BusinessMagazin

Tag: rauri

  • COD GALBEN de inundaţii pe râurile din Dobrogea

    INHGA anticipează scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide cu efect de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de atenţie.

    Ca urmare a precipitaţiilor cu caracter torenţial de sâmbătă seara, estimate pe baza informaţiilor radar şi a precipitaţiilor prognozate pentru duminică, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri rapide de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    Fenomenele se pot produce cu o intensitate şi probabilitate mai mare în bazinele Casimcea, Topolog, Ţibrin, Agi Cabul şi râurile mici din estul judeţului Constanţa.

  • Cat mai dureaza seceta. Prognoza hidrologica pentru octombrie si noiembrie

    In luna octombrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din mediile multianuale lunare (cu verde pe harta), mai mari (50-70% din normalele lunare – cu albastru pe harta) pe raurile din bazinele hidrografice Jiu, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna si mai mici pe Trotus, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (10-30% din normalele lunare – cu maro pe harta).

    Pentru inceputul lunii octombrie, conform INHGA, debitele raurilor vor fi general stationare, exceptând cursurile inferioare ale Muresului, care vor fi în scadere usoara. Cu totul izolat, sunt posibile mici cresteri de debite pe unele râuri din zonele de deal si munte din nordul tarii datorita precipitatiilor prognozate. Se va mentine fenomenul de “sec” pe multe râuri mici si pâraie din bazinele hidrografice: Somes, Crisuri, Mures, Moravita, Amaradia, Oltul inferior, Argesul mijlociu, pe unii afluenti ai Siretului (Ozana, Cracau, Bolatau, Agapia, Susita, Putna, Bârlad).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior si mijlociu, Prahova, Bistrita, Moldova, Suceava (50-70% din normalele lunare) si mai mici pe Barlad (10-30%).

    Pentru Dunare, prognoza lunii octombrie indica un debit minim la intrarea in tara (sectiunea Bazias) de 2300 mc/s, un debit mediu de 2800 mc/s si un debit maxim de 3600 mc/s, comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna octombrie de 3850 mc/s. In luna noiembrie, debitele Dunarii vor fi cuprinse intre 2800 mc/s (debit minim), 3500 mc/s (mediu) si 4500 mc/s (maxim), comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna noiembrie de 4650 mc/s.

    Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) în intervalul 29 – 30 septembrie a fost în scadere, la cca 3000 mc/s, sub media multianuala a lunii septembrie (3800 mc/s). In aval de Portile de Fier, debitele au fost în scadere pe sectorul Gruia-Isaccea si stationare la Tulcea.

    De asemenea, Administratia Nationala pentru Meteorologie a difuzat in aceasta saptamana o nota in care preciza ca se semnaleaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologică fiind moderata, local puternică sau extrema in Oltenia, pe suprafete extinse din Dobrogea, Crisana, Banat, vestul Maramuresului, sud-vestul Munteniei si al Transilvaniei, local in estul si sudul Moldovei.

    In cultura neirigata de porumb, rezerva de umiditate pentru adancimea de sol 0-100 cm inregistreaza valori deosebit de scazute şi local scazute, seceta pedologica fiind semnalata in diferite grade (extrema, puternica, local moderata) la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Estimarea ANM, valabila pana la inceputul lui octombrie, preciza ca seceta pedologica de diferite grade de intensitate (extrema, puternica si moderata) se va mentine în zonele din estul, sud-vestul si vestul teritoriului agricol al tarii.

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • Prognoza hidrologica: o sa fie sau nu seceta?

    In luna octombrie, pe baza elementelor statistice de lunga durata si avand in vedere situatia debitelor scazute de la sfarsitul lunii septembrie, INHGA estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad, Jijia si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din normalele lunare, mai mici (30-50% din normalele lunare) pe Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea.

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Crasna, Crisuri, Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In a doua jumatate a lunii noiembrie, precizeaza INHGA, este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunii decembrie, formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor, pe unele rauri din zona de munte din nordul, estul si centrul tarii.

    La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie apreciaza ca ploile si ninsorile din ultima perioada, in special din intervalul 11-17 octombrie, vor determina imbunatatirea continutului de umiditate din sol, in conditiile in care la inceputul lunii se mentineau valori scăzute si deosebit de scazute ale rezervei de apa din sol (seceta pedologica) pe areale agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, local in vestul Maramuresului, estul Moldovei si sud-estul Olteniei.

  • Cod galben de depasire a cotelor de atentie pe rauri in cinci judete

    S-a instituit cod galben, incepand de vineri seara, pe raurile
    din bazinele Bega Veche, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras,
    Nera, Cerna (judetele Timis, Caras-Severin), pe Desnatui si pe
    Jiu – amonte Filiasi si pe afluentii sai, Motru si Gilort (judetele
    Hunedoara, Gorj si Mehedinti).

    Se mentioneaza ca aceste fenomene se pot produce si pe afluenti de
    grad inferior ai raurilor marcate pe harta si pe cursurile de apa
    necadastrate din bazinele hidrografice Bega Veche, Bega, Timis,
    Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Desnatui, Jiu superior si
    mijlociu.

    Pana sambata, ora 16, aceste fenomene se pot produce izolat si pe
    alte rauri mici din zona de munte, din alte bazine
    hidrografice.

  • Cod galben de inundatii pe mai multe rauri din tara. Care sunt judetele vizate

    Hidrologii Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a
    Apelor (INHGA) au emis avertizarea cod galben de joi dupa-amiaza
    pentru raurile din bazinele superioare si mijlocii ale Tarnavelor
    si Oltului si pe cursul superior al Prahovei. Judetele vizate de
    aceasta avertizare sunt Hunedoara, Mures, Sibiu, Alba, Covasna,
    Brasov si Prahova. Incepand de vineri dimineata, codul galben se
    extinde si pe cursurile superioare ale Siretului si Prutului,
    judetele avertizate fiind Suceava si Botosani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ploile vor continua in aproape toata tara. Cotele de atentie vor fi depasite pentru unele rauri

    Sunt vizate bazinele hidrografice Tisa, Viseu, Iza, Tur, Lapus,
    Crasna, Barcau superior, bazinele superioare si mijlocii ale
    raurilor: Olt, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si
    Barlad.

    S-a instituit cod galben incepand cu data de 24 iunie, ora 18,00 pe
    raurile din bazinele hidrografice: Tisa, Viseu, Iza, Tur, Lapus –
    jud. MM si SM, Crasna, Barcau superior – jud. SJ si SM si incepand
    cu data de 25 iunie, ora 3,00 bazinele superioare si mijlocii ale
    raurilor: Olt – jud. HR, CV si BV, Suceava, Moldova – jud SV,
    Bistrita – jud. SV si NT, Trotus – jud. HR si BC, Putna – jud. VN
    si Barlad – jud. IS, VS si GL.

    In intervalul avertizarii, fenomenele mentioante se pot produce
    izolat si pe alte rauri mici din zona de munte, din alte bazine
    hidrografice, precum si pe afluenti de grad inferior ai raurilor
    marcate pe harta si pe cursurile de apa necadastrate.

    La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie a prelungit
    pana sambata, ora 21 avertizarea de ploi local insemnate
    cantitativ, descarcari electrice, intensificari ale vantului,
    grindina, racire accentuata a vremii valabila pentru cea mai mare
    parte a teritoriului, cu exceptia judetelor din vestul si
    sud-vestul tarii.

    In Muntenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania si Maramures, precum
    si in zonele montane vor fi averse ce pot avea caracter torential,
    descarcari electrice si intensificari ale vantului. Cantitatile de
    apa vor depasi local 25-30 l/mp si vor fi conditii de grindina.

  • Romania sub ape – cod galben de inundatii in vestul si sud-vestul

    Potrivit Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea
    Apelor (INHGA), din cauza situatiei hidrologice actuale si a
    prognozei meteorologice, de sambata dimineata, de la ora 6.00, pana
    duminica, la ora 16.00, se pot produce cresteri de debite si
    niveluri cu depasiri ale cotelor de atentie pe raurile din bazinele
    hidrografice Tur (judetul Satu Mare), Crasna (judetele Salaj si
    Satu Mare), Barcau (Salaj si Bihor), Crisul Negru (Bihor), Crisul
    Alb (Hunedoara si Arad), Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras,
    Nera (aferente judetelor Timis si Caras-Severin), Cerna
    (Caras-Severin si Mehedinti), Desnatui (Dolj), Motru si afluentii
    sai Cosustea si Husnita (aferente judetelor Gorj si Mehedinti).


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro