BusinessMagazin

Tag: raft

  • Mircea Turdean, Farmec: Dacă nu ai discounturi la raft în această perioadă, ai şanse foarte mici ca produsul să fie vândut. „În marile lanţuri de retail este o creştere semnificativă a discounturilor.“

    Scăderea puterii de consum a românilor a dus la o schimbare a deciziilor de cumpărare, iar clienţii sunt mult mai atenţi la cât şi ce consumă. Mircea Turdean, CEO al producătorului de cosmetice Farmec din Cluj, spune că în marile reţele de retail se înregistrează o creştere semnificativă a discounturilor la produsele listate.

    „Colegii de pe canalul IKA (International Key Accounts) mi-au spus că a fost o creştere semnificativă a discounturilor faţă de anul trecut. A fost o creştere pe care am acceptat-o şi noi pentru că acest canal este cel mai important ca procent şi avem nevoie ca produsele noastre să fie expuse. Dacă nu ai discounturi la produse, ai foarte puţine şanse ca produsul să fie vândut“, spune Mircea Turdean, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank. Acest canal, al marilor reţele de retail, este cel mai important pentru businessul Farmec, fiind urmat de comerţul tradiţional, unde intră şi zona de distribuţie.

  • Cât de des se modifică preţurile la raft în marile lanţuri de magazine? Retailerii: „Operăm săptămânal schimbări de preţuri“. „Modificăm preţurile doar dacă vin majorări de la furnizori.“

    În ultimul an, preţurile alimentelor de bază s-au mărit cu până la 30-50%, un ritm record care a dus invariabil la scăderea puterii de cumpărare dat fiind că majorările salariale nu au putut ţine pasul cu inflaţia. Tocmai de aceea, ZF încearcă să urmărească ce se întâmplă cu preţurile din marile magazine din România, magazine care controlează 70% din comerţul alimentar local.

    „Săptămânal sau chiar zilnic“ şi „doar dacă vin majorări de la furnizori“ sunt răspunsurile primite de la retaileri privind frecvenţa cu care se modifică preţurile.

    Din cele opt reţele de retail modern, doar trei au răspuns solicitării ZF privind modul şi frecvenţa cu care se modifică preţurile. Lidl, Carrefour, Auchan, Penny şi Mega Image au preferat să ţină, din nou, la secret modul în care stabilesc preţurile.

    „Singurele situaţii în care suntem nevoiţi să generăm schimbări de preţ sunt determinate de solicitările argumentate de producători/parteneri în condiţii de transparenţă, mediu competitiv, context marcoecono­mic“, spun reprezentanţii Kaufland România.

    Ziarul Financiar a scris încă de acum câteva luni că inflaţia întinde la maximum coarda relaţiilor dintre marii retaileri şi producători, iar creşterile de preţ sunt mărul discordiei. Reprezentanţii Profi adaugă că operează schimbări de preţuri săptămânal, unele pentru aliniere cu concurenţa, altele pentru promoţii.

    „Factorii care determină aceste modificări sunt promoţiile şi schimbările venite de la furnizor. Diferenţa dintre 2022 şi anii anteriori e frecvenţa cu care furnizorii modifică preţurile. Înainte o făceau o dată pe an, acum o fac şi de 2-3 ori pe an.“

  • Mihai Moraru, 38 de ani, omul care are pe mână 6,7 mld. euro, bani europeni pentru investiţii rurale

    Mihai Moraru (38 ani), inginer diplomat, cu un master de management în agroturism şi alimentaţie publică şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale din iunie 2020, spune că obiectivul său pe termen mediu este maximizarea plăţilor până la un grad de absorbţie de mimimum 90% pentru următorii trei ani.

    „În noul PNS avem 6,7 miliarde de euro bani nerambursabili, la care se va adăuga suma de 750 de milioane de euro pentru spaţii de colectare, procesare şi depozitare, un lucru vital pentru viitorul agriculturii româneşti. Asta ne lipseşte, o capacitate de stocare pe termen lung, pentru a păstra produsele de bază în România. Avem lacune, ca stat, ca mediu privat, care ne restrâng. Aş vrea să reducem importurile şi prefer să dau 0,5-1 lei în plus pe un produs autohton, care are gust şi este curat”, afirmă Mihai Moraru. El consideră că dezvoltarea fermelor de familie sau asocierea producătorilor de materie prime, cumpărarea şi vânzarea inputurilor într-un mod asociativ, poate aduce multe beneficii românilor şi contribuie la reducerea balanţei deficitare a produselor agroalimentare.

    În luna septembrie a acestui an, în România erau 390.000 de afaceri de tip PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală) şi IF (întreprindere familială), în uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, când erau 377.000, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.