Steven van Groningen, cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, a fost martorul a numeroase scăderi şi creşteri ale economiei româneşti în anii petrecuţi la conducerea Raiffeisen Bank România. În prag de final de mandat, a vorbit în cadrul evenimentului CEO Awards al Business MAGAZIN despre ce înseamnă leadershipul în viziunea sa, ce rol are imaginea pentru un lider, precum şi despre calităţile pe care ar trebui să le aibă un viitor CEO de bancă.
Imaginea cred că este un rezultat, nu un scop în sine. Evident, creezi o reputaţie în timp şi nu strică să îţi aminteşti că reputaţia va lucra pentru tine. Imaginea este importantă mai ales în perioade de criză, de incertitudine, când oamenii au nevoie de anumite repere. Dar pentru mine, imaginea nu a fost niciodată un scop în sine, ci un rezultat a ceea ce faci, al deciziilor pe care le iei şi a felului în care conduci o organizaţie”, a spus Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, în cea mai recentă ediţie a evenimentului CEO Awards.
Cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa locală, care a condus Raiffeisen Bank România vreme de 19 ani, a fost şi o prezenţă constantă în cele 12 ediţii ale anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. De asemenea, a fost votat drept cel mai admirat CEO de pe piaţa locală în două dintre ediţiile acestui proiect. Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că executivul a anunţat că se pregăteşte să predea ştafeta de la conducerea Raiffeisen Bank România anul acesta, el a fost evenimentul special al galei CEO Awards.
Executivul a vorbit în cadrul evenimentului despre perioada mandatului său, pe care a descris-o drept una incredibil de interesantă, mai ales pentru că tot timpul a întâmpinat alte provocări, s-a confruntat cu noi crize, iar nevoile organizaţiei au fost în continuă schimbare. În acest context, a fost nevoie deseori să îşi demonstreze abilităţile de leadership.
Steven Van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: „La fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Bancherii sunt criticaţi uneori că ar fi orientaţi pe profit pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung.”
„O criză este inevitabilă şi reprezintă o oportunitate extraordinară să arăţi ce poţi şi cum funcţionezi într-o astfel de perioadă. Când nu e criză, nu e leadership, e mai mult management – să ne asigurăm că plătim facturile la timp şi creştem, dar în perioade de criză ai nevoie de un altfel de comportament – se vorbeşte mai mult despre leadership decât despre management”. Din punctul lui de vedere, calităţile de care trebuie să dea dovadă un lider în astfel de perioade ţin mai ales de o viziune clară, cât şi de capacitatea de a comunica bine, de a oferi direcţie echipei.
„Într-o criză, întotdeauna, nivelul de incertitudine este foarte mare, atunci, ca lider, trebuie să încerci să reduci volumul de incertitudine care există. Şi cum faci asta? Prin clarificare. Trebuie să îţi asumi şi un risc personal, poate îţi propui anumite lucruri care sunt greu de atins, nici tu nu crezi că vor fi posibile 100% – acestea sunt momentele în care ar trebui să dai direcţii şi să arăţi că faci parte din soluţie, ştii ce ai de făcut, iei decizii.” De asemenea, executivul crede că leadershipul nu începe la momentul în care crizele se prezintă: „Este important să te gândeşti întotdeauna că ai putea să te întâlneşti cu situaţii neaşteptate, pentru care trebuie să fii pregătit. Dacă intri într-o situaţie de criză fără rezerve sau fără putere, fără resurse umane sau financiare, atunci evident nu eşti foarte bine poziţionat”.
Nu crede că experienţa sa la conducerea aceleiaşi companii este unică şi irepetabilă, crede că a fost însă unică perioada prin care am trecut, fiind vorba despre un volum mare de schimbări: „A fost pentru mine extrem de interesant, tot timpul a fost nevoie de altfel de leadership, altfel de decizii, s-au ivit altfel de probleme. Dacă ne uităm în alte pieţe, vedem că Jamie Dimon, de la JPMorgan Chase, încă se află la conducerea companiei, şi în Statele Unite sunt CEO care au mandate îndelungate, nu este neapărat ceva rău. În sistemul bancar este cert că lucrurile au devenit din ce în ce mai complicate şi vorbim despre o atât de mare complexitate, încât ai nevoie de o experienţă foarte vastă să înţelegi cum e totul legat, conceptual, acesta este un lucru care nu poate fi realizat în 2-3 ani. Aici se mai adaugă anumite particularităţi care ţin de ţară şi, atunci, mi-e greu să mă gândesc că în câţiva ani poţi să înveţi de toate şi să adaugi o valoare mare a ceea ce faci”. Observă că şi în trecut, existau bănci care aveau echipe de management foarte stabile – fie că făceau parte dintr-o structură internaţională, fie că era vorba despre altcineva care venea la conducere, care de fapt nu conducea doar banca, dar se asigura că valorile, cultura organizaţiei sunt transmise.
El descrie şi perioada de acum drept una extrem de interesantă, mai ales dacă ne uităm la schimbările din tehnologie şi vorbim despre sustenabilitate, despre schimbări de comportament ale clienţilor, angajaţilor: „Într-un fel îmi pare rău că acum îmi termin mandatul fiindcă cred că în continuare vom avea o perioadă extrem de interesantă”.
În ceea ce priveşte viitorul bankingului, Steven van Groningen spune că, dincolo de aspectele legate de digitalizare, priorităţile „bancherilor de mâine” vor ţine de transformarea cerinţelor de sustenabilitate în activităţile de zi cu zi ale băncii. „Sistemul bancar va fi un canal important de transmisie al principiilor de sustenabilitate, trebuie să vezi ce finanţezi, în ce condiţii finanţezi, cum îţi ajuţi clienţii tăi să se asigure că au acces la finanţarea de care au nevoie pentru a deveni sustenabili – este evident, un efort imens care trebuie făcut.” O altă provocare ţine de viitorul muncii, despre impactul asupra acesteia pe termen lung al situaţiei generate de pandemie. „Acum este relativ uşor, reacţionăm la tot ce se întâmplă, ne asigurăm că ne protejăm, protejăm clienţii, dar în câţiva ani trebuie să vedem ce se schimbă şi modalitatea în care vom lucra împreună ca oameni.”
Per ansamblu, crede că în multe industrii, inclusiv a lor, nu va mai fi vorba despre cine este mai digital, cine are aplicaţia bancară cea mai frumoasă: „Întrebările de la clienţi vor fi – cu banii mei ce se întâmplă, cum sunt investiţi banii mei, în ce industrii, ce impact au – este o schimbare destul de mare”.
Crede, de asemenea, că un CEO dintr-o bancă va trebui să depăşească calităţile unui bun specialist: „Trebuie să ai valori corecte fiindcă, la fel ca şi în sport, e frumos să obţii rezultate, dar contează şi mai mult cum le obţii, într-un mod corect şi onest, cu o concentrare pe termen lung. Uneori bancherii sunt criticaţi că sunt orientaţi pe profitul pe termen scurt, dar evident că nu este cazul când ai de condus o bancă pentru o perioadă de 20 de ani şi trebuie să ai o viziune pe termen lung. Trebuie să înţelegi foarte bine care este rolul unei bănci în societate şi cum îţi îndeplineşti rolul. Ce cred că va rămâne şi în viitor este ideea că bankingul este în primul rând o relaţie, nu este ceva strict tranzacţional”.
Business MAGAZIN a organizat la finalul lunii octombrie evenimentul „CEO Awards 2021 – Ce calităţi trebuie să aibă liderii de azi pentru economia de mâine”, în cadrul căruia am anunţat lansarea anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Susţinut de Philip Morris, Hagag, EY Romania, Immofinanz, Aqua Carpatica, Biofarm, Superbet, evenimentul s-a desfăşurat de această dată exclusiv în mediul online. În cadrul acestuia am acordat 10 premii primilor celor mai admiraţi CEO din România (Fady Chreih, CEO, Reţeaua de sănătate Regina Maria; Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania; Alex Bratu, CEO, JYSK; Horia Ciorcilă, preşedinte Consiliu de Administraţie, Banca Transilvania; Roxana Maftei, cofondator şi general manager, Farmacia Tei; Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG; Cristina Bâtlan, cofondator şi proprietar, Musette; Daniel Dines, cofondator şi CEO, Uipath; Dragoş Pavăl, preşedinte şi cofondator, Dedeman; Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova), precum şi trei premii speciale celor care au susţinut proiectele noastre de-a lungul timpului (Biofarm, Grup Agricola, Grup Lactalis – Albalact). I-am avut ca invitaţi pe Steven van Groningen, CEO şi preşedinte al Raiffeisen Bank şi pe Sebastian Toporjinschi, consultant, Ascendis, cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar.
Citiţi alte interviuri din cadrul CEO Awards 2021 în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN.
