curand tarile balcanice dupa razboiul din Iugoslavia, astfel
    incat eforturile de constructie a unor institutii democratice si de
    mentinere a pacii intre diferitele triburi vor urma exemplul a ceea
    ce s-a intamplat in tarile ex-iugoslave si se mai intampla inca in
    Kosovo. “La fel ca in Balcani, comunitatea internationala ar
    putea avea un rol important si pozitiv de jucat, oferind experienta
    si, temporar, forte de securitate”, sustine Newsweek.