BusinessMagazin

Tag: RAAPPS

  • PMB vrea să preia în administrare Romexpo. Ce intenţionează să organizeze aici Primăria Capitalei

    “Municipiul Bucureşti înregistează un deficit major de zone necesare activităţilor în domeniul cultural, educativ şi sportiv. În acest sens, municipiul Bucureşti a identificat, ca oportunitate de realizare a unei zone care să confere posibilitatea organizării activităţilor culturale, educative şi sportive, imobilul Romexpo, din Bulevardul Mărăşti, numerele 65-67, fiind o clădire amplasată într-o zonă uşor accesibilă care se pretează pentru realizarea activităţilor de agrement”, se arată în Raportul de specialitate al proiectului, care va fi supus votului în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), din 19 iulie.

    În data de 23 noiembrie 2016, Bucureştiul a încheiat, pe o perioadă de patru ani, un protocol de parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, pentru a organiza activităţi culturale, educative şi sportive.

     

  • Gabriel Surdu a fost suspendat din postul de director general al RA-APPS

    Decizia a fost luată, miercuri, de către Consiliul de Administraţie al RA-APPS, au transmis agenţiei MEDIAFAX reprezentanţii regiei.

    Surdu se află la conducerea RA-APPS din aprilie 2007.

    Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, a fost arestat, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro, a decis Curtea de Apel Bucureşti.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au decis să admită contestaţia procurorilor DNA la decizia Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus cercetarea lui Surdu sub control judiciar.

    Astfel, CAB a dispus, marţi, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv.

    Sentinţa este definitivă, Gabriel Surdu urmând să fie încarcerat.

    Surdu a fost reţinut de procurorii DNA, în 29 aprilie, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro. În 1 mai, analizând cererea procurorilor, Tribunalul Bucureşti a dispus cercetarea lui Gabriel Surdu sub control judiciar.

    Soluţia luată de Tribunalul Bucureşti nu a fost definitivă, motiv pentru care aceasta a fost contestată de anchetatori, în final, Curtea de Apel Bucureşti admiţând cererea lor.

    Procurorii DNA au făcut, în 29 aprilie, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă şi la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013-2014.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că şeful RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcţie, să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări în judeţul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.

    Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu şi l-ar fi sprijinit să obţină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.

    În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horaţiu Daniel Vidan Popa primarului localităţii Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare şi execuţie privind “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • Consiliul de Administraţie al RA-APPS se întruneşte pentru a lua măsuri legate de directorul Surdu

    “Având în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti, de arestare preventivă a domnului Georgian Gabriel Surdu, director general al Regiei Autonome ”Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, Consiliul de Administraţie se va întruni în ziua de miercuri, 13 mai 2015, pentru a stabili măsurile legale corespunzătoare“, a comunicat regia.

    Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, a fost arestat, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro, a decis Curtea de Apel Bucureşti.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au decis să admită contestaţia procurorilor DNA la decizia Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus cercetarea lui Surdu sub control judiciar.

    Astfel, CAB a dispus, marţi, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv.

    Sentinţa este definitivă, Gabriel Surdu urmând să fie încarcerat.

    Surdu a fost reţinut de procurorii DNA, în 29 aprilie, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro. În 1 mai, analizând cererea procurorilor, Tribunalul Bucureşti a dispus cercetarea lui Gabriel Surdu sub control judiciar.

    Soluţia luată de Tribunalul Bucureşti nu a fost definitivă, motiv pentru care aceasta a fost contestată de anchetatori, în final, Curtea de Apel Bucureşti admiţând cererea lor.

    Procurorii DNA au făcut, în 29 aprilie, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă şi la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013-2014.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că şeful RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcţie, să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări în judeţul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.

    Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu şi l-ar fi sprijinit să obţină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.

    În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horaţiu Daniel Vidan Popa primarului localităţii Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare şi execuţie privind “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • RA-APPS încearcă a treia oară să vândă vila din Snagov propusă iniţial lui Băsescu

    Începând cu luna februarie, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a încercat de două ori să vândă vila, reducând preţul cu 10% la a doua tentativă, de la 3.018.900 euro plus TVA la 2.720.900 euro plus TVA, dar licitaţiile pregătite nu au mai fost organizate, din lipsă de oferte.

    Acum, regia a programat o nouă licitaţie, pentru luna mai, reducând preţul de pornire la 2.422.900 euro plus TVA.

    Vila 11 din Snagov i-a fost propusă iniţial fostului preşedinte Traian Băsescu de către Guvern ca reşedinţă, alături de alte şase imobile, Băsescu spunând că a agreat această variantă, dar nu a mai primit răspuns din partea Guvernului.

    Şase zile mai târziu după ce Băsescu afirma că a acceptat să se mute în această vilă, imobilul a fost scos la vânzare de către RA-APPS, prin licitaţie deschisă cu strigare.

    Vila, cu etaj şi mansardă, are o suprafaţă utilă de 1.702 metri pătraţi şi o arie desfăşurată de 2.085 metri pătraţi, având anexată o clădire administrativă de 183 metri pătraţi, o clădire de birouri de 58,41 metri pătraţi şi dispunând de un teren de 27.412 metri pătraţi.

    În luna februarie, Guvernul a decis ca vila RA-APPS din cartierul Primăverii în care a locuit până în acest an Mioara Roman, fosta soţie a lui Petre Roman, să îi fie atribuită fostului preşedinte Traian Băsescu spre utilizare ca reşedinţă.

    Imobilul necesită însă unele reparaţii şi lucrări de renovare, care încă sunt în executare.

    Conform legii, Traian Băsescu trebuia să părăsească vila Lac 3 în maximum 60 de zile de la încheierea mandatului prezidenţial, respectiv până la 21 februarie.

    La acel termen, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că fostul preşedinte Traian Băsescu se va muta din vila Lac 3 după ce lucrările de reparaţie şi renovare a vilei care i-a fost atribuită recent de Guvern ca reşedinţă vor fi finalizate.

    În decembrie, Guvernul a decis ca preşedintelui Klaus Iohannis să îi fie acordată Vila Lac 2 drept reşedinţă oficială, acesta urmând însă să folosească imobilul respectiv doar temporar, iar ulterior să se mute în Vila Lac 3, după ce aceasta va fi eliberată de Băsescu.

    La sfârşitul lunii martie, Băsescu s-a mutat provizoriu la Scroviştea, la cererea sa, într-un spaţiu al RA-APPS de 120 de metri pătraţi, precizând că, atunci când se vor termina reparaţiile la vila din strada Gogol 2, va reveni în Bucureşti.

    Legea stabileşte că persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, de o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în exerciţi, de pază şi protecţie, precum şi de folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

    Legea mai prevede că locuinţa de protocol nu poate fi reşedinţa pe care titularul a avut-o ca preşedinte în funcţie.

  • Un membru al familiei Geoană, la licitaţia pentru vila RA-APPS

    Avocatul s-a prezentat la licitaţie cu o procură semnată de către Mihaela Geoană.

    La licitaţie s-au mai înscris trei ofertanţi, printre care şi firme.

    La aceeaşi licitaţie mai sunt scoase la vânzare încă cinci garsoniere sau apartamente din Bucureşti, la preţuri cuprinse între 39.600 euro şi 107.400 euro.

    Vila, cu etaj şi mansardă, are 8 camere şi o suprafaţă de 271 metri pătraţi, dispunând de un teren de 550 metri pătraţi.

    Imobilul este amplasat în centrul Bucureştiului, pe strada Cucu Starostescu, lângă Bulevardul Aviatorilor şi Calea Dorobanţilor.

    Vila este scoasă la vânzare după ce, în urmă cu trei săptămâni, Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, iar Geoană a renunţat la funcţia de Înalt reprezentant al prim-ministrului, care îi dădea dreptul la o locuinţă RA-APPS.

    La începutul lunii decembrie, Mircea Geoană a anunţat că va notifica Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) despre faptul că este în curs de mutare şi că va renunţa la contractul cu regia, el menţionând că le transmite celor care au pus presiune, inclusiv prin mijloace mediatice, referitor la tema casei în care stă, că sunt “penibili”.

    “RA-APPS are 700 de locuinţe pe care le închiriază la preţul pieţei. Eu sunt unul din cei 700 de chiriaşi al RA-APPS care plătesc preţul pieţei, un preţ foarte mare. Nu există în acest moment un interes al meu pentru a continua să stau aici. Voi notifica în aceste zile RA-APPS cu privire la faptul că sunt în curs de mutare şi voi renunţa la acest contract”, a spus Geoană.

    El a arătat că plăteşte o chirie lunară de peste 3.000 euro pentru casa de la RA-APPS.

    În luna ianuarie a anului trecut, Guvernul a prezentat lista chiriaşilor RA-APPS, pe care figura, printre alţii, şi Mircea Geoană, cu o chirie de 3.195 euro pentru 8 camere de 246 metri pătraţi, la acel moment Geoană precizând că singurul motiv pentru care a continuat să locuiască în casa RA-APPS a fost legat de pregătirea unei soluţii definitive de achiziţionare sau construire a unei locuinţe proprietate personală.

    Locuinţa lui Geoană a mai fost inclusă pe o listă a imobilelor RA-APPS pregătite pentru vânzare în noiembrie 2011, în mandatul Guvernului Boc, dar licitaţia nu a mai fost organizată. Geoană, atunci preşedinte al Senatului, a declarat la acel moment că aşteaptă precizări suplimentare de la regie pentru a decide dacă va cumpăra sau nu imobilul în care locuieşte cu chirie în calitate de demnitar.

    Geoană declara, în 2008, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că a contractat un credit ipotecar de la o bancă în vederea finanţării unui contract cu o firmă de construcţii pentru achiziţionarea unui apartament într-un bloc. El mai spunea, în acelaşi interviu, că, deşi în contractul cu firma constructoare se prevedea ca termen darea în folosinţă luna august 2008, construcţia a fost decalată din motive independente de constructor, legate de obţinerea unor avize. Firma cu care Mircea Geoană a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a unui apartament din Băneasa a intrat în procedură de faliment în 22 ianuarie 2010.

  • RA-APPS a eşuat în prima tentativă din acest an de a vinde Hotelul Triumf din Capitală

    Reprezentanţii RA-APPS au comunicat agenţiei MEDIAFAX că urmează să fie organizată o a doua licitaţie.

    Hotelul a fost scos la vânzare prin licitaţie la un preţ de pornire de 19,6 milioane euro, cu aproape 13 milioane euro mai puţin decât la precedenta tentativă de vânzare, din 2007, blocată în instanţă.

    Licitaţia este organizată în condiţiile în care RA-APPS şi-a accentuat pierderile în ultimii ani, iar consultanţi imobiliari au atenţionat în repetate rânduri că vânzarea activelor în condiţiile actua­le ale pieţei nu este cea mai bună soluţie şi că înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii către fir­me private sunt alternative la vânzarea in­di­viduală a proprietăţilor, care ar asigura o trans­parenţă sporită şi un câştig mai bun pen­tru stat.

    Hotelul Triumf, clasificat la două stele, este amplasat pe un teren de 15.000 metri pătraţi lângă Bulevardul Kiseleff din Capitală, zonă ultracentrală a Capitalei, şi dispune de 98 camere şi apartamente, un restaurant cu o capacitate de 120 de locuri şi o grădină de vară cu 60 de locuri.

    Hotelul a mai fost scos la vânzare în ianuarie 2007, dar licitaţia a fost contestată în instanţă de Athenee Phenix Group, controlată de compania Ana Hotels a omului de afaceri George Copos.

    La licitaţie s-au prezentat atunci companiile Roses Residential Park Bucureşti, BEA Hotels Eastern Europe România şi Athenee Phenix Group, dar comisia RA-APPS a constatat că scrisoarea de garanţie bancară depusă de Athenee Phenix, care deţine hotelul Athenee Palace Hilton, nu îndeplinea criteriile de înscriere. Athenee Phenix Group a fost descalificată, iar licitaţia a fost anulată, deoarece condiţiile de participare impuneau existenţa a cel puţin trei oferte valabile.

    Athenee Phenix Group a acţionat în instanţă RA-APPS, administratorul hotelului şi organizatorul licitaţiei, solicitând anularea hotărârii care descalifica firma şi plata sumei de 150.000 euro ca daune reparatorii.

    Conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG), în subordinea căruia funcţionează RA-APPS, anunţa, în septembrie 2007, că prima decizie a instanţei a fost favorabilă firmei care a depus contestaţia, dar că RA-APPS a depus recurs şi estima că procedurile de vânzare vor fi reluate până la finele anului, după o decizie definitivă a instanţei.

    Conform informaţiilor furnizate ulterior agenţiei MEDIAFAX de către conducerea regiei, Curtea de Apel Bucureşti a respins în totalitate, la sfârşitul lunii martie 2008, contestaţia formulată de Athenee Phenix Group, prin decizie definitivă şi irevocabilă, dar problema nu a fost rezolvată, deoarece documentul conţinea “o eroare materială”, în sensul că instanţa a transcris greşit numele firmei.

    Având în vedere că, la ridicarea deciziei legalizate, s-a sesizat o eroare materială strecurată în cuprinsul acesteia, Biroul Contencios din cadrul regiei a formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale sesizate, în sensul că instanţa a trecut în loc de «S.C. Athenee Phenix Group S.A» numai «S.C. Athenee Group S.A». Faţă de această cerere urmează să fim citaţi pentru îndreptarea hotărârii”, afirma conducerea RA-APPS.

    Sursa citată preciza că o decizie în privinţa organizării unei noi licitaţii urmează să fie luată de către Consiliul de Administraţie al regiei numai după rezolvarea erorii de redactare a deciziei judecătoreşti.

    Hotelul, care stârneşte un mare interes operatorilor din industria turismului datorită amplasării şi arhitecturii deosebite a clădirii, nu a mai fost însă scos la vânzare de la acel moment, fiind introdus doar, în 2011, pe lista imobilelor RA-APPS care urmează să fie înstrăinate la un moment dat.

    RA-APPS şi-a accentuat pierderea în cei doi ani în care a vândut imobile din portofoliu prin proceduri contestate de către consultanţi imobiliari şi aproape şi-a dublat rezultatul negativ în 2013 comparativ cu 2012, nereuşind să atingă propriile ţinte pentru care a cerut şi obţinut avizul Guvernului.

    Astfel, în 2012, RA-APPS, care de fiecare dată anunţa că se va situa pe profit, a înregistrat venituri totale de 283,5 milioane lei şi cheltuieli totale de 321,4 milioane lei, cu o pierdere rezultată de aproape 38 milioane lei, iar în 2013 a consemnat venituri totale de 308,9 milioane lei şi cheltuieli totale de 374 milioane lei, pierderea urcând la 65 milioane lei.

    Aceasta în condiţiile în care în 2012 au fost scoase la vânzare 103 imobile, dintre care regia a reuşit să vândă doar 14 active, iar în 2013 au fost vândute 85 de imobile, dintre care 59 cu plata integrală şi 26 cu plata în rate.

    Contravaloarea activelor vândute a fost de numai 14 milioane euro, de trei ori mai mică decât estimarea iniţială a RA-APPS, prezentată Guvernului şi aprobată de Executiv prin hotărâre.

    RA-APPS a fost obligată de fiecare dată, la final de an, să îşi revizuiască negativ estimarea bugetară iniţială, pe fondul licitaţiilor repetate şi eşuate pentru vânzarea imobilelor, cele mai multe din lipsă de oferte.

    În bugetul prognozat pentru acest an, aprobat de Guvern în luna februarie, RA-APPS a a anunţat din nou că va încasa 190 milioane lei din licitaţii, aproape aceeaşi sumă calculată şi ratată în 2013. În acelaşi timp, în buget, regia anunţă că va cheltui în mod sigur în acest an peste 55 milioane lei cu evaluarea şi publicitatea acestor imobile scoase la vânzare.

    RA-APPS va mai plăti în acest an 26,3 milioane lei pentru baza materiala de reprezentare şi protocol, cu 11,2 milioane lei mai mult decât suma cheltuită anul trecut.

    Regia Protocolului de Stat, la care lucrează peste 2.170 de angajaţi, cu un câştig mediu lunar mai mare de 1.900 lei, deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, moştenite de la fosta gospodărie de stat a PCR şi ocupate de actuali sau foşti demnitari, ori chiar de rudele lor.

    Acestora li se adaugă zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

    Surse oficiale au declarat că întregul patrimoniu RA-APPS este evaluat la 500 milioane euro -1 miliard euro.

  • Cine sunt demnitarii care au primit case RA-APPS de la stat

    Aproape 40 demnitari şi persoane asimilate, precum şi consilieri de miniştri au primit din ianuarie locuinţe de serviciu RA-APPS în condiţiile în care alţi peste 160 secretari de stat, şefi de agenţii şi consilieri au rămas în casele regiei şi după ce Guvernul a schimbat legea,având contract valabil

    Apartamente de două, trei sau patru camere au primit în acest an atât ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini şi consilierul prezidenţial Gabriel Berca, cât şi judecători, secretari de stat, membri ai agenţiilor guvernamentale şi numeroşi consilieri de ministru, conform listei actualizate a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), consultată de PRO TV şi MEDIAFAX.

    Astfel, pe lista beneficiarilor mai figurează, printre alţii, Victor Socaciu (secretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor), Lucian Cristea (reprezentant cu însărcinări speciale pentru relaţia cu Parlamentul, cu rang de director general în cadrul Oficiului Comunicare şi Purtător de cuvânt din cadrul Ministerului Afacerilor Externe), judecătorii Florentin Drăguţ şi Elena Canţăr Elena (la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), George Gherghişan (preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit), Ovidiu Airimiţoaie (secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare), Ionuţ Mişa (director general la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală), Ioan Stoenescu (şef de departament la Departamentul control contencios şi informaţii clasificate din Parlament), Ion Vărgău (secretar general adjunct al Senatului), Mirela Matichescu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism), Gheorghe Hogea (secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul), Lacziko Eniko (secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice), Alexandra Braica (secretar de stat pentru dialog social în Ministerul Muncii, Familiei), Shhaideh Sevil (secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), Valentin Şoneriu (secretar de stat la Ministerul Agriculturii), Maricel Popa şi Mihai Albulescu (secretari de stat în Ministerul Economiei), Gelu Puiu (secretar de stat la Ministerul Mediului), Alin Mitrică (secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene), Viorel Buda (membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului).

    Astfel de imobile au mai primit Marius Linul (subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul de Interne), Florin Bocşea (consilier personal la cabinetul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură), Marian Irinei şi Daniel Petrea (consilieri la cabinetul ministrului delegat pentru Relaţia cu Parlamentul), Toma Longin (consilier în Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine), Laurenţiu Grama (consilier personal la cabinetul ministrului Economiei), Elena Ignat şi Viorel Lascu (consilieri personali la cabinetul ministrului delegat pentru Ape), Corina Cherteş (consilier la cabinetul ministrului Educaţiei), Victor Mora (consilier personal pe probleme de infrastructură la cabinetul ministrului Sănătăţii), Daniela Cămărăşan (director de cabinet al ministrului Afacerilor Externe), Lucian Bara (consilier personal la cabinetul secretarului de stat Valentin Olimpiu Şoneriu din cadrul Ministerului Agriculturii).

    Ministrul Maria Grapini a primit un apartament cu trei camere în suprafaţă de 145 metri pătraţi, iar consilierul prezidenţial Gabriel Berca a primit un apartament cu patru camere, dar tot de 145 metri pătraţi.

    RA-APPS precizează că toate aceste persoane au primit locuinţă conform OU 80/2001 şi că vor părăsi locuinţa la “expirarea contractului”.

    Ordonanţa de urgenţă menţionată a fost abrogată în acest an şi înlocuită cu un alt act normativ care prevede că miniştrilor, inclusiv persoanelor care ocupă funcţii asimilate celei de ministru şi miniştrilor delegaţi, pe durata mandatului, respectiv secretarilor de stat şi persoanelor care ocupă funcţii asimilate celei de secretar de stat li se pot atribui temporar imobile cu destinaţia de locuinţă de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea RA-APPS, dar contractele de închiriere pentru miniştri sunt încheiate pe o perioadă de un an, cu posibilitatea de a fi prelungite prin act adiţional până la încheierea mandatului, în timp ce contractul secretarilor de stat încetează după trei luni de la data numirii în funcţie.

    Printre cei care au fost obligaţi să predea casa RA-APPS la final de mandat se află fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, fostul ministru delegat pentru Dialog Social Liviu Pop, fostul preşedinte al Institutului Cultural Român Andrei Marga, fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Valentin Preda.

    Pe lista celor care au predat locuinţa de serviciu se mai află fosta atletă Doina Melinte (vicepreşedinte al Agenţiei Nationale Antidoping), Luminiţa Kohalmi Szabo (Administraţia Prezidenţială), deputatul Eugen Tomac, preşedintele interimar al Partidului Mişcarea Populară (fost consilier de stat al Preşedinţiei), Mihail Fâcă (preşedinte al Agenţiei Nationale pentru Protecţia Mediului).

    În locuinţele RA-APPS continuă însă să locuiască şi alţi peste 160 de secretari de stat, şefi de agenţii guvernamentale şi consilieri de miniştri, cu argumentul că au un contract în continuare valabil.

    În luna martie, Guvernul a decis prin ordonanţă de urgenţă că doar miniştrii şi miniştrii delegaţi pot ocupa locuinţa RA-APPS pe întreaga durată a mandatului, în timp ce secretarii de stat şi persoanele care ocupă funcţii asimilate acestora pot ocupa locuinţa de serviciu doar cel mult trei luni de la data numirii în funcţie.

    În aceeaşi ordonanţă a fost însă introdus un articol care stabileşte că acele contracte de închiriere a locuinţelor RA-APPS aflate în derulare vor rămâne în vigoare până la data la care au fost încheiate.

    În aceste condiţii, chiar dacă Guvernul a schimbat legea privind beneficiarii locuinţelor RA-APPS, peste 160 de secretari de stat, şefi de agenţii guvernamentale şi consilieri de miniştri continuă să ocupe aceste locuinţe, cu argumentul valabilităţii contractului.

  • Ofertă RAAPPS: Apartamente de peste 100 metri pătraţi la 90.000 de euro

    Regia Patrimoniului Protocolului de Stat va scoate la vânzare în martie, prin licitaţie cu strigare, un nou lot de apartamente din centrul Capitalei, pe care a mai încercat şi anul trecut să le vândă, dar nu a reuşit în lipsă de ofertanţi, instituţia hotărând însă să menţină acelaşi preţ de pornire. Regia a decis astfel ca, la începutul lunii martie, să scoată la vânzare un apartament cu şase camere pe bulevardul Nicolae Bălcescu, în suprafaţă de 137 metri pătraţi (la acelaşi preţ de pornire ca şi anul trecut, de 194.000 euro), un apartament cu trei camere tot pe bulevardul Nicolae Bălcescu, în suprafaţă de 86 metri pătraţi (tot la preţul de pornire de 132.000 euro), un apartament cu patru camere pe bulevardul Carol, de 104 metri pătraţi (tot de la 90.000 euro) şi un alt apartament cu patru camere, pe bulevardul Lascăr Catargiu (din nou la 141.000 euro).

    Toate stirile sunt pe zf.ro