BusinessMagazin

Tag: ratinguri

  • S&P a confirmat ratingurile României. Scăderea TVA, compensată parţial de creşterea consumului

    Agenţia de evaluare financiară estimează că economia României va creşte în medie cu circa 3% pe an în perioada 2015-2018, susţinută de avansul consumului intern.

    “În 2014, economia României a crescut cu aproape 3%, sprijinită de creşterea consumului din sectorul privat. Populaţia a beneficiat de pe urma scăderii inflaţiei, în special pe fondul declinului preţului produselor petroliere, precum şi de efectele creşterii veniturilor şi scăderii şomajului. Apreciem că aceste efecte vor fi vizibile şi pe parcursul anului 2015. Mai mult, estimăm că cererea internă se va consolida în următorii patru ani, în condiţiile în care nivelul împrumuturilor neperformante va continua să scadă, permiţând astfel reluarea creditării în sectorul privat”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Creşterea economică a României ar putea fi limitată de menţinerea la un nivel scăzut a ratei de absorpţie a fondurilor europene, de un climat extern incert, amplificat de riscurile geopolitice, precum şi de un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe. De asemenea, o recuperare sub estimări a creditării din sectorul privat ar putea mări presiunea pe scădere.

    Agenţia de evaluare financiară notează că menţinerea calificativelor acordate României se datorează nivelului moderat de îndatorare externă şi fiscală al ţării, precum şi perspectivelor de creştere economică relativ stabile.

    “Calificativele sunt constrânse de calitatea scăzută a guvernanţei, în ciuda eforturilor recente pentru reducerea corupţiei, precum şi de un nivel redus al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la statele din regiune, de 8.600 dolari, şi de rata datoriei în valută din sectorul privat, care, deşi a intrat pe o pantă descendentă, se menţine încă la un nivel ridicat, ceea ce poate limita politica monetară”, se arată în comunicat.

    Cu toate că România şi-a depăşit obiectivele fiscale pentru 2014, S&P apreciează că perspectivele pentru acest an sunt mai puţin clare, în special în contextul unui mediu politic tensionat, urmare a înfrângerii suferite de premierul Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut şi a calendarului politic din perioada următoare, evenimente ce ar putea afecta sectorul fiscal.

    Agenţia aminteşte de reducerea CAS cu 5% în octombrie, scăderea taxei pe construcţiile speciale, de la 1,5% la 1%, şi creşterea salariului minim.

    “Estimăm că încasările la buget vor fi sprijinite de întărirea cererii interne, care va anula parţial impactul unora dintre măsurile enumerate. Cu toate acestea, în lipsa unor mijloace clare care să amortizeze pierderile rezultate la buget şi, ţinând cont de măsurile suplimentare de relaxare fiscală înaintea alegerilor parlamentare din 2016, anticipăm că deficitul guvernamental general se va adânci uşor în 2015, la 2% din PIB”, se arată în comunicat.

    De asemenea, propunerile Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, printre care scăderea cotei TVA de la 24% la 20% în 2016 şi la 18% în 2018, eliminarea taxei pe dividende, precum şi reducerea accizelor şi a contribuţiilor sociale, vor afecta veniturile şi vor duce la creşterea deficitului.

    Agenţia de rating notează că unele dintre tăierile de taxe propuse au fost deja devansate pentru acest an, inclusiv scăderea, din luna iunie, a cotei standard de TVA pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, de la 24% la 9%.

    “Consiliul Fiscal din România estimează că implementarea tuturor propunerilor Guvernului va duce la creşterea deficitului fiscal la 3,7% din PIB până în 2019, ceea ce ar reprezenta o încălcare a pragului de 3% din PIB care declanşează procedura UE de deficit excesiv”, potrivit S&P.

    S&P menţionează că proiecţiile pentru scenariul de bază privind România nu iau în calcul toate propunerile pentru modificarea Codului Fiscal, întrucât măsurile necesită aprobarea parlamentului.

    “Cu toate acestea, am revizuit prognoza privind traiectoria fiscală a României pentru a include o uşoară deterioarare a finanţelor Guvernului, în condiţiile creşterii incertitudinii politice înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Estimăm că gradul de îndatorare guvernamentală va atinge un vîrf de 40,7% din PIB în 2017, faţă de proiecţia anterioară, care presupunea scăderea graduală a datoriei”.

    Potrivit agenţiei de rating, 75% din datoria guvernamentală este în valută, în special în euro, ceea ce indică o anumită vulnerabilitate la variaţiile cursului de schimb.

    Continuarea procesului de consolidare fiscală şi a restructurării întreprinderilor de stat, care ar contribui la scăderea datoriei guvernamentale nete, precum şi reducerea vulnerabilităţii sectorului privat faţă de fluctuaţiile de schimb valutar ar putea conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului acordat României de către Standard&Poor’s.

  • Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile Raiffeisen Bank, pentru o posibilă retrogradare

    “Punerea sub supraveghere a ratingurilor Raiffeisen Bank reflectă posibilitatea ca îmbunătăţirea cu o treaptă survenită pe fondul aşteptărilor privind un posibil sprijin financiar din partea băncii mamă să fie eliminată în situaţia în care ratingul de soliditate financiară al băncii austriece va fi retrogradat din nou”, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Calificativele acordate pentru depozitele şi datoriile pe termen lung ale băncii austriece Raiffeisen Bank International au fost retrogradate pe 23 decembrie de la A3, la Baa1. De asemenea, ratingul care măsoară soliditatea financiară a băncii austriece a fost coborât la de la D+ la D. Cele trei calificative au fost puse sub supraveghere în vederea unei noi retrogradări.

    În cazul subsidiarei din România, Moody’s a confirmat calificativul pentru soliditatea financiară la D-, cu perspectivă stabilă, precum şi calificativele pentru datoriile pe termen scurt.

    Calificativul privind situaţia financiară al Raiffeisen Bank continuă să fie sprijinit de numărul mare de depozite atrase de la clienţi, de capitalizarea satisfăcătoare şi de calitatea activelor, superioară mediei de pe piaţa bancară din România, potrivit comunicatului.

    Agenţia notează că ratingurile Raiffeisen Bank au fost ridicate cu două trepte ca urmare a aşteptărilor ridicate privind un posibil sprijin financiar din partea băncii mamă în caz de probleme, precum şi a probabilităţii moderate ca banca din România să beneficieze de sprijin sistemic, în contextul în care instituţia deţine o cotă importantă pe piaţa locală.

    Deşi gradul de dependenţă financiară al Raiffeisen Bank de banca mamă este limitat, de numai 0,3% din activele totale şi 9,4% din passive, o posibilă deteriorare a situaţiei Raiffeisen Bank International s-ar putea reflecta asupra operaţiunilor din România, potrivit agenţiei.

    Moody’s apreciază că aceste riscuri au fost deja încorporate în ratingul de credit al Raiffeisen Bank, care este mai mic decât cel al băncii mamă.

    Raiffeisen Bank este deţinută în proporţie de 99,9% de Raiffeisen Bank International. Banca austriacă a raportat, pentru primele nouă luni ale anului, un profit după taxe în România de 81 milioane euro, în stagnare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

  • Moody’s a retrogradat 15 dintre cele mai mari bănci din lume

    Agenţia de rating a anunţat decizia joi noaptea, după închiderea şedinţei bursiere de la New York, iar rezultatele evaluării începute în februarie sunt mult mai puţin negative decât se aşteptau pieţele. Acţiunile băncilor şi costurile de asigurare a datoriilor faţă de neplată, aşa-numitele contracte credit-default swap, au fost sub presiune în ultimele luni în aşteptarea unei catastrofe după încheierea evaluărilor efectuate de către Moody’s, însă pieţele au răsuflat uşurate după deciziile de rating anunţate joi. Costul credit-default swap pe datoriile Morgan Stanley a scăzut, iar acţiunile băncii au crescut cu 4,6% în sesiunea de seară de la New York, după ce Moody’s a coborât ratingul băncii cu două trepte, deşi avertizase că ar putea retrograda instituţia cu trei niveluri, potrivit Bloomberg.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bursele europene au deschis în scădere, după avertismentul S&P privind ratingurile din zona euro

    Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a coborât cu 0,7% până la ora 8:03 GMT (10:03 ora României), după ce a crescut cu 10,4% în ultima săptămână datorită speranţelor că liderii UE vor conveni, vineri, un plan decisiv şi credibil de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro. Băncile, afectate sever de criza datoriilor de stat, au înregistrat cele mai puternice scăderi în debutul sesiunii de marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro