Constructorul auto german Mercedes-Benz îşi face rezerve de componente produse cu ajutorul gazelor în încercarea de a menţine producţia timp de câteva săptămâni în eventualitatea în care Germania va introduce măsuri severe de raţionalizare a combustibililor, relatează Bloomberg.
„Nu pot când citesc mai ales nişte lideri de dreapta din România, dar şi din Europa, care au început să vorbească despre raţionalizare, despre cum să stingem becurile. Oameni buni, eu, Gabi Firea, Felix Stroe, Gabi Mutu, noi am trăit asemenea vremuri. Noi nu trebuie să venim cu un astfel de mesaj. Datoria noastră este cu totul şi cu totul alta. Trebuie să ne implicăm şi să găsim soluţiile cele mai bune pentru a nu vă schimba modul de viaţă”, le-a spus Marcel Ciolacu tinerilor din PSD.
El afirmă că „părinţii au muncit şi au murit ca astăzi România să aibă cât de cât o independenţă energetică”.
„Părinţii voştri au muncit şi au murit ca astăzi România să aibă cât de cât o independenţă energetică, nu trebuie să venim noi, acum, şi să distrugem ce au construit ei, sub o umbrelă că există o criză şi trebuie să începem să raţionalizăm, să învăţăm cum să ne spălăm mai..Nu, obligaţia unor lideri politici este să găsească soluţii şi să se implice, nu să se vaite”, încheie Ciolacu.
Guvernul ia în calcul, la iarnă, raţionalizarea gazului pentru companii, nu pentru consumatorii casnici, dacă România nu va importa suficiente gaze naturale, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
„Se va continua furnizarea fără limitare la consum casnic. Pentru operatorii economici e mai corect sa limitam în procent echitabil pentru fiecare agent economic. Deci va fi o raţionalizare pentru companii, nu pentru casnici”, potrivit unor surse guvernamentale.
Conform surselor citate, România consumă iarna 50-55 de milioane de metri-cubi de gaze naturale, iar la o temperatură de sub -15 grade Celsius consumul zilnic este de 75 de milioane de metri cubi.
„Există memorandumul cu Azerbaidjanul. Urmează ministrul Energiei şi ministrul turc al Energiei să convină asupra modalităţilor de tranzit prin Turcia. Tot prin Turcia putea asigura descărcarea din Emirate, funcţie de ce disponibilitate au. De asemenea, din Statele Unite. Preţul va fi preţul zilei. Pentru consumatorii casnici preţul rămâne nemodificat pe OUG”, au mai precizat sursele citate.
Dincolo de inflaţie, creşterea dobânzilor şi războiul din Ucraina, subiectul fierbinte în Europa Occidentală este legat de planurile de raţionalizare a consumului de gaze şi energie electrică.
Problema nu este preţul, cu toate că nicio economie, nicio industrie, nici chiar cea germană, nu rezistă la aceste preţuri din piaţă, ci faptul că resursele sunt limitate. Pur şi simplu s-ar putea să nu existe gaze.
Putin se joacă cu liderii europeni şi a închis acum livrările de gaze către Europa, pentru a le arăta cum ar fi la iarnă, dacă le-ar închide atunci.
Germania, Italia, Austria, nu prea au alternativă la gazele din Rusia, aşa că încep să întocmească planuri concrete de raţionalizare a consumului de gaze şi de energie: închiderea aerului condiţionat, reducerea temperaturii cu unu sau chiar două grade din apartamente, stingerea luminilor în instituţiile publice şi pe drumurile publice, stabilirea unor cote de consum. Vom vedea astfel de idei de raţionalizare tot mai des.
Germania se pregăteşte de raţionalizarea gazelor naturale, în contextul în care livrările din Rusia au fost reduse prin Nord Stream, gazoductul din Marea Baltică. Se pregăteşte şi în România raţionalizarea consumului de gaze naturale? Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, spune practic că nu şi dă asigurări că iarna nu va prinde România nepregătită din punctul de vedere al furnizării de gaze naturale.
„Primele molecule de gaz (din exploatarea Black Sea Oil and Gas – n. red.) din Marea Neagră au început să fie injectate în sistemul de transport. Cantitatea din reţeaua de transport este de aproximativ 1 miliard de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă 10% din necesarul de consum al României. Pe pieţele înconjurătoare, şi nu numai, există o activitate constanţa a Ministerului Energiei de a identifica noi surse de achiziţie şi ne uităm cu atenţie la preluarea de gaz lichefiat din Grecia sau Turcia, sau realizarea conectorului Ungaria sau Grecia. Actualmente se stochează în România şi din producţia internă şi din ceea ce se importă. Suntem convinşi că iarnă ne va găsi pregătiţi”, a spus Dan Drăgan la conferinţa ZF/First Bank „Cum putem folosi expertiza businessului american în România“.
Ziarul Financiar şi First Bank au organizat marţi în Oradea conferinţa regională „Cum putem folosi expertiza businessului american în România”. Conferinţa poate fi urmărită pe Facebook Ziarul Financiar.
Pe întreaga durată a Războiului Rece şi în deceniile de atunci, Rusia a fost un furnizor stabil de gaze pentru Europa, însă lucrurile s-au schimbat recent.
Rusia şi-a redus livrările de gaze ca reacţie la susţinerea Europei pentru Kiev, folosind energia drept armă, iar drept rezultat raţionalizarea gazelor în regiune a devenit de-acum o perspectivă foarte reală, scrie Bloomberg.
În urma acţiunilor ruşilor, preţurile gazelor au urcat puternic, au crescut presiunile asupra regiunii, iar solidaritatea europeană este testată, toate victorii pentru Kremlin.
Cu firmele europene forţate să apeleze la rezervele menite să acopere nevoile pentru iarnă, controalele guvernamentale asupra distribuţiei de gaze ar putea începe în câteva luni. Dacă Rusia îşi va închide complet principalul gazoduct, regiunea ar putea rămâne fără gaze până în ianuarie, potrivit companiei de consultanţă Wood Mackenzie.
Kremlinul a redus livrările de gaze cu aproximativ 60% via Nord Stream, cu impact direct pentru Franţa, Austria şi Cehia. Uniper din Germania, cel mai mare cumpărător de gaze ruseşti din Europa, primeşte cu 60% mai puţine gaze decât volumul comandat.
Eni din Italia a primit doar jumătate din volumele cerute, iar Engie din Franţa şi OMV din Austria au de asemenea de suferit.
Regiunea nu are multe alternative la gazoductele Rusiei, în special pentru lunile critice de iarnă. Există capacitate suplimentară limitată din Norvegia şi Olanda, iar livrările de GNL sunt aşteptate să scadă.
Cea mai mare economie a Europei, Germania, aflată la primul nivel al propriului plan de criză în trei etape, analizează o serie de opţiuni pentru reducerea cererii, cum ar fi să le permită proprietarilor să reducă încălzirea în iarnă. Ţara, dependentă de Rusia pentru mai mult de o treime din necesarul de gaze, a făcut apel la solidaritate şi îşi îndeamnă cetăţenii să economisească energie pentru a-l opri pe Putin.
În Germania, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze, BNetzA, va lua măsuri de raţionalizare dacă guvernul va declara stare de urgenţă în sector. În timp ce consumatorii şi serviciile publice vitale vor fi protejate, companiile ar avea probleme.
Experţii avertizează că întreaga Uniune Europeană ar trebui să se pregătească pentru o întrerupere completă a livrărilor de gaze ruseşti, notează EUObserver.
„Se poate întâmpla oricând“, arată Simone Tagliapietra, expert în cadrul think tank-ului german Bruegel. Aceasta subliniază că toate ţările UE ar trebui să urmeze exemplul Germaniei şi să ceară oamenilor să consume mai puţină energie.
În faţa scăderii livrărilor de gaze din partea Rusiei, guvernul german va arde mai mult cărbune în vară, va plăti industriei să nu folosească gaze şi va oferi împrumuturi de miliarde de euro comercianţilor pentru achiziţii de gaze, potrivit Euractiv.
În acelaşi timp, coaliţia de guvernământ din Germania lucrează la un pachet de măsuri menite să diminueze impactul scumpirii dramatice a energiei asupra consumatorilor, scrie Bloomberg.
Pe parcursul Războiului Rece şi a deceniilor care au curs de atunci, Rusia a fost cel mai important furnizor energetic al Europei. Totul s-a schimbat radical în doar o săptămână, după ce Rusia a început să reducă aprovizionarea cu gaze ca răspuns la sprijinul european pentru Ucraina, scrie Bloomberg.
Vladimir Putin a mizat pe şantajul energetic, iar la o primă vedere pare că a câştigat, pentru că raţionalizarea gazului se transformă într-o perspectivă reală pentru europeni.
Închiderea înceată dar sigură a robinetului de gaz rusesc a pus o presiune imensă pe economia regiunii şi testează în fiecare moment nervii şi solidaritatea Europei cu Ucraina.
În prezent Europa este forţată să apeleze la rezervele destinate iernii pentru a funcţiona, ceea ce înseamnă că guvernele ar putea impune raţionalizarea în câteva luni. Dacă Putin decide închiderea completă a robinetului de gaze, continentul european va rămâne fără rezerve până în ianuarie.
„Este o situaţie extrem de gravă şi tensionată. Este totodată un test de rezistenţă şi putere pe care Occidentul îl dă acum”, a declarat Robert Habeck, ministrul german al economiei.
Ceea ce a creat un puternic val de îngrijorare a fost momentul în care Kremlinul a decis reducerea fluxurilor de gaze din Nord Stream 1 către Germania cu 60%. Această măsură s-a resimţit până în Franţa, Austria şi Republica Cehă.
Gigantul Uniper SE din Germania, cel mai mare client al gazului rusesc din Europa a primit cu 60% mai puţin gaz decât a comandat. De asemenea, Eni SpA din Italia a primit vineri doar 50% din cantiatea comandată. Companii importante precum Engie şi OMV au fost de asemenea afectate.
Vladimir Putin a distrus practic decenii de relaţii energetice şi încredere, reducând treptat livrările de la începutul războiului şi accelerând această măsură în prezent.
„Aceasta reducere suplimentară este menită să îngreuneze obiectivele energetice de stocare ale UE şi să testeze nervii şi unitatea comunităţii europene. Totodată, această măsură va continua până când robinetul va fi închis de tot„ a declarat Thierry Bros, profesor în cadrul Institutului de Studii Politice din Paris.
Pe fondul tensiunilor şi al ultimelor decizii venite de la Kremlin, preţul gazelor a explodat, majorându-se cu 50%. Europa are puţine alternative la gazul rusesc. Există mici rezerve în Norvegia şi Ţările de Jos, iar alternativa gazului natural lichefiat este pe cale să se transforme într-un eşec.
China, cel mai important importator mondial de GNL, a redus achiziţiile după ce restricţiile pandemice au dus la diminuarea cererii. Totuşi, nevoia de GNL ar putea reveni în această iarnă, punând Europa şi China faţă în faţă în cursa pentru această resursă energetică.
Unele supermarketuri din Marea Britanie limitează cantitatea de ulei de gătit pe care clienţii o pot cumpăra, deoarece aprovizionarea este afectată de războiul din Ucraina, scrie BBC.
Astfel, Tesco permite trei articole de client. Waitrose şi Morrisons au limitat cumpărătorii la câte două articole.
Cea mai mare cantitate de ulei de floarea-soarelui din Marea Britanie provine din Ucraina, iar întreruperea exporturilor a dus la unele penurii şi la o cerere crescută de alternative.
British Retail Consortium spune că restricţiile sunt o măsură temporară „pentru a asigura disponibilitatea pentru toată lumea”.
Uleiurile de măsline, de rapiţă şi de floarea-soarelui sunt incluse în limitele impuse de unele supermarketuri, atât în magazine, cât şi online.
Iceland nu a comentat încă imaginile postate pe reţelele de socializare cu pancartele care au apărut în magazinele sale şi care limitează vânzările de ulei de floarea-soarelui.
Între timp, un purtător de cuvânt al Waitrose a declarat: „Monitorizăm îndeaproape situaţia şi lucrăm cu furnizorii noştri pentru a ne asigura că toţi clienţii continuă să aibă posibilitatea de a alege între uleiurile de gătit”.
Expertul în produse alimentare Ged Futter spune că pot fi liniştiţi cumpărătorii pentru că există o mulţime de alternative atunci când vine vorba de uleiuri de gătit.
„Suntem obişnuiţi cu o abundenţă de soiuri. Ceea ce s-ar putea să vedem este că acestea devin mai limitate”, spune el.
Dar el a avertizat, de asemenea, că uleiul de floarea-soarelui ar putea fi în curând indisponibil pe rafturi.
„Aceste limitări pot întârzia puţin lucrurile, dar în câteva luni nu va mai fi niciun ulei de floarea-soarelui disponibil pentru a fi cumpărat”, sugerează el.
Sainsbury’s şi Asda nu limitează în prezent cantitatea de ulei de gătit pe care o pot cumpăra clienţii lor.
Un purtător de cuvânt al Sainsbury’s a declarat: „Lucrăm îndeaproape cu furnizorii noştri pentru a ne asigura că clienţii continuă să aibă la dispoziţie uleiuri de gătit din care să aleagă, inclusiv ulei de măsline, ulei vegetal şi ulei de rapiţă”.
Tom Holder, de la British Retail Consortium, a declarat că restricţiile puse în aplicare de unele supermarketuri sunt o măsură temporară, „pentru a asigura disponibilitatea pentru toată lumea”.
El a adăugat că „comercianţii cu amănuntul colaborează cu furnizorii pentru a accelera producţia de uleiuri de gătit alternative, pentru a minimiza impactul asupra consumatorilor”.
Analiza efectuată de firma de cercetare în domeniul comerţului cu amănuntul Assosia sugerează, de asemenea, că oferta redusă de ulei de floarea-soarelui ca urmare a conflictului din Ucraina are un impact asupra preţurilor.
Aceasta a urmărit modificările în costul mediu al uleiului de floarea-soarelui la marii retaileri, inclusiv Tesco, Sainsbury’s, Asda, Morrisons, Aldi şi Lidl.
Datele sale sugerează că o sticlă de un litru de ulei de floarea-soarelui de marcă proprie a crescut în medie cu 12 pence, ajungând la 1,26 lire sterline din ianuarie 2022 – o creştere de peste 10%.
Pentru o sticlă de cinci litri, creşterea a fost de 38 pence sau 6%. Nu a existat nicio modificare a preţului mediu al unui litru de ulei de floarea-soarelui organic de marcă proprie, care a fost de 3,10 lire sterline.
Producătorii de alimente din Marea Britanie care folosesc uleiul de floarea-soarelui ca ingredient în produsele lor, cum ar fi chipsurile şi chipsurile pentru cuptor, au raportat, de asemenea, preocupări legate de aprovizionare.
Food Standards Agency şi Food Standards Scotland au informat consumatorii că unele produse etichetate ca având ulei de floarea-soarelui pot conţine de fapt alternative, cum ar fi uleiul de rapiţă, în încercarea de a se asigura că produsele rămân disponibile. Aceştia au avertizat că orice persoană cu alergii ar trebui să caute informaţii suplimentare.
Guvernul german a făcut primul pas oficial către raţionalizarea gazelor, în timp ce se pregăteşte pentru o potenţială oprire a livrărilor din Rusia din cauza unei dispute privind plăţile, scrie Financial Times.
Robert Habeck, ministrul Economiei, a activat miercuri dimineaţă „faza de avertizare timpurie” a unei legi de urgenţă a gazelor existente, instituită pentru a face faţă crizei acute de energie.
Mişcarea a fost declanşată de îngrijorarea germană că Rusia ar putea tăia livrările, deoarece Europa respinge eforturile Moscovei de a forţa plata importurilor de gaze în ruble.
Oficialii ruşi au declarat marţi că Moscova nu va „furniza gaz gratuit” Europei, la o zi după ce ţările G7 au respins în unanimitate directiva preşedintelui Vladimir Putin care cere plata în ruble.
În timpul fazei de avertizare timpurie – prima dintre cele trei etape ale răspunsului de urgenţă al Germaniei – o echipă de criză de la Ministerul Economiei, autoritatea de reglementare, şi din sectorul privat vor monitoriza importurile şi stocarea.
În cazul în care livrările sunt insuficiente şi încercările de a reduce consumul nu funcţionează, guvernul ar tăia anumite părţi ale industriei germane din reţea şi ar acorda un tratament preferenţial gospodăriilor.
Volker Wieland, profesor de economie la Universitatea din Frankfurt, a avertizat miercuri că o oprire a aprovizionării cu energie a Rusiei ar crea un risc „substanţial” de recesiune şi ar creşte periculos de mult rata inflaţiei în cea mai mare economie a Europei.
Chiar şi fără întreruperi în aprovizionarea cu gaze ruseşti, rata inflaţiei din Germania ar putea ajunge la 6,1% în acest an, au spus economiştii care consiliază guvernul german. În cazul în care importurile de energie din Rusia ar fi întrerupte, acestea ar creşte între 7,5% şi 9%, potrivit consiliului.
UE şi-a stabilit obiectivul de a umple spaţiile de stocare a gazelor la 80% din capacitate până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a asigura aprovizionarea membrilor până la iarnă. Instalaţiile de stocare a gazelor din Germania sunt în prezent pline cu aproximativ 26,5%, după ce la începutul acestei luni au atins un minim de patru ani de 24,6%, potrivit Gas Infrastructure Europe.
Habeck a subliniat că deocamdată rezervele de gaze din Rusia au curs normal.
Cu toate acestea, pe măsură ce Germania încearcă să renunţe la gazul rusesc, cota de piaţă a importurilor germane din Rusia a scăzut de la o medie de 55% în ultimii ani la 40% în ultimele săptămâni.
Săptămâna trecută, Germania a dezvăluit obiective de a-şi reduce rapid dependenţa de energia rusă, propunându-şi să se îndepărteze de gazul ţării până la jumătatea anului 2024 şi să devină „practic independentă” de petrolul rusesc până la sfârşitul acestui an.
Preţul gazului în Europa a crescut cu 8%, până la 114,45 EUR per megawat oră, la tranzacţionarea anticipată de miercuri.
Principalul furnizor de gaz al Rusiei, Gazprom, şi banca centrală a ţării urmează ca joi să raporteze lui Putin un mecanism de implementare a schimbării monedei de plată a gazului în ruble.
Unii politicieni ruşi au sugerat că termenul limită pentru schimbarea monedei de plată ar putea veni încă de la sfârşitul acestei luni, deşi Kremlinul nu a declarat oficial când va intra în vigoare această schimbare.
Tot miercuri, prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat că ţara sa intenţionează să oprească importurile de petrol rusesc până la sfârşitul acestui an şi să pună capăt importurilor de cărbune până la sfârşitul lunii mai, ca parte a eforturilor de a renunţa complet la sursele de energie ruseşti.
Lanţurile de supermarketuri din Grecia recurg acum la raţionalizarea vânzărilor de produse şi în magazinele fizice, nu numai în online, relatează Kathimerini.
Mymarket a impus o limită pe vânzările de ulei de floarea-soarelui, în timp ce Sklavenitis a adăugat şi zahărul pe lista vânzărilor raţionalizate.