Tag: racordare

  • Începe să se spulbere visul frumos al prosumatorilor? Şeful E.ON România: Cererile de racordare cresc exponenţial, dar pentru ca investiţiile să se întâmple avem nevoie de reglementări corecte

    Până la finalul acestui an, numărul prosumatorilor era estimat să ajungă la 30.000 de persoane fizice sau mici companii, dar aparent visul frumos se loveşte de problemele pe care le au distribuitorii de energie.

    Producţia de energie pe cont propriu este văzută de consu­matorii de energie, indiferent de talia lor, ca una dintre cele mai bune soluţii în lupta cu facturile istorice. Problema este că toate aceste investiţii trebuie integrate în reţelele de distribuiţie de energie, afaceri acum pe pierderi din cauza reglemen­tărilor în vigoare.

    Pe scurt, distribuitorii spun că solicitările de racor­dare de noi proiecte sunt la un nivel fără precedent, dar că bani de investiţii pentru a le garanta accesul la reţea nu mai sunt. După primele cinci luni din an, România avea circa 17.000 de prosumatori. Situaţia este vizibilă şi pe zona de mari proiecte de producere de energie verde, unde activitatea de avizare este la un nivel record, dar deciziile finale de investiţii sunt amânate până la clarificarea reglementărilor din piaţa energiei.

    „Numărul prosuma­torilor din România creşte exponenţial, lucru care înseamnă că suntem pe calea cea bună. Dacă anul trecut E.ON avea circa

    50-60 de cereri de racordare pe lună, acum am ajuns la 600-700 de cereri lunar“, spune Volker Raffel, CEO al E.ON România, într-un comentariu pe reţeaua LinkedIn. Grupul german E.ON România este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a utilităţilor, un business de peste 1 mld. euro axat pe furnizarea şi distribuţia de energie electrică şi gaze naturale. Atât companiile de furnizare, cât şi cele de distribuţie au fost puternic afectate anul acesta de prevederile schemelor prin care statul român şi-a propus să îi ajute pe consumatori în faţa facturilor enorme la energie şi gaze. Pe zona de distribuţie, companiile trebuie să îşi ia energia pentru consumul propriu la preţul pieţei, fără a beneficia de vreun plafon, ceea ce pentru majoritatea jucătorilor s-a tradus în pierderi. Acest lucru este un aspect important pentru că firmele de distribuţie realizează investiţiile în modernizarea reţelelor, inclusiv pentru integrarea prosumatorilor, în acest moment banii de investiţii mergând de fapt spre acoperirea pierderilor.

    „Trebuie să înţelegem că pentru integrarea acestor noi unităţi şi preluarea în condiţii de siguranţă a producţiei de energie sunt necesare investiţii în întărirea reţelei la toate nivelurile de tensiune, de la joasă tensiune, pentru integrarea consumatorilor mici, la înaltă tensiune pentru marile proiectele solare sau eoliene. Dar pentru ca aceste investiţii să aibă loc, operatorii de sisteme de distribuţie trebuie să aibă un cadru de reglementare potrivit. Îngheţarea tarifelor de distribuţie prin OUG 27 nu poate continua, ci sunt necesare tarife care să reflecte costurile operatorilor“, a completat Volker Raffel.

    Dincolo de acest context, multiplele blocaje la nivelul aplicării programului guvernamental AFM Casa Verde Fotovoltaice, lipsa forţei de muncă sau chiar a echipamentelor sunt alte piedici prin care trebuie să treacă cei care vor să abandoneze statutul de consumator de energie pentru cel de prosumator.

    „Din cauza scumpirilor, am decis să nu apelez la programul AFM. Firma care a montat se ocupă de birocraţţie, acesta fiind şi motivul pentru care am apelat la o firma care nu doar vinde şi montează, ci şi se ocupa de dosarul de prosumator. Deşi durează procesul, de când am montat panourile, toamna, deja am redus cu mai bine de 50% consumul de curent din reţea. Mi-am schimbat obiceiul de a porni marii consumatori din casa precum maşinile de spălat, uscătorul sau boilerele pentru a consuma cât mai mult din energia produsă de panouri“, spune Bogdan, care încă nu a devenit prosumator, deşi de o lună produce energie. I s-a spus că mai are de aşteptat o lună şi jumătate până la integrarea în reţeaua Distribuţie Oltenia, moment în care va deveni oficial prosumator şi va putea să facă schimburi energetice cu reţeaua.

    „În aproximativ trei luni de zile, instalaţia este gata“, spune Dan Tudose, fondatorul E-acumulatori, platformă care a început cu livrarea de acumulatori şi a ajuns până la montarea de proiecte fotovoltaice. Dar nici aici nu există vreo certitudine pentru că punerile în funcţiune depind de cum se mişcă executantul, operatorul de distribuţie, dar şi viitorul prosumator.

  • Ungurii vor să racordeze drumul expres Arad-Oradea la reţeaua lor de autostrăzi şi drumuri expres

    Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean Békés (Ungaria), referitoare la interesul guvernului ungar de a conecta drumul expres Arad-Oradea la drumul expres M44 din Ungaria, care face legătură între Békéscsaba şi autostrada spre Budapesta. Guvernul ungar a anunţat că realizarea drumului M44 este o prioritate regională.

    Conectarea M44 la drumul expres Arad-Oradea se va putea realiza în zona Salonta, pe ruta Békéscsaba-Sarkad-Kötegyán-graniţă-Salonta. Din cauza restricţiilor de mediu în lunca Crişului Alb şi al Crişului Negru, alte posibile puncte de racordare, aceasta a fost considerată varianta optimă de către partea maghiară, anunţă, joi, CJ Arad.

    „Partea maghiară m-a informat că demarează un studiu tehnic pentru analizarea circumstanţelor şi condiţiilor racordării M44 la drumul expres Arad-Oradea. Rezultatul studiului va fi transmis Consiliilor Judeţene Arad şi Bihor, respectiv Guvernului României. Un astfel de record ar fi posibil prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. În Ungaria drumul expres este construit deja până la Lakitelek, deci ar mai rămâne de realizat doar câţiva kilometri până la graniţă. Aşa cum am afirmat permanent, drumul expres Arad-Oradea creează dezvoltare, iar oportunitatea sa a fost recunoscută foarte rapid şi de autorităţile de la Budapesta. Prin conectarea acestui drum la reţeaua maghiară de drumuri expres şi autostrăzi, putem spune că drumul expres Arad-Oradea ar dobândi nu doar o importanţă zonală, ci una euroregională, ceea ce confirmă calculele noastre din momentul în care Consiliile Judeţene Arad şi Bihor, respectiv primăriile Arad şi Oradea au început acest demers”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

    Pe partea maghiară, a fost constituit Grupul de Lucru al Conectării Drumurilor Expres Ungaria-România, condus de Zsolt Thorockay, din cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei. Grupul s-a reunit la Gyula, Ungaria, unde a fost luată în discuţie joncţiunea cu drumul expres Arad-Oradea.

    Ordinul de începere pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Arad-Oradea a fost dat în luna august 2021. Până în prezent, au fost elaborate analiza multicriterială şi studiul arheologic şi a fost stabilită varianta de traseu.

    CJ Arad arată că sunt în curs de elaborare documentaţiile privind ocuparea terenurilor, studiul de evaluare a impactului asupra mediului, planurile urbanistice zonale, documentaţiile pentru obţinerea unor avize şi acorduri.

  • Aproape 60.600 de gospodarii din tara nu sunt inca electrificate. Cat va costa racordarea lor la reteaua electrica

    Geanta a afirmat ca in mediul rural sunt 60.584 de gospodarii
    neelectrificate, amplasate in 2.100 de localitati. Dintre acestea,
    96 de localitati sunt complet neelectrificate. In zonele deservite
    de Electrica si de filialele companiei de stat se afla 32.223 de
    gospodarii neracordate la retele de energie electrica, in 1.071 de
    localitati. De asemenea, in regiunile in care opereaza
    distribuitorii privati de energie, respectiv E.ON (Germania), CEZ
    (Cehia) si Enel (Italia), sunt 28.361 de gospodarii fara acces la
    energie, in 1.029 de localitati. Geanta a precizat ca judetele cu
    cele mai multe gospodarii neelectrificate sunt Harghita, Alba si
    Caras-Severin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inca 122 de ani pana cand vom fi racordati integral la canalizare

    In aceste conditii, doar 43,7% dintre romani au acces in prezent
    la retelele de canalizare. Astfel, Romania ramane in urma altor
    state din Europa Centrala si de Est, unde ponderea conectarii la
    sistemele de canalizare ajunge chiar si la 78%, asa cum se intampla
    in cazul Cehiei, sau la 60% in cazul Ungariei, potrivit
    agregatorului de informatii privind retelele de apa potabila Global
    Water Intelligence.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro