BusinessMagazin

Tag: racoritoare

  • Dilemele consumatorului: Inapoi la creditul cu buletinul? Ce vor face bancile cu clientii restructurati? Mai scad preturile apartamentelor?

    Inapoi la creditul de consum?

    Creditul de consum este motorul pe care bazeaza bancherii pentru
    a-si accelera afacerile anul acesta, dupa ce in 2009 intreaga piata
    s-a concentrat pe atragerea de depozite si cosmetizarea
    bilanturilor. Si in cazul firmelor, bancherii prefera tot creditele
    acordate pe termen scurt, pentru capital de lucru. Planurile de
    crestere sunt insa foarte rezervate, bancile mari, precum
    Raiffeisen, avand tinte de o singura cifra, in conditiile in care
    economia da doar semne timide de revenire. Bancile de talie mica,
    cum sunt Garanti Bank sau ProCredit, mizeaza pe cresteri de doua
    cifre atat pe credite, cat si pe depozite, intrucat majorarea
    bilantului este mai facila plecand de la o baza de comparatie
    redusa. Daca in 2007-2008 bancile marsau pe creditele cu garantii
    imobiliare, care datorita sumelor mari le asigurau o eficienta mai
    mare a operatiunilor, acum prefera creditele de consum, unde
    expunerea fata de fiecare client este mai mica. Desigur, nimeni nu
    se mai gandeste la formulele foarte relaxate – credit doar cu
    buletinul – din anii de boom ai pietei. Unele banci, care s-au
    fript o data cu deteriorarea rapida a portofoliului, prefera chiar
    sa ramana in continuare in afara jocului, vanzand pe retail doar
    credite cu garantii imobiliare.

    Se va reintoarce consumul de bere la nivelul anului 2008?

    In 2009 consumul de bere s-a situat la acelasi nivel cu cel
    inregistrat in 2006, adica aproximativ 85 de litri pe cap de
    locuitor, cu 10 litri mai putin decat cantitatea de bere consumata
    de un roman anul trecut.
    “Pentru anul acesta, consumul de bere se va situa la acelasi nivel
    cu cel de anul trecut”, a prognozat Shachar Shaine, presedintele
    URBB, producatorul marcii Tuborg. Pentru a isi majora afacerile,
    companiile din domeniu se vor concentra pe exportarea produselor in
    tarile vecine.
    Cele mai mari provocari pe care anul 2010 le va aduce industriei
    sunt legate de stabilitatea economica si de fluctuatia cursului de
    schimb valutar.

  • Marje de 10% pentru racoritoare in 2008

    Desi primii zece jucatori de pe piata bauturilor non-alcoolice au avut o cifra de afaceri consolidata de peste 1,16 miliarde euro, clasamentul este foarte polarizat, primii 4 competitori realizand un miliard de euro din vanzari.

    Liderul Coca-Cola Hellenic detine jumatate din incasarile din piata, cu afaceri de peste 550 milioane euro, dar realizeaza si jumatate din profitul cumulat al tuturor participantilor.

    Tymbark Maspex si La Fantana sunt singurii jucatori de pe piata bauturilor non-alcoolice care in 2008 nu au reusit sa inregistreze profit, in ciuda majorarii afacerilor.

    Piata bauturilor non-alcoolice a avut un avans mai mic de 10%, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin si a fost dominata in proportie de 75% de bauturile carbonatate. In 2009, lupta pentru cote de piata se va da cel mai probabil pe segmentul bauturilor neacidulate, care are un ritm de crestere de peste 60%, fata de 10%, ritmul de crestere al bauturilor acidulate.

    Printre preferintele romanilor raman in frunte bauturile carbonatate de tip cola, iar acest lucru se reflecta si in valoarea vanzarilor realizata de primii doi jucatori din piata specializati in comercializarea produselor pe baza de cola, Coca-Cola Hellenic si Pepsi Americas, care au realizat in 2008 trei sferturi din vanzarile din piata.

    Principalii jucatori de pe segmentul bauturilor non-alcoolice sunt Coca-Cola Hellenic, Pepsi Americas, European Drinks, Romaqua Group si Tymbark Maspex.

     

     

     

  • Vanzarile Coca-Cola Romania si-au mai pierdut din efervescenta in T2

    Diminuarea volumului de vanzari a fost antrenata de reducerea cheltuielilor consumatorilor in segmentul Horeca, canal foarte profitabil pentru incasarile companiei.

    Profitul operational obtinut de companie pe pietele emergente (din care face parte si Romania) s-a ridicat la 111 milioane euro in al doilea trimestru si a reprezentat o treime din profitul operational al grupului. In al doilea trimestru, avantajele economice determinate de majorarea preturilor si scaderea costurilor operationale au fost compensate de scaderea volumelor de vanzari si cresterea costurilor de productie.

    Imbuteliatorul Coca-Cola a inregistrat pe piata din Romania prima scadere semestriala, estimata in jurul valorii de 5%. Pe fondul diminuarii volumelor de vanzari, compania a anuntat reorganizarea si restructurarea activitatilor. Costurile cu restructurarea din Romania s-au ridicat la 0,7 milioane euro in primul semestru al anului.

    La nivel de grup, Coca-Cola HBC a inregistrat un profit net in scadere cu 4%, de pana la 201 milioane euro si venituri din vanzari cu 1% mai mici, de 3,2 miliarde euro.

    In Romania, Coca-Cola HBC detine aproximativ 50% din piata bauturilor non-alcoolice ca volum si a inregistrat vanzari de 550 milioane euro in 2008. Cei mai mari concurenti ai sai pe aceasta piata sunt Pepsi, Romaqua si European Drinks.
     

  • Snacksuri a la grec

     

    Cand a patruns pentru prima oara pe piata romaneasca, compania greceasca Star Foods distribuia snacksuri produse in Bulgaria. Acum, cu 15 ani mai tarziu, lucrurile s-au schimbat semnificativ – nu numai ca tara noastra a ajuns unul dintre cei mai mari producatori din regiune, dar acum o fabrica din Bulgaria este integrata in Star Foods. Ce a intervenit intre timp? E simplu: Pepsi.
     
    In 2004, grupul PepsiCo International achizitiona compania Star Foods, inte-grand-o in divizia sa de produse alimentare, PepsiCo Americas Foods. Cumpararea nu a presupus si schimbarea numelui companiei, aceasta fiind politica Pepsi in relatie cu brandurile locale. “In Grecia, spre exemplu, Pepsi produce snacksuri sub numele Tasty Foods”, explica Sotiris Yannopoulos, actualul director general al Star Foods. De fapt, de la Tasty Foods a venit in Romania si el, in 2004, odata cu Pepsi. Misiunea lui Yannopoulos nu a fost usoara – a coordonat operatiunile de integrare ale companiei nou achizitionate de catre Pepsi, s-a ocupat de transformarea fabricii de la Popesti Leordeni, dar si de aducerea noilor branduri, cum ar fi Lays sau Cheetos. Insa cea mai importanta misiune a grecului ramane transformarea Romaniei intr-un jucator regional din punctul de vedere al companiei, dupa cum marturiseste: “PepsiCo ajuta Star Foods sa devina dintr-un producator local foarte bun un jucator regional puternic”. Yannopoulos coordoneaza de la Bucuresti si operatiunile companiei in Bulgaria si Moldova. In urma cu aproximativ un an, Pepsi a cumparat compania Penelopa din Bulgaria, care produce alune si seminte si pe care a integrat-o in cadrul Star Foods, “exportand modelul romanesc si in Bulgaria”, dupa cum spune el.
     
    “Atunci cand am cumparat fabrica de la Popesti Leordeni, am renovat-o gandin-du-ne in perspectiva, la nevoile viitoare”, spune seful Star Foods, adaugand ca exista putine asemanari intre fabrica dinainte si de dupa Pepsi. “Poate doar peretii si cateva utilaje”, continua grecul, explicand ca au fost investite “milioane bune” in renovarea fabricii, in utilaje si in linii de productie (Star Foods a avut cea mai avansata linie pentru chipsuri din Europa). Noua extindere a fabricii, ce va incepe la anul si va dura aproximativ doi ani, presupune o structura modulara, care va mari cu 10.000 de metri patrati fabrica, de la 7.000, cat are acum. “Vrem sa avem mai intai infrastructura pentru ca apoi sa crestem pe masura ei”, spune Yannopoulos, explicand ca nu vor fi ocupati imediat toti cei 10.000 de metri patrati, ci modulele vor fi adaugate treptat, pe masura ce va aparea necesitatea maririi productiei. “Acum avem nevoie de capacitate mai mare pentru anumite categorii, cum ar fi chipsurile sau florice­lele de porumb, spre exemplu, dar si pentru noi tehnologii” – necesare pentru productia altor categorii de snacksuri, pe langa cele din porumb. Proprietatea Star Foods de la Popesti Leordeni are in total 123.000 de metri patrati, din care doar 25.000 reprezinta suprafata construita, ceea ce inseamna, dupa Yannopoulos, ca posibili­tatile de extindere raman mari si pentru viitor.
     
    Produsele fabricate la Popesti-Leordeni sunt destinate pietelor din Romania, Bulgaria si Moldova, singurele produse pe care Star Foods le importa fiind cele ale fostei fabrici Penelopa, aflata acum sub umbrela Star Foods. Marirea capacitatii de productie ii va da posibilitatea lui Yannopoulos sa tinteasca mai multe tari din regiune; urmatoarea destinatie va fi Slovenia, unde Star Foods va patrunde in curand prin export, prin intermediul unor distribuitori locali.
     
    Insa alte tari inseamna si alte gusturi in ceea ce priveste portofoliul de produse. Yannopoulos a invatat sa fie prudent din acest punct de vedere odata cu experienta romaneasca, dupa ce a fost uimit sa vada cat de atenti sunt romanii la ceea ce cumpara, cum citesc cu atentie etichetele, compara diferite produse si sunt astfel suficient de informati incat sa-si argumenteze o alegere sau alta. “In alte tari, oamenii nu sunt atenti la astfel de detalii, mai ales pe categoria noastra de produse”, spune Yannopoulos, care a mai lucrat si in SUA sau Africa de Sud unde, la fel ca in Grecia, cumparatorii sunt mai impulsivi in alegere. Star Foods a schimbat retetele produselor, renuntand la coloranti artificiali sau aditivi, sustine grecul, care recunoaste ca la capitolul comu­nicare au stat mai slab: “Multi ma intreaba daca chipsurile sunt facute chiar din cartofi”.
     
    In ultimii trei ani, cantitatea de materie prima furnizata din Romania s-a dublat, insa n-a ajuns decat la jumatate din total, ceea ce “nu e normal pentru o tara cu un asemenea potential agricol; ca sa fiu sincer, nu ar trebui sa importam deloc”, sustine seful Star Foods, care a dezvoltat o serie de programe in parteneriat cu fermierii locali. “Merg la supermarket si vad numai legume importate. Ma intreb, onest, de ce importati legume din Grecia, in conditiile in care Grecia nu are nici a 20-a parte din capacitatea agricola a Romaniei?”, comenteaza Yannopoulos, estimand totusi ca peste cativa ani doar 10% din materia prima folosita de Star Foods va mai fi importata.