BusinessMagazin

Tag: Rasmussen

  • Avertismentul lui Rasmussen: Rusia ar putea lansa un atac “hibrid” în zona baltică, pentru a testa reacţia NATO

    “Miza nu este neapărat Ucraina. Vladimir Putin vrea să restabilească statutul de mare putere al Rusiei”, a declarat Rasmussen, citat de site-ul cotidianului The Telegraph.

    “Există o mare probabilitate ca Rusia să intervină militar într-un stat baltic, pentru a testa reacţia NATO în virtutea Articolului 5”, care prevede solidaritatea colectivă, subliniază Rasmussen.

    “Vladimir Putin ştie că, dacă va trece de linia roşie şi va ataca un stat NATO, va fi învins. Trebuie să fim destul de clari în această privinţă. Dar el este specialist în conflicte hibride”, adaugă Rasmussen, explicând că armata rusă ar putea interveni în Estonia sau Lituania, unde sunt mari comunităţi rusofone, cu militari neinscripţionaţi. În această situaţie, ţări membre NATO precum Ungaria sau Grecia, care au relaţii diplomatice şi comerciale bune cu Rusia, ar putea minimiza incidentul.

    Alianţa Nord-Atlantică a decis construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi va înfiinţa centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă, în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

     

  • Anders Fogh Rasmussen şi-a luat rămas-bun de la NATO, după un mandat de peste cinci ani

    În ultima sa apariţie publică, Rasmussen a depus o jerbă la memorialul dedicat soldaţilor decedaţi în operaţiunile NATO, din curtea sediului Alianţei de la Bruxelles.

    Fostul premier liberal danez, care a fost în mod excepţional însoţit de soţia sa Anne-Mette, nu a făcut nici o declaraţie.

    Rasmussen a prezidat ulterior ultimul său Consiliu Nord-Atlantic, care reuneşte ambasadorii celor 28 de state membre ale Alianţei, înaintea unei ultime întâlniri cu cei mai apropiaţi colaboratori ai săi şi cu membri ai personalului civil şi militar.

    Mandatul său, care a început la 1 august 2009, se încheie oficial marţi, 30 septembrie. Succesorul său, fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, va prelua funcţia la 1 octombrie. El va susţine o conferinţă de presă miercuri după-amiază.

    Ultimele luni ale mandatului lui Rasmussen au fost marcate de criza din Ucraina, asupra căreia a adoptat poziţii foarte ferme. La începutul lui septembrie, la summitul NATO din Ţara Galilor, statele membre ale Alianţei au decis să creeze o forţă care va putea fi mobilizată în câteva zile, ca răspuns la o situaţie de criză, şi să menţină o “prezenţă continuă” în estul Europei.

  • Anders Fogh Rasmussen şi-a luat rămas-bun de la NATO, după un mandat de peste cinci ani

    În ultima sa apariţie publică, Rasmussen a depus o jerbă la memorialul dedicat soldaţilor decedaţi în operaţiunile NATO, din curtea sediului Alianţei de la Bruxelles.

    Fostul premier liberal danez, care a fost în mod excepţional însoţit de soţia sa Anne-Mette, nu a făcut nici o declaraţie.

    Rasmussen a prezidat ulterior ultimul său Consiliu Nord-Atlantic, care reuneşte ambasadorii celor 28 de state membre ale Alianţei, înaintea unei ultime întâlniri cu cei mai apropiaţi colaboratori ai săi şi cu membri ai personalului civil şi militar.

    Mandatul său, care a început la 1 august 2009, se încheie oficial marţi, 30 septembrie. Succesorul său, fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, va prelua funcţia la 1 octombrie. El va susţine o conferinţă de presă miercuri după-amiază.

    Ultimele luni ale mandatului lui Rasmussen au fost marcate de criza din Ucraina, asupra căreia a adoptat poziţii foarte ferme. La începutul lui septembrie, la summitul NATO din Ţara Galilor, statele membre ale Alianţei au decis să creeze o forţă care va putea fi mobilizată în câteva zile, ca răspuns la o situaţie de criză, şi să menţină o “prezenţă continuă” în estul Europei.

  • Anul negru al economiei ucrainene

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a plusat, apreciind nu numai că există o probabilitate ridicată ca Rusia să atace Ucraina, dar şi că ambiţiile Moscovei vizează şi alte regiuni apropiate de graniţă, precum Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, “spre a împiedica o integrare euroatlantică mai puternică” a Moldovei şi a Georgiei.

    În aceste condiţii, reuniunea NATO din 4-5 septembrie de la Newport (Marea Britanie) va rămâne centrată, conform premierului britanic şi şefului diplomaţiei poloneze, pe “măsuri pe termen lung” de consolidare a securităţii în special pentru Polonia şi ţările baltice, cu creşterea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, majorarea cheltuielilor pentru infrastructura militară în aceste ţări şi înfiinţarea unei structuri de comandă la Szcezcin, Polonia, special pentru apărarea membrilor NATO din Est, dar şi a Ucrainei, al cărei preşedinte va fi invitat şi el să participe la reuniune.

    Chiar şi fără o invazie militară rusească de care să fie protejată indirect prin proximitatea forţelor NATO, Ucraina suferă însă din cauza efectelor economice ale luptelor prelungite dintre forţele guvernamentale şi rebelii ruşi din est. Economia a scăzut cu 4,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 şi cu 2,3% faţă de primul trimestru al anului curent, reflectând impactul conflictului asupra industriei din regiunile de est, care realizează în mod obişnuit aproape 16% din PIB. Coroborat cu scăderea PIB în primul trimestru cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acest rezultat a determinat FMI să prognozeze o scădere a PIB pentru tot anul 2014 cu 6,5%.

    În plus, FMI a afirmat că Kievul va trebui să aloce până la 5% din PIB pentru recapitalizarea sectorului bancar dacă moneda naţională, hrivna, se depreciază sub nivelul de 12,5 pentru un dolar. La 12 august, hrivna se depreciase deja până la 13,1 pentru un dolar. La finele anului trecut, conform unei analize Raiffeisen, 55% din sistemul bancar ucrainean era controlat de acţionari ucraineni privaşi, 18% de statul ucrainean, 16% de bănci occidentale şi 11% de bănci ruseşti.

  • Primele victorii ale economiei de război

    Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniştitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

    După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecaţi aspru” dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa”, a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.

    Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa”, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

    Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.

  • Rasmussen: Suntem pregătiţi să apărăm fiecare bucăţică a teritoriului NATO. Situaţia este îngrijorătoare. Mesajul secretarului general NATO pentru potenţialii agresori

    Întrebat dacă există vreun motiv de îngrijorare în legătură cu ceea ce se întâmplă în această regiune, în legătură cu Ucraina, şi dacă România, în calitate de membru NATO, are o problemă, Rasmussen a răspuns, într-un interviu pentru TVR: “Este adevărat că situaţia este îngrijorătoare. Acţiunile militare ilegale ale Rusiei în Ucraina au dus la crearea unei situaţii complet noi în Europa, iar noi trebuie să ne adaptăm la această situaţie nouă. Acesta este motivul pentru care am hotărât să întărim măsurile de apărare colective, deoarece acesta este scopul NATO, să asigure apărarea colectivă a tuturor aliaţilor”.

    El a precizat că este vorba despre măsuri maritime, aeriene şi terestre. “Avem aeronave, mai multe trupe de poliţie, aeronave de supraveghere în spaţiul aerian al României şi al Poloniei, din punct de vedere maritim ne-am întărit prezenţa navală la Marea Neagră şi la Marea Baltică, iar din punctul de vedere al măsurilor terestre, s-au făcut mai multe exerciţii”.

    Întrebat care este scopul exerciţiilor militare din România din ultima vreme, Rasmussen a răspuns: “Toate măsurile noastre sunt pur defensive. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că forţele militare sunt pregătite pentru orice eventualitate şi, evident, acesta este şi un semnal clar pe care îl transmitem potenţialilor agresori şi anume nici să nu se gândească să agreseze un aliat NATO. Vă pot asigura că suntem pregătiţi să apărăm fiecare bucăţică a teritoriului NATO.

    El a mai spus că Ucraina este partener NATO, iar Alianţa a hotărât îmbunătăţirea cooperării cu acest stat, inclusiv prin măsuri de asistare pentru reforme în ceea ce priveşte apărarea, modernizarea forţelor armate, asigurarea unui acces la exerciţii NATO.

    Rasmussen s-a referit şi la Republica Moldova: “Parteneriatul nostru cu Moldova este excelent, după cum ştie toată lumea. Moldova are o politică de neutralitate, de non-alianţă, care este integrată şi în Constituţia Republicii Moldova. Noi respectăm această poziţie a acestui stat, dar am şi construit un parteneriat excelent cu Moldova, care recent a hotărât să participe cu un contingent militar la operaţiunea condusă de NATO din Kosovo. Apreciem acest lucru şi această decizie ajută şi statul Kosovo să-şi îmbunătăţească abilitatea forţelor proprii, de a lucra fără forţe NATO”.

    Răspunzând unei întrebări, oficialul NATO a spus că “în ceea ce priveşte informaţiile şi, mai ales, informaţiile greşite emise de Rusia, va trebui să ne adaptăm şi la această campanie, punând la dispoziţia publicului informaţii corecte”.

    Întrebat despre posibilitate existenţei unor spioni din Rusia, care au intrat în legătură cu Alianţa “într-un fel sau altul”, Rasmussen a răspuns: “Nu exclud nimic, deoarece am fost martorii unei abordări ruseşti mult mai sofisticate în ultima vreme. Rusia a folosit tehnici moderne de război. Exact acest lucru l-am văzut în Crimeea. Rusia a recurs şi la acţiuni militare ilegale, dar şi la agenţi secreţi care au încercat să destabilizeze situaţia din Crimeea şi să asigure un pretext pentru ocupaţie. Aceste lucruri au existat şi au dus la anexarea ilegală a Crimeii”.

    “Acum, acelaşi lucru se vede şi în partea de est a Ucrainei şi este clar că Rusia este foarte implicată în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei, iar acest lucru poate fi folosit pentru o posibilă intervenţie, eventual mai târziu. Nu se ştie dacă va avea loc această intervenţie, dar această opţiune rămâne deschisă nu în ultimul rând pentru că Rusia şi-a pus la dipoziţie la graniţa cu Ucraina forţe militare în număr mare. Deci există o gamă largă de instrumente, eu nu exclud nimic”, a spus secretarul general al NATO.

    El s-a declarat “foarte îngrijorat de faptul că bugetul pentru apărare scade în multe state”. “În timp ce Rusia a crescut cu 10% în ultimii 5 ani investiţiile în apărare, mulţi aliaţi NATO au redus bugetul pentru apărare, unele state reducând bugetul cu chiar până la 40%. Această tendinţă trebuie să fie oprită şi bugetul trebuie să crească din nou. Apreciez foarte mult că România a hotărât să sporească investiţiile în apărare, este un exemplu foarte bun”, a mai spus Rasmussen.

     

  • România îşi va reduce din 2013 trupele din Afganistan

    “La ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan”, a afirmat Băsescu.

    Preşedintele se întâlneşte luni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Poul Nyrup Rasmussen, în vederea pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai. România are circa 2.000 de militari staţionaţi în Afganistan.

    Un subiect pe care Băsescu îl va discuta cu secretarul general al NATO este conceptul de “Smart Defence”. România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO, însă conceptul de “Smart Defence” deschide şi posibilitatea ca mai multe state dintr-o zonă să asigure capacităţile aeriene necesare pentru patrularea aeriană pe timp de pace şi pentru intervenţii în afara teritoriului. “Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză”, a explicat preşedintele. Spre exemplu, pentru Europa de Est s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.

    De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică. “Avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale”, a spus şeful statului.

    În ceea ce priveşte instalarea elementelor de scut antirachetă la Deveselu, “progresăm în definitivarea aranjamentelor legale”, a anunţat preşedintele. În afara ratificării acordului sunt însă o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are, din 2005, 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la jumătatea anului. “Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu”, a conchis Băsescu.

  • Rasmussen salută decizia României privind scutul: Demonstrează angajamentul şi solidaritatea din NATO

    “În primul rând, mă bucur foarte mult de anunţul făcut de Turcia, România, Polonia şi Spania că vor găzdui facilităţi legate de apărarea antirachetă şi sper să auzim şi alte anunţuri în lunile care urmează până la summitul de la Chicago”, a spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. El a spus că aceste anunţuri “demonstrează angajamentul şi solidaritatea existente în cadrul Alianţei”. “Vom introduce sistemul de apărare antirachetă prin abordarea gradual adaptivă”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incidentul diplomatic romano-rus, confirmat de NATO

    Anders Fogh Rasmussen a admis ca presedintele rus Dmitri
    Medvedev “s-a referit la acest subiect in cadru diplomatic
    confidential si in termeni potriviti acestui cadru”. Totodata,
    Rasmussen a adaugat ca “ambasadorul roman la NATO, Sorin Ducaru,
    i-a raspuns in acelasi cadru si in aceeasi termeni”, dar a evitat
    sa dea alte detalii despre aceste “neintelegeri bilaterale”.

    Intr-un articol publicat in aceasta saptamana pe site-ul
    cotidianului Moskovski Komsomolet se afirma ca presedintele rus, Dmitri Medvedev,
    a facut declaratii dure la adresa lui Basescu, in timpul summitului
    Rusia – NATO de la Soci. Ziarul facea referire la declaratiile
    facute de presedintele roman in legatura cu Ion Antonescu,
    reamintind ca, la inceputul razboiului, Romania a luptat de partea
    Germaniei naziste. La reuniunea de la Soci, participantii si-au
    exprimat indignarea in legatura cu declaratiile lui Basescu, care
    exprima pozitii antiruse si, prin aceasta afirmatie, s-ar fi
    alaturat celor care au inceput razboiul. “Nu l-am auzit niciodata
    pe presedinte vorbind atat de dur”, a afirmat un inalt oficial rus,
    citat de Moskovski Komsomolet.

  • NATO, cu degetul pe tragaci in conflictul din Libia

    Luptele dintre contestatarii si fidelii liderului libian Muammar
    Gaddafi s-au extins sub forma unui adevarat razboi civil, dar
    framantarile din lumea araba ameninta sa izbucneasca si in alte
    state. In Maroc, regele Mohammed al VI-lea a anuntat o serie de
    reforme democratice care includ in principal sporirea
    prerogativelor primului-ministru si extinderea libertatilor
    individuale, desi inca nu se confrunta cu manifestatii de
    strada.

    In Arabia Saudita, Human Rights Watch si Amnesty International
    au cerut autoritatilor sa autorizeze organizarea unor manifestatii
    critice la adresa regimului, desi legile regatului interzic in mod
    categoric orice forme de manifestatie, mars sau protest.