BusinessMagazin

Tag: RAPORT MCV

  • DNA reacţionează după publicarea raportului MCV: Presiunea la care au fost supuse instituţiile a avut un impact negativ

    „Raportul remarcă faptul că, de la ultima evaluare ce a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcţia Naţională Anticorupţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au continuat să investigheze şi să sancţioneze faptele de corupţie la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilităţii rezultatelor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt”, se arată într-un comunicat al DNA.

    Potrivit procurorilor DNA, deşi rezultatele activităţii de combatere a corupţiei sămân „solide”, experţii europeni arată, în raportul MCV, că „presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei, între care D.N.A., a avut un impact negativ”.

    „Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiţiei ce au inclus schimbări majore cu privire la cerinţele de vechime, cu impact asupra capacităţii D.N.A. de a funcţiona. Documentul apreciază conducerea D.N.A. pentru faptul că a reuşit cu succes să menţină activitatea instituţiei, dar observă că natura provizorie a numirilor interimare la vârful instituţiilor judiciare dă o notă de incertitudine şi vulnerabilitate”, se mai arată în sursa citată.

    DNA îşi menţine angajamentul în continuarea activităţii de combatere a corupţiei la nivel înalt.

    „Totodată, D.N.A. îşi exprimă convingerea că rolul său nu poate să fie desfăşurat decât într-un context în care cadrul legislativ şi de construcţie instituţională garantează independenţa instituţiilor judiciare şi eficienţa combaterii corupţiei la nivel înalt”, spun procurorii.

  • Raportul MCV pentru România a fost publicat. Vicepreşedintele CE: România se află pe drumul cel bun

    “România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015”, a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria.

    “Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei”, a mai spus Timmermans.

    Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut “o dinamică remarcabilă”, se arată în raport.

    Totodată, documentul precizează  că persistă “un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure”.

    Experţii apreciază că, “deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate”.

    “Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raport.

    CE: Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an

    Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

    “Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, se arată într-un comunicat al CE.

    Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte “un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România. 

    “Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, precizează CE.

    Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt “lente”, reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.

    Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.

  • Raportul CE remarcă progrese, critică Parlamentul şi consideră un test numirea şefului DIICOT

    Raportul MCV subliniază faptul că progresele remarcate în precedentul raport, din ianuarie 2014, au fost continuate şi că ele trebuie consolidate, iar activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar, au precizat pentru MEDIAFAX sursele citate.

    Raportul consemnează activitatea Curţii Constituţionale, subliniind, în schimb, faptul că unele decizii ale CC nu au fost respectate de către Parlament.

    În ceea ce priveşte ameninţările la adresa independenţei justiţiei, conform surselor citate, documentul relevă că atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi.

    Potrivit surselor citate, raportul menţionează faptul că urmează să fie numit un nou şef la DIICOT, subliniind importanţa unei proceduri de selecţie transparente.

    Aceleaăi surse au mai precizat că raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA.

    Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea ANI, a ICCJ şi a CSM.

    Ca şi precedentele rapoarte, documentul care va fi publicat miercuri notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.

    De asemenea, Parlamentul este criticat pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.

    Corupţia rămâne o problemă majoră în România, dar documentul CE remarcă numărul în creştere al anchetelor şi al condamnărilor în cazuri de corupţie la nivel înalt.

    În schimb, CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.

    Pe de altă parte, documentul consemnează corupţia din educaţie, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, dar şi pe cea din sistemul medical.

    Documentul face referire şi la problemele legate de licitaţiile publice, inclusiv cele cu fonduri europene.

    Aceleaşi surse au relatat că CE insistă pentru o procedură transparentă în cazul desemnării noului şef al DIICOT, precum şi pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiţie.

    O altă recomandare ar putea viza găsirea unei modalităţi privind aplicarea automată de către Parlament a deciziilor instanţelor referitoare la parlamentari.

    Aceleaşi surse au subliniat faptul că raportul de miercuri este mai bun decât cel din 2014 şi mai bun decât cel al Bulgariei. Raportul de miercuri nu va fi ultimul, dar România ar putea scăpa în curând de monitorizare.

    Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor fi discutate, miercuri, în Colegiul comisarilor şi vor fi publicate după încheierea reuniunii Colegiului, la ora 12:00 (13:00, ora României).

    Potrivit presei bulgare, Sofia a înregistrat progrese “limitate” în sistemul judiciar, care este supus unor influenţe politice. În plus, în Bulgaria s-au dat puţine sentinţe în cazuri de corupţie şi crimă organizată.

    Novinite notează că “progresele au fost lente” în privinţa reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate.

     

  • MCV: Obligaţia instituţiilor statului de a respecta independenţa justiţiei să apară în Constituţie

    Comisia invită România să întreprindă măsuri în patru domenii: independenţa sistemului judiciar, reforma sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei.

    “Factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie să continue să apere independenţa justiţiei. (…) În acest domeniu, România ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar, şi în special a hotărârilor judecătoreşti de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar şi să asigure Consiliului Superior al Magistraturii condiţiile necesare pentru consolidarea activităţii sale de protejare a independenţei sistemului judiciar şi de sprijinire a magistraţilor confruntaţi cu provocări care aduc atingere independenţei sistemului judiciar”, se arată în raport.

    Totodată, CE recomandă României să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituţiei pentru monitorizarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte “separarea puterilor, cu precizarea clară a obligaţiei executivului şi legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar”.

    În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, experţii CE consideră că ar trebui intensificate progresele privind sporirea uniformităţii jurisprudenţei şi a practicii judiciare, “prin includerea unor măsuri de accelerare a procedurilor judiciare şi de utilizare a noilor posibilităţi, cum ar fi confiscarea extinsă”.

    România ar trebui “să accelereze găsirea unei soluţii la problemele generate de volumul de lucru şi să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instanţe” şi să finalizeze “procedurile privind legea pensiilor magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni”. În plus, România trebuie “să îmbunătăţească respectarea hotărârilor judecătoreşti la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvată a hotărârilor judecătoreşti şi a sancţiunilor financiare”.

    În domeniul integrităţii, România ar trebui “să se asigure că nu există excepţii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese şi averile nejustificate”. De asemenea, se recomandă ca Guvernul să colaboreze cu ANI pentru elaborarea şi propunerea unor acte legislative de îmbunătăţire a cadrului de integritate.

    CE recomandă introducerea verificărilor ex-ante a achiziţiilor publice în cadrul ANI, în vederea “extinderii acestei verificări de la procedurile în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice.

    O altă recomandare importantă este asigurarea că “prin introducerea noului statut al parlamentarilor se măreşte la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate automat”.

    În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, Bucureştiul trebuie să se asigure că legislaţia în domeniu se aplică “în mod egal tuturor şi în condiţii egale”. Totodată, trebuie intensificate “eforturile de urmărire penală a cazurilor de corupţie la scară mică”.

    Raportul recomandă dezvoltarea unei Strategii Naţionale Anticorupţie prin introducerea “unor criterii de referinţă şi a unor obligaţii mai coerente pentru administraţia publică şi prin punerea rezultatelor la dispoziţia publicului”.

  • RAPORTUL MCV pentru România – Gray: Există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei

    “Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, a afirmat Mark Gray.

    El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal “au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”.

    Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei.

    Mark Gray a subliniat că trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.