Tag: radu rasinar

  • Răşinar, Astra Zeneca: România pierde 15% din PIB din cauză stării de sănătate precare a populaţiei

    Business Magazin: Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    Radu Răşinar, Astra Zeneca: Inovatie inseamna mai mult decat investitia companiei in cercetare si dezvoltare, care este axa principala a tuturor producatorilor de produse de brand, originale. Pentru noi, in Romania, inovatie inseamna si gasirea de solutii, care sa faciliteze accesul egal si in timp util al tuturor pacientilor la o anumita terapie, conform recomandarilor specialistilor si bazat pe ghidurile terapeutice nationale si internationale in uz. In tot ceea ce facem ne gandim, in primul rand, la satisfacerea nevoii medicale, la modul in care pacientii primesc o terapie, cum sunt ingrijiti si sustinuti pe parcursul tratamentului, cum putem contribui la o mai buna educare si informare in vederea limitarii impactului celor mai severe maladii: bolile cardiovasculare si respiratorii, cancerul, diabetul…

    De asemenea, suntem interesati de a oferi angajatilor nostri cel mai bun loc de munca, cu posibilitati sporite de invatare, de perfectionare profesionala si de contributie directa la cresterea valorii companiei.

    Ca efecte indirecte, terapiile dezvoltate de companiile farmaceutice, prin aplicare corecta si la timp, duc la reintegrare profesionala  la locul de munca mai rapida sau evitarea unor pensionari premature, si la scaderea mortalitatii prin cele mai severe maladii care, datorita progresului stintific, sunt acum controlabile.

    De exemplu, datele EUROSTAT 2014 arata ca Romania pierde aproximativ 18,6 miliarde Euro (15% din PIB-ul anului 2010) din productia economica pe termen mediu si lung, din cauza starii precare de sanatate a populatiei. Daca starea de sanatate a populatiei ar fi la nivelul mediei din UE, acest lucru ar genera un surplus de 6,7 miliarde euro (6% din PIB 2010) ca urmare a cresterii productivitatii si a participarii fortei de munca.

    Nu in ultimul rand, numai in ultimii doi ani, industria farmaceutica a contribuit la finantarea  sistemului de asigurari de sanatate, prin intermediul clawback-ului, cu 3,6 miliarde lei, reprezentand  in acest moment 20% din bugetul alocat de stat pentru medicamente.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Ultimul an a inregistrat o dinamizare evidenta a dialogului cu autoritatile si, dupa 6 ani in care nu s-a putut definitiva procesul de actualizare a listei, ne aflam acum in fata aprobarii primelor molecule si asteptam, conform estimarilor autoritatilor, finalizarea procesului in cursul ultimului trimestru al acestui an. Dialogul exista, metodologia exista, este necesara vointa politica pentru ca procesul sa se finalizeze. De asememena, potrivit  noilor reglementari, lista va fi actualizata periodic ceeea ce reprezinta o crestere a predictibilitatii de care industria are atata nevoie si un semnal ca nevoile de tratament ale pacientilor sunt intelese si respectate.

    Cât de probabilă este creşterea bugetului alocat medicamentelor în următorii ani?

    Bugetul alocat medicamentelor, bugetele alocate sanatatii in general sunt o provocare pentru toate tarile. Gasirea de solutii alternative de finantare sau de sustinere a costurilor aferente ramane o sarcina permanenta a autoritatilor, la care industria si-a oferit in repetate randuri.expertiza, capacitatea si dorinta de colaborare.

    Cum este percepută România de către HQ-ul companiei dvs. şi cât de atractivă este ţara noastră în ce priveşte dezvoltarea unor noi investiţii (creşterea numărului de angajaţi, eventuala dezvoltarea de situri de producţie)?

    AZ apreciaza in mod deosebit profesionalismul angajatilor din Romania, contributia lor la cresterea standardelor de performanta si a valorii intrinseci a companiei. Romania este apreciata ca o tara cu un potential de dezvoltare important, avand in vedere existenta unor nevoi medicale neacoperite inca in multe ari terapeutice, dar in special in domeniul oncologiei, bolilor cardiovasculare, diabetului. Elementele critice raman insa lipsa de predictibilitate si sustenabilitatea pe termen mediu si lung, legate de dimensiunile investitiilor necesare pentru a ramane competitivi in piata locala.

  • Răşinar, Astra Zeneca: Actualizarea listei de medicamente reprezintă un semnal de normalizare a mediului de afaceri

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Radu Răşinar, Astra Zeneca: Pacientii din Romania  au astazi acces la medicamentele din 2007, ceea ce ne plaseaza probabil pe ultimul loc din UE in ceea ce priveste accesul la medicamentele noi.
    Numai in momentul in care procesul de actualizare va fi definitivat pacientii vor avea optiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicatii; pentru multi dintre ei aceste medicamente pot insemna sansa la o noua viata; accesul la cele mai noi terapii si cele mai performante servicii sunt parte integranta a dreptului la sanatate al fiecarui romam.
    – Pentru producatori, actualizarea listei reprezinta in primul rand un semnal de normalizare a mediului de afaceri, care aduce o mai buna predictibilitate a investitiilor necesare in acest sector.

    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?
    – Daca factorul intial a fost criza economica, pe parcurs s-a adaugat lipsa de coerenta, lipsa unei strategii clare in ceea ce priveste balansul necesar intre medicamentele originale si cele generice, care au fiecare rolul lor …eficientizarea modului in care resursele sunt utilizate in sistem nu exclude una sau alta dintre categorii, iar falsa problema a genericelor ascunde faptul ca nu exista o strategie clara si o prioritizare care sa permita elaborarea unor solutii pe termen lung.
    – Un rol important il are si dezvoltarea capacitatii de evaluare a tehnologiilor de sanantate – HTA – adica de previzionare a modului in care o noua tehnologie medicala – medicament, serviciu medical, dispozitiv – va aduce beneficii din punct de vedere al starii pacientului, al impactului economico-social si al impactului financiar. A fost necesar, prin urmare, un timp de elaborare a criteriilor de evaluare precum si de previzionare a modului in care includerea noilor medicamete va impacta performanta medicala dar si financiara, la nivelul sistemului.

    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?
    – As intreba in ce masura introducerea  antibioticelor sau a insulinei a fost o cheltuiala sau o economie?
    – Progresul stiintific continua, exista astazi medicamente care deja vindeca  si alte afectiuni severe, medicamente care nu sunt care nu sunt disponibile in Romania. Medicina se indreapta catre tratamente personalizare, dezideratul este ca pacientul potrivit sa primeasca tratamentul potrivit, la momentul potrivit.

    Care este diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi consumul real din piaţă şi cum poate fi redusă aceasta?
    – In acest moment bugetul alocat medicamentelor este la nivelul consumului din anul 2011. Diferenta intre suma alocata prin bugetul de stat si consumul pietei este acoperita integral prin plata taxei clawback, de catre toate companiile farmaceutice, si are o valoare de cca 20% din totalul vanzarilor de medicamente compensate.
    – Consumul real insa nu este cunoscut, pentru ca lipsesc deocamdata medicamentele care au fost lansate dupa anul 2007…prin urmare diferenta reala nu poate fi calculata decat dupa actualizarea in totalitate a listei. Medicina moderna inseamna tratamente personalizate, cu cele mai bune rezultate, nu medicamente care fac bine tuturor, dar cu rezultate modeste…
    – Numai in momentul in care avem la dispozitie toate optiunile terapeutice putem evalua care sunt cele mai eficiente atat pentru pacient dar si pentru sistem, cu o perspectiva pe termen mediu si lung nu numai perspectiva reducerii costurilor pe termen scurt. Este limpede ca industria farmaceutica nu poate rezolva singura aceasta problema…

    Cât de sustenabil este pentru mediul de afaceri ca din doi din zece pacienţi care beneficiază de medicamente să fie trataţi din banii companiilor farmaceutice?
    –   Aceasta sintagma este o extrapolare a procentului de 20% cu care industria contribuie la costurile generate de medicamente. In realitate pacientii sunt tratati la costuri foarte diferite, in  functie de afectiunile medicale de care sufera, de severitatea acestora si de medicamentele  existente in piata.
    – Intrebarea este cat de sustenabil este progresul in industria farmaceutica in general, companiile axate pe  productia de medicamente originale reinvestesc profitul in efortul de cercetare si dezvoltare pentru medicamente noi , care sa asigure progresul stiintific medical. Fara acest model de business nu am fi avut medicamete ca insulina, antibioticele, citostaticele si, moi nou, medicamentele biologice, care au permis cresterea sperantei de viata de la 60 pana la 85 de ani in tarile din vestul UI, in ultimele decenii…

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?
    – Taxa clawback acopera, prin mecanismul ei unic de calcul in Romania, diferenta dintre consumul real de medicamente compensate din Romania si bugetul alocat de catre stat.
    – Cu cat consumul creste, urmare a necesarului real de tratament pentru toti pacientii care au nevoie de aceste medicamente, bugetul de referinta ramanand blocat la un nivel corespunzator anului 2011, diferenta creste, deci si contributia producatorilor creste, in detrimentul unor investitii pe care acestia le-ar putea face in piata, ca de exemplu locuri de munca, investitie in cercetare, capacitate de productie.