Şefii Statului Major au declarat că autorităţile din Coreea şi SUA analizează detaliile rachetei, care a fost lansată în jurul orei 9 dimineaţa, a anunţat agenţia de ştiri sud-coreeană Yonhap, potrivit Reuters.
Nordul “a lansat mai multe runde de rachete din oraşul Wonsan de pe coasta de est, în direcţia nord-est, astăzi între 9:06 şi 9:27”, a anunţat JCS într-un comunicat de presă.
Acestea au zburat pentru o distanţă de aproximativ 70 de kilometri până la 100 de kilometri, a transmis JCS, adăugând că autorităţile sud-coreene şi americane analizează detaliile rachetelor.
“Armata noastră a urmărit îndeaproape mişcările Coreei de Nord şi a menţinut o poziţie în strânsă coordonare cu SUA”, a adăugat JCS.
Aceste rachete au venit la aproximativ 17 luni după ce ţara comunistă a lansat o rachetă balistică intercontinentală Hwasong-15 (ICBM) la sfârşitul lunii noiembrie, susţinând că poate pune întreaga zonă continentă a SUA în raza sa de acţiune.
Cel mai recent test balistic al Coreei de Nord a făcut ca sirenele să vuiască în Japonia, autorităţile avertizând oamenii să caute adăpost cât mai rapid. Cu toate acestea, nici cei de la Tokyo, nici cei de la Washington nu au încercat să doboare racheta. Testul i-a urmat unuia efectuat în luna august. Atunci, o rachetă a traversat insula Hokkaido. Şi atunci, capacităţile de interceptare japoneze şi americane au rămas neclintite.
Mare parte dintre americani se întreabă de ce toate aceste arme sofisticate rămân nefolosite, mai ales că liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, avansează pe drumul său către îndeplinirea unui vis: acela de a construi o armă nucleară capabilă să lovească Statele Unite ale Americii.
“Federaţia Rusă încalcă în continuare obligaţiile prevăzute în Tratatul INF de a nu poseda, produce sau efectua zboruri de test pentru rachete de croazieră cu lansare la sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri, sau să posede sau să producă lansatoare pentru astfel de rachete”, a spus purtătorul de cuvânt Mark Toner..
“Ne-am exprimat foarte clar îngrijorările vizazi de această încălcare a tratatului de către Rusia, de riscul pe care îl reprezintă această manevră la adresa securităţii europene şi asiatice precum şi interesul nostru ca Rusia să repecte din nou tratatul”, a adăugat Toner.
Racheta a fost lansată la ora locală 05.30 din apropiere de oraşul de coastă Sinpo, unde, potrivit imaginilor din satelit, se află o bază submarină, au declarat pentru Reuters, oficiali sud-coreeni.
Racheta a ajuns în zona de apărare şi identificare aeriană japoneză pentru prima oară, a declarat Yoshihide Suga, şeful cabinetului premierului japonez. Comandamentul strategic al Statelor Unite a anunţat că a urmărit ceea ce părea a fi o rachetă balistică de tip KN-11 lansată de pe un submarin şi a confirmat că aceasta a zburat aproximativ 500 de kilometri.
Testul a avut loc pe 21 noiembrie, au declarat cei doi oficiali sub protecţia anonimatului. Racheta a survolat teritoriul iranian, a precizat unul dintre ei.
Surse din cadrul unor servicii occidentale de informaţii au declarat anterior, luni, citate de Fox News, că testul a avut loc lângă Chabahar, un oraş-port iranian situat în apropiere de frontiera cu Pakistanul.
Toate testele de rachete balistice iraniene sunt interzise printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU adoptate în 2010, care rămâne validă până la implementarea acordului în domeniul nuclear încheiat de regimul de la Teheran cu şase mari puteri.
Potrivit acestui acord, încheiat pe 14 iulie, cele mai multe dintre sancţiunile impuse Iranului urmează să fie anulate, în schimbul unei limitări a programului nuclear iranian. Potrivit unei rezoluţii care aprobă acest acord, adoptate pe 20 iulie, Iranul este “îndemnat” să se abţină de la orice activitate în domeniul rachetelor balistice menită să-i ofere armament nuclear pe o perioadă de încă opt ani.
Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au îndemnat în octombrie Comisia pentru sancţiuni impuse Iranului din cadrul Consiliului de Securitate să ia măsuri cu privire la un test de rachetă efectuat de către iranieni în aceeaşi lună. Ele au denunţat, de asemenea, o încălcare a sancţiunilor impuse Republicii islamice de către ONU. Până în prezent, Comisia nu a adoptat nicio măsură.
Mai mulţi diplomaţi din cadrul Consiliului de Securitate al ONU au declarat luni, sub protecţia anonimatului, că nu au primit nicio înştiinţare oficială, de la notificarea din octombrie, cu privire la vreo nouă presupusă încălcare a sancţiunilor impuse de căttre ONU Iranului în domeniul rachetelor.
Un purtător de cuvânt al Marinei a declarat pentru The San Diego Union-Tribune că Programele Sistemelor Strategice ale Marinei (NSSP) au efectuat testarea rachetei pe mare, sâmbătă, de la bordul submarinului USS Kentucky, dotat cu rachete balistice.
Comandorul Ryan Perry a precizat că lansări sunt efectuate frecvent, pentru a asigura fiabilitatea continuă a sistemului şi că informaţiile despre aceste lansări sunt clasificate înainte de tiruri.
Lipsa de informaţii despre dârele de lumină, la căderea serii, a determinat o avalanşă de apeluri telefonice către forţele de ordine şi un val de postări de imagini şi înregistrări video pe reţelele de socializare.
Era neclar dacă testarea avea vreo legătură cu redirecţionarea zborurilor nocturne către şi de pe Aeroportul Internaţional de la Los Angeles, din cauza activării militare a spaţiului aerian.
Avioane sosesc şi decolează de obicei peste Pacific de la miezul nopţii şi până la ora 6.30 dimineaţa, pentru reducerea zgomotului, însă ele făceau lucru către est de aeroport.
Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA) nu a răspuns unui mesaj prin care AP cerea lămuriri, precizează agenţia.
Testarea a avut loc în poligonul de testare din Pacific, o zonă vastă situată, la nord-vest de Los Angeles, în care Marina testează periodic rachete de croazieră de tip Tomahawk şi Standard de la bordul unor nave şi submarine.
Ministerul Apărării dezvăluie această rachetă cu combustibi solid – Fateh 313 – la o lună şi ceva după ce Iranul a ajuns cu marile puteri la un acord care impune Teheranului să se supună unor noi limitări în programul său nuclear, în schimbul anulării sancţiunilor care i-au fost impuse de guverne occidentale.
Potrivit acordului, orice transfer către Iran a vreunei tehnologii în domeniul rachetelor balistice – în următorii opt ani – este supus aprobării Consiliului de Securitate al ONU, iar Statele Unite au promis că se vor opune prin veto oricărei astfel de solicitări. Un embargo asupra armamentului convenţional este totodată menţinut, ceea ce împidică orice importuri şi exporturi – pe o perioadă de cinci ani.
Însă Iranul a anunţat că nu va da curs părţilor acestui acord în dosarul nuclear care-i restrâng capabilităţile militare, o poziţie reafirmată de către preşedintele Hassan Rohani sâmbătă.
“Vom cumpăra, vinde şi dezvolta orice arme avem nevoie şi nu vom cere permisiunea şi nu ne vom supune niciunei rezoluţii pentru asta”, a declarat el într-un discurs pe care l-a susţinut la ceremonia de dezvăluire a rachetei, transmisă în direct de televiziunea de stat.
“Putem să negociem cu alte ţări numai atunci când suntem puternici. Dacă o ţară nu are putere şi independenţă, nu poate căuta pacea cu adevărat”, a subliniat Rohani.
Ministerul Apărării a anunţat că racheta de tip Fateh 313, dezvăluită cu ocazia Zilei Industriei Apărării, a fost deja testată cu succes şi că în curând va fi produsă în serie.
– Ameninţări
Iranul deţine unul dintre cele mai mari programe în domeniul rachetelor din Orientul Mijlociu. Teheranul vrea să exporte armament către aliaţii săi din regiune şi să importe sisteme antirachetă pentru a împiedica orice posibil atac al duşmanului său de moarte – Israelul.
“În cadrul industriei noastre aerospaţiale, avem în producţie diverse rachete balistice cu diverse raze de acţiune”, a declarat vineri ministrul Apărării Hossein Dehghan.
“Vom continua pe această cale cu putere maximă, în conformitate cu nevoile noastre de apărare şi în mod proporţional faţă de ameninţările care ne aşteaptă”, a adăugat el.
Agenţia Fars, apropiată Gardienilor Revoluţiei, a postat sâmbătă un clip muzical care laudă capabilităţile iraniene în domeniul rachetelor. În clip apar imagini cu ceea ce agenţia afirmă că este o nouă rachetă, necunoscută, aparţinând Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI).
Un comandant CGRI a anunţat vineri că Iranul va efectua, în viitorul apropiat, manevre de amploare cu rachete balistice.
“Unii cred în mod greşit că Iranul şi-a suspendat programele în domeniul rachetelor balistice în ultimii doi ani şi că a încheiat un acord asupra programului său în domeniul rachetelor (…). Vom efectua un nou test al unei rachete balistice în viitorul apropiat, care va fi un ghimpe în ochii inamicilor noştri”, a declarat vineri comandantul Diviziei Aerospaţiale a CGRI, generalul de brigadă Amirali Hajizadeh.
Coreea de Nord a confirmat că a efectuat marţi al treilea test nuclear “cu succes”, o operaţiune confirmată şi de către Ministerul Apărării vecinului şi inamicului său, Coreea de Sud.
“Al treilea test nuclear a fost efectuat cu succes”, a anunţat agenţia oficială KCNA, precizând că această operaţiune are ca scop să “apere securitatea naţională şi suveranitatea” ţării “împotriva ostilităţii continue a Statelor Unite”.
Bomba utilizată pentru efectuarea testului subteran în Coreea de Nord, marţi, este un dispozitiv “miniaturizat”, a anunţat agenţia oficială KCNA
Comitetul pentru sancţiuni al Consiliului de Securitate al ONU a dispus îngheţarea activelor celor trei companii şi excluderea lor de la schimburi comerciale cu comunitatea internaţională. SUA, UE, Japonia şi Coreea de Sud au dorit ca sancţiunile să se aplice unui număr de 40 de companii, însă China, aliatul Coreei de Nord, s-a opus.
În paralel, experţii sud-coreeni au avertizat că Phenianul vrea să lanseze încă un test nuclear, pentru care ar urma să folosească uraniu puternic îmbogăţit.
În dorinţa de a câştiga sprijinul Chinei în dosarul nord-coreean, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat vineri, cu ocazia vizitei sale la Beijing, că SUA sunt gata să coopereze cu Phenianul dacă liderii nord-coreeni îşi modifică politica agresivă. “Noii lideri de la Phenian au încă ocazia să-şi schimbe politica şi să pună pe primul plan populaţia ţării. Dacă se concentrează pe onorarea angajamentelor şi pe reintegrarea în comunitatea internaţională, pe hrănirea şi educarea cetăţenilor, SUA îi va primi şi va lucra cu ei”, a spus Clinton, citată de Reuters.