Tag: pufuleti

  • Cum a reuşit o companie din Băicoi să cucerească întrega lume. Are profit de milioane de euro, export în 40 de ţări şi este lider de piaţă în Germania

    Producătorul pufuleţilor Gusto va investi peste 10 milioane de euro în 2021 şi 2022 în extin­derea capacităţilor de pro­ducţie din fabrica situată în Băicoi, Prahova, în vederea lansării de noi sortimente, în contextul în care companiei i-a fost aprobat şi un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro la finalul anului trecut.

    ♦ Compania a primit un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro pentru investiţii ♦ Pufuleţii Gusto ajung în 2021 în circa 40 de pieţe internaţionale, iar debutul pe piaţa japoneză a fost un succes ♦ Phoenixy a obţinut afaceri de peste 32 de milioane de euro în 2020, cu o marjă de profit de 11%. 

    Producătorul pufuleţilor Gusto va investi peste 10 milioane de euro în 2021 şi 2022 în extin­derea capacităţilor de pro­ducţie din fabrica situată în Băicoi, Prahova, în vederea lansării de noi sortimente, în contextul în care companiei i-a fost aprobat şi un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro la finalul anului trecut, a explicat Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar, Phoenixy, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

    „Ni s-a aprobat un proiect de investiţii de peste 10 mil. euro, pe care vrem să îl pu­nem în practică în 2021 şi 2022. Bine­în­ţeles ca întotdeauna este vorba de teh­no­lo­gii noi, dar datorită acestui proiect în special am îndrăznit să fim mai curajoşi de această dată şi ne-am dus spre tehnologii pe care poate până acum nu ni le-am fi permis. Vrem să creăm produse speciale cu o va­loare adăugată mai mare pentru a schimba puţin dinamica de creştere a companiei“. 

    Eforturile de dezvoltare ale com­paniei din spatele brandului Gusto se concen­trează constant pe lansarea de sortimente, iar producătorul vrea să capitalizeze inclusiv trendul bio prin aceste investiţii. 

    „E vorba de produse mai sofisticate, ne orien­tăm spre pufuleţi cu ciocolată, cu di­verse umpluturi, lucruri pe care le-am făcut şi până acum într-o anumită măsură, dar la alt nivel. Cu una din investiţii ne orientăm spre tehnologii de expandare care nu im­plică doar mălai, ci pot implica diverse alte materii prime, ne gândim la ingrediente bio, o piaţă în plină dezvoltare care se potri­veşte foarte mult cu politicile brandului nostru. Mereu am spus că suntem o com­panie de inginerie sau de marketing care face pufuleţi“. 

    Cofondatorul companiei Phoenixy este de părere că producătorii locali au avantajul dinamismului în cursa cu marile grupuri din piaţă. Noile direcţii pot aduce creşteri valorice de cel puţin 30% pentru companie până la finalul anului 2022. 

    „Mă refer la cele valorice pentru că produsele respective sunt dintr-o gamă mult mai scumpă. Ne îndreptăm spre produse ale căror costuri cu materiile prime ar fi la 7-8 per kg versus 30 de cenţi per kg cât avem acum. Chiar dacă valoarea adăugată procentual rămâne la fel, dacă e de 20 de ori mai scumpă materia primă vorbim de alte valori şi pe produse“. 

    Conform datelor consultate de ZF, ajutorul de stat implică adăugarea de încă 115 locuri de muncă în cadrul companiei, dar invitatul a explicat că acele condiţii se referă la următorii şapte ani. Cu toate acestea, Phoenixy consideră că va creşte deja de la 438 de angajaţi la peste 500 până la finalul anului viitor. 

    Compania fondată în urmă cu aproape trei decenii de Eliodor Apostolescu şi Cătălin Nour a obţinut afaceri de peste 32 de milioane de euro în 2020, în creştere cu 9,4%, la o marjă de profit de 11%. 

    „Cu efort mult, cu multă muncă şi cu multe modificări în planurile pe care le-am avut am reuşit să închidem anul bine, cu o creştere de 9,4% a cifrei de afaceri. (…) A existat o scădere a cererii în piaţă. Tot aud la televizor în toate interviurile creşteri, nu înţeleg de unde sunt acestea atâta timp cât sunt domenii unde activitatea s-a redus la 10% sau s-a închis complet, oameni care au rămas în şomaj, eu nu văd un peisaj prea fericit în piaţă la ora actulă. Practic, creşterile pe care le-am obţinut au fost dintr-o luptă uriaşă de diversificare şi atragere de contracte noi. Dacă nu ar fi fost criza probabil că dublam vânzările, dar eforturile s-au concretizat printr-o creştere de doar 9%“. 

    Vânzările Gusto se împart între 60% la export şi 40% spre piaţa internă, ca volum, iar valoric Eliodor Apostelscu a explicat că acest raport se apropie mai degrabă de 70-30%. Produsele de la Băicoi au ajung constant în 36 de pieţe în 2020, iar anul acesta vor ajunge în circa 40 de ţări. 

    „Ne-am extins şi consolidat poziţia în pieţele internaţionale în care lucrăm, au venit contracte noi o surpriză foarte plăcută pentru noi a fost deschiderea pe piaţa japoneză, o piaţă extrem de dificilă, de pretenţioasă, cu care mă mândresc. Am început cu succes vânzările, avem deja trei sortimente listate şi urmează al patrulea. Am avut comenzi şi în Irak, iar acum primim cereri chiar şi din Bangladesh“.

    Produsele Gusto se vând de mulţi ani cu succes în Germania şi în alte ţări din vestul Europei, iar de la fabrica din Băicoi Phoenixy a explicat că deserveşte la costuri avantajoase clienţii pe o rază de 800-1000 de kilometri. Ca urmare a acestei realităţi, compania anunţa anul trecut în emisiunea Investiţi în România!, că vrea să investească 7-10 milioane de euro într-o fabrică ce va fi situată în Germania. 

    Astăzi, compania este din ce în ce mai aproape de proiectul primei fabrici internaţionale, dar a privit cu prudenţă în contextul în care noul an a început cu fluctaţii la nivel de cerere. 

    „Ne apropiem din ce în ce mai mult de momentul acsta. Planurile arată bine, nu ni se pare dificilă implementarea şi deschiderea capacităţii de producţie acolo, trebuia să stabilizăm un număr de contracte în piaţă şi anumite volume care să justifice investiţia. Dacă socotim că trimitem cam 7.000 de camioane pe an către Germania-Austria, putem spune că devine eficientă deschidere producţiei acolo. (…) Anul a început cu o lipsă de constanţă a vânzărilor, te trezeşti trei zile cu comenzi uriaşe, iar apoi trei zile te gândeşti dacă mai ai de lucru“. 

    Cu toate acestea, directorul general al Phoenixy este de părere că nu poţi sta în aşteptare, iar în ceea ce priveşte prima fabrică internaţională aceasta ar putea fi în altă ţară sau chiar pe alt continent, înainte de a fi deschisă în Germania. 

    „Probabil în 2022 (n.red: în Germania), dar poate până atunci putem deschide în altă parte. Avem contracte noi negociate pe alte pieţe care par a duce la dublarea capacităţii actuale fără a fi doar un vis, se materializează după un start bun pe care l-am avut şi nu se ştie dacă va fi altă piaţă. Vorbesc de alte continente dar nu aş vrea să spun înaintea finalizării contractelor. (…) Am început să semnăm contracte şi pe Franţa care se pot aduna la piaţa germană, o capacitate de producţie în vestul Germaniei poate deservi foarte bine ţări precum Olanda, Belgia, deci nu cred că ne va sta ceva în care să deschidem cât mai repede“. 

    Compania a menţinut anul trecut ritmul de investiţii obişnuit, de 3-4 milioane de euro pe an, iar acestea au vizat în principal extinderea capacităţii de producţie, sortimente noi şi deschiderea de pieţe noi. 

    Eliodor Apostolescu controlează 50% din Phoenixy, în timp ce cealaltă jumătate a acţiunilor sunt la Cătălin Nour, cei doi dezvoltând această companie într-un nume internaţional în ultimii 29 de an. 

    Compania nu ia în calcul în prezent listarea la bursă şi nici cedarea controlului către un potenţial cumpărător. 

    „Regulat primit oferte de preluare a companiei, momentan ne simţim capabili să continuăm, dacă vreodată vom simţi că complexitatea problemelor cu care ne confruntăm ne depăşeşte, de ce nu şi asta ar fi o opţiune, listarea la bursă, sau vânzarea acţiunilor pe care le avem în companie, dar pe moment indiferent cât de dificile au fost provocările de care ne-am lovit, am reuşit să facem faţă şi să găsim soluţii. În clipa de faţă aş vrea să păstrez modul în care funcţionăm“, a răspuns directorul general al companiei, întrebat dacă ia în calcul o eventuală listare pe bursă.

    Întrebat ce i-ar plăcea să facă dincolo de producţia de industria alimentară, Eliodor Apostolescu a arătat spre managementul sportiv ca o activitate frumoasă, în care crede. 

    „Fetiţa mea face sport cu rezultate bune şi am constatat că indiferent cât de talentat eşti sau cât de bune sunt rezultatele tale competiţionale, un sportiv poate ajunge mare sau se poate pierde în funcţie de managementul sportiv. Şi cu un mic ajutor pe care am putut să i-l dau în privinţa unor decizii manageriale legate de cariera sportivă, rezultatele ei au explodat“. 

  • Gusto: Cand consumul scade, cresc vanzarile de pufuleti

    Rezultatele sunt in crestere cu 6,5 % fata de aceeasi perioada a
    anului 2009. Totodata, raportat la aceeasi perioada a anului,
    volumul vanzarilor de pufuleti a fost in crestere cu aproximativ
    doua procente. Cu toate acestea, spre finalul anului trecut,
    reprezentantii companiei se asteptau la o crestere a vanzarilor de
    30 de procente in 2010 fata de rezultatele anului anterior.

    Evolutia pozitiva din primele cinci luni ale anului “este cu
    atat mai valoroasa cu cat contextul economic nu este favorabil
    cresterilor”, a declarat Eliodor Apostolescu, unul dintre cei doi
    asociati ai companiei Phoenix Y. Cifra de afaceri a producatorului
    de pufuleti a crescut anul trecut cu aproape 10% fata de 2008,
    ajungand la aproape 19 milioane de euro.

    “Anul acesta, pentru a ne adapta contextului economic si
    schimbarilor survenite la nivelul intregii piete de FMCG, precum si
    in comportamentul consumatorilor, am luat deja o serie de masuri
    cum ar fi investitiile in liniile de productie, largirea gamei de
    produse, dezvoltarea retelei de distributie si extinderea pietelor
    de comercializare, atat la nivel national cat si international”, a
    adaugat Apostolescu.

    Producatorul Gusto si-a inceput activitatea in urma cu 18 ani,
    cu o mica linie de productie amplasata in casa unuia dintre
    asociati. In prezent, fabrica din Baicoi are o capacitate de
    productie de peste un milion de pungi pe zi, una dintre cele mai
    mari la nivel european. Compania are in portofoliu 15 produse, iar
    pufuletii Gusto sunt exportati in 10 tari, printre care Germania,
    Anglia, Italia, Olanda, Irlanda, Grecia.

  • Plus 10% in 2009 si plus 30% in 2010 pentru pufuletii Gusto

    Intr-un an in care industria alimentara si consumul s-au
    contractat, Gusto, liderul pietei de pufuleti, a inregistrat in
    primele 10 luni din 2009 o crestere a cifrei de afaceri cu mai bine
    de 10%. “2009 a fost un an interesant, in care am luat decizii
    strategice importante si ne-am adaptat in mod continuu strategia de
    business la noi factori de influenta. Din fericire, industria
    alimentara a fost si va fi unul dintre domeniile cel mai putin
    afectate de criza economica. Chiar si in conditiile in care
    consumatorii si-au redimensionat considerabil bugetele alocate
    cosului zilnic de cumparaturi, pufuletii Gusto au ramas printre
    preferintele cotidiene ale romanilor”, afirma Eliodor Apostolescu,
    unul dintre cei doi asociati ai companiei Phoenix.

    In iunie 2009, Phoenix a demarat prima sa campanie de promovare
    pentru marca Gusto, pozitionarea pe teritoriul optimismului a
    brandului fiind inspirata din simplitatea produsului, dar si din
    dorinta de a-i face pe romanii apasati de griji si criza economica
    sa zambeasca.

    Pentru 2010, compania estimeaza o crestere de circa 30% a cifrei
    de afaceri si intentioneaza sa dezvolte prin noi investitii
    capacitatea de productie a fabricii de la Baicoi, dat fiind faptul
    ca cererea de pufuleti Gusto depaseste capacitatea de productie
    actuala a fabricii Phoenix. Pentru urmatorul an compania isi
    mentine tendinta de crestere si tinteste o cifra de afaceri de
    peste 22 milioane de euro. Evolutia vanzarilor din al treilea
    trimestru al lui 2009 sprijina aceasta tinta, volumele de vanzari
    inregistrate situandu-se peste media obisnuita ale perioadei.

    Cu o cota de piata de aproximativ 70%, Gusto se situeaza in
    fruntea industriei locale producatoare de pufuleti. Compania
    Phoenix, producatorul Gusto, si-a inceput activitatea in urma cu 17
    ani, cu o mica linie de productie amplasata in casa unuia dintre
    asociati. In prezent, fabrica moderna detinuta la Baicoi are o
    capacitate de productie de peste 1 milion de pungi pe zi, una
    dintre cele mai mari la nivel european. Compania detine in
    portofoliul sau 15 produse, iar pufuletii Gusto sunt exportati in 9
    tari, printre care Germania, Anglia, Italia, Olanda, Irlanda,
    Grecia sau Moldova. Cifra de afaceri inregistrata in anul 2008 s-a
    ridicat la 15 milioane de euro.

  • Prima campanie de promovare pentru pufuleti

    Pentru prima data o campanie de comunicare readuce in atentia publicului, intr-o maniera neconventionala, pufuletii romanesti autentici, de nostalgica amintire si totusi vesela prezenta contemporana. Patru agentii de comunicare au colaborat la dezvoltarea campaniei, de la strategia de brand, spoturi TV si pana la campania de PR si on-line.

    Gusto este liderul pietei de pufuleti din Romania potrivit volumului de vanzari. Compania Phoenix, producatorul Gusto, si-a inceput activitatea in urma cu 17 ani, cu o mica linie de productie amplasata in casa unuia dintre asociati. In prezent, fabrica moderna detinuta la Baicoi are o capacitate de productie de peste 1 milion de pungi pe zi, una dintre cele mai mari la nivel european. Compania exporta pufuleti in 8 tari, iar cifra de afaceri inregistrata in anul 2008 se apropie de 15 milioane de euro. Aparatura inovativa si reteta unica de pufuleti folosita de companie au stabilit standardul calitatii in domeniu si au asigurat succesul produsului.
    Phoenix este prima companie producatoare de pufuleti care deruleaza un program de comunicare pentru consumatorii romani.

    Campania pufuletilor Gusto a debutat cu misterioasa aparitie in lanurile de langa Baicoi a trei fete zambitoare gigant. Pentru o saptamana, cele trei desene au fost subiect de discutii atat in presa, cat si pe cele mai importante bloguri, si nimeni nu a facut legatura cu fabrica de pufuleti de la Baicoi. Prin aceste desene, pufuletii Gusto au atras atentia oamenilor pentru a da startul campaniei pentru optimism, care va dura cel putin pana la finalul anului. Odata interesul starnit, pentru a aduce zambetul pe fetele romanilor, pufuletii Gusto au creat reclame TV care vorbesc in cheie umoristica despre optimism indestructibil si au initiat Liga Optimistilor.

    “Aceasta campanie ni se potriveste ca o manusa, reprezinta exact felul nostru de a fi – mereu optimisti si inzestrati cu simtul umorului. Suntem o companie mica, daca ne comparam cu marile multinationale, dar consumatorii ne-au aprecia”, a declarat Eliodor Apostolescu, unul dintre detinatorii companiei Phoenix.
     

  • N-ai paine, mananci pufuleti

     

    La intrarea in cladirea firmei Phoenix Y, aflata pe drumul national dintre Ploiesti si Baicoi, troneaza o statuie de marmura alba infatisand nici mai mult, nici mai putin decat o inghetata – primul produs pe care l-au comercializat cei doi proprietari, Eliodor Apostolescu si Catalin Nour. Cei doi se cunosc de peste 31 de ani si au reusit sa transforme o industrie aparent modesta, productia de pufuleti, intr-o afacere de milioane de euro.
     
    Compania lor este al doilea producator de profil din tara si cel mai mare dintre furnizorii locali. Fara o vizibilitate deosebita, afacerea a crescut constant, iar proprietarii considera ca au in continuare motive de optimism inclusiv pe vreme de criza, sau tocmai datorita crizei, daca dificultatile economice ii vor face pe consumatori sa se orienteze catre produse mai ieftine. “Pufuletii ar putea reprezenta o categorie care sa aduca vanzari mai mari in urmatorii doi ani, ani considerati sub umbra crizei”, considera Adrian Iordache, business manager la compania de cercetare si consultanta InterBiz Group.
     
    Apostolescu si Nour au fost colegi de banca in scoala si au facut si aceeasi facultate. De fapt, in facultate (Facultatea de Electrotehnica din cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti) le-a venit si prima idee de afacere. Cu cei 2.000 de dolari pe care ii aveau stransi au cumparat la mana a doua un aparat de inghetata pentru comert stradal. Cu ajutorul lui, au inceput sa vanda amandoi cornete pe strazile din orasul lor natal, Ploiesti, in timpul vacantei de vara. Nu dupa mult timp au inventat propria lor reteta de inghetata. “Evident, nu am descoperit noi laptele praf”, povesteste razand Catalin Nour. “Foloseam aceleasi ingrediente ca toata lumea, insa proportiile si combinatiile le-am stabilit noi”, adauga el. Un an mai tarziu aveau zece aparate de inghetata si o afacere ce promitea.

     
    Timp de patru ani, firma a functionat in subsolul casei in care locuia mama unuia dintre ei. Avand deja 25 de angajati in subordine, cei doi au decis ca e timpul sa construiasca o fabrica si sa-si diversifice activitatea. “Se intampla prin 1994. Atunci nu parea ciudat sa faci o fabrica in mijlocul unui oras”, isi aminteste amuzat Eliodor Apostolescu. Constructia a fost gata in 1996, cand ajunsesera sa produca 40 de tone de inghetata pe zi si, in paralel, deschisesera si o linie de biscuiti. Tot atunci, cei doi parteneri de afaceri au decis sa abordeze o noua categorie de produse, pufuletii, pentru ca doreau sa se indrepte spre un produs care, spre deosebire de inghetata, sa nu fie sezonier. Au cumparat un expandor vechi de la o fosta fabrica de paine din Cluj si s-au pus pe treaba. “Am descoperit insa ca masinaria scotea pufuleti diferiti: unii foarte buni si altii mai putin gustosi”, spun ei. “Am cercetat aparatul pe toate partile, am umblat pe la mesteri, pe la strungari, am mai schimbat cate o bucsa, pana cand n-a mai ramas nimic din vechiul aparat. Practic facusem altul din bucati si ajustari”, spune Apostolescu.
     
    Initial, fabrica de pufuleti a functionat pe vechiul amplasament, aflat in centrul Ploiestiului, dar curand capacitatea de productie a acesteia, de 200 000 de pungi de pufuleti pe zi, s-a dovedit insuficienta, fara a mai adauga ca nu era tocmai eficient sa ai o fabrica in mijlocul unui oras. Cei doi au hotarat sa mute productia din centrul orasului la marginea lui.
     
    O vreme, cele doua fabrici, cea din Ploiesti si cea din Baicoi, au functionat in paralel, insa din 2006 a ramas in productie numai cea de-a doua. In prezent, la Baicoi lucreaza 300 de angajati, capacitatea de productie a fabricii fiind de 1 milion de pungi de pufuleti pe zi, dupa spusele celor doi asociati.

     
    Desi au infiintat firma in urma cu 16 ani, ideea de a produce pufuletii Gusto le-a adus celor doi mai multa vizibilitate in special in ultima perioada, cand vanzarile le-au depasit asteptarile. “Cand am inceput sa facem pufuleti, aveam, ca toata lumea, o tehnologie rudimentara. Luam pufuletii, ii puneam pe masa, ii stropeam cu ulei, puneam sare cu mana si apoi ii ambalam. Acum totul e computerizat”, spune Apostolescu. Pentru ca nu au gasit la companiile de profil o tehnologie care sa le fie pe plac, cei doi au inventat propria tehnologie, pe care au si patentat-o in 2007. “Avem 24 de expandoare si putem produce un milion de pungi de pufuleti pe zi. Este printre cele mai mari capacitati de productie de pufuleti din Europa”, sustine el.
     
    Din pufuletii produsi in fabrica de la Baicoi, 90% sunt pentru piata interna, iar 10% merg la export. “Un milion de pungi pe zi poate parea enorm pentru Romania, dar oricat de surprinzator ar parea, nu e suficient. Primim cereri care depasesc capacitatile noastre de productie”, afirma Catalin Nour. Din totalul cifrei de afaceri, care a depasit 12 milioane de euro in 2007 si, potrivit estimarilor lui, se apropie de 15 milioane in 2008, aproximativ 80% inseamna pufuleti, restul fiind impartit intre praful de inghetata (produs pentru laboratoare, cofetarii si masini cu productie stradala), biscuiti si snacks-uri.

    Aflati in continuare cum au ajuns pufuletii din Romania sa fie ceruti la export

    Catalin Nour, Phoenix Y: Nu am apelat niciodata la credite bancare sau la fonduri europene