BusinessMagazin

Tag: Prut

  • Cu banii de la românii plecaţi în Vest, Blue Air cumpără la Est: Compania aeriană cumpără alături de un grup de investitori moldoveni “Tarom-ul” de peste Prut pentru 12 mil. lei

    Consorţiul Civil Aviation Group SRL – format din Blue Air şi o serie de investitori locali – a fost declarat câştigător în procesul de privatizare al companiei Air Moldova de peste Prut după ce o oferit 50 de milioane de lei moldoveneşti (12 milioane de lei). Consorţiul va prelua însă şi datoriile de 1,2 mld. lei moldoveneşti (287 de milioane de lei).
     
    Oficialii Blue Air anunţă că operatorul aerian vine la masă cu experienţa internaţională, pe când investitorii moldoveni vin cu resursele financiare.
     
    “Suntem mândri că Air Moldova a intrat în marea familie Blue Air şi ne bucurăm să fim aici, în anul Centenarului”, a declarat Marius Puiu, directorul general Blue Air.
     

  • Acasă la „Bucuria“, la Cricova şi Purcari. Cum te întorci în timp peste Prut

    O conversaţie de vreo două minute s-a derulat în fe­lul acesta într-o cafenea din Chişinău, cu re­plici în română de o parte şi în rusă de cealaltă parte.
     
    Situaţii ca aceasta au loc frecvent în Chişinău, iar pentru localnici nimic nu-i de mirare, deşi eu am rămas cu gura căscată să aud discuţia şi să realizez că fiecare înţelege şi ştie să vorbească limba celuilalt, însă, totodată, niciunul nu vrea să-şi sacrifice graiul pentru o conversaţie pe care noi am numi-o normală.
     
    Şi poate că nu e asta mare filosofie, dar realitatea pe care o reflectă este. O societate scindată în două, în care cetăţenii sunt fie pro-ruşi, fie proeuropeni şi în care ideologiile de acest tip ajung să separe chiar familii.
     
    Nu am trăit în comunism. Timpul a ţinut suficient de mult cu mine încât să mă lase să experimentez viaţa în democraţie, fără să ştiu ce sunt electricitatea după program, uleiul pe cartelă sau cravata de pionier. Am văzut însă filme şi mi s-au spus poveşti despre acea perioadă şi, chiar fără să vreau, în mintea mea s-a conturat un peisaj gri, înceţoşat, ca o imagine „cu purici“ pe ecranul unui televizor fără cablu. Practic, echivalentul imaginii mele despre comunism.
     

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.

  • 95 de microbuze pentru elevii de peste Prut

    În urmă licitaţiei organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pentru achiziţionarea unor microbuze care vor fi donate elevilor din Republica Moldova, Renault a livrat la începutul săptămânii trecute 95 de vehicule.  Flota de microbuze care va transporta elevii din localităţile izolate la şcoală este formată din vehicule Renault Master TRABUS cu motorizarea 2.3 dCi 145CP TT (Twin Turbo). Cele 95 de autovehicule au o lungime de 6.198 milimetri şi o înălţime de 2.470 milimetri (fără lămpile de semnalizare). Modificările pentru a deveni microbuz şcolar îi aduc lui Master TRABUS 14 locuri pentru elevii pasageri (un total de 16+1 locuri). 

  • Decenii de relaţii

    A fost şi este o vreme a fierberii în Republica Moldova, iar acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, în valoare de 60 de milioane de euro, va trece, desigur, rapid prin maşina de vot a Casei Poporului. Şi, dincolo de nevoia de reforme cerută de români şi de europeni, cei mai nevoiaşi cetăţeni ai Republicii Moldova vor primi un ajutor de urgenţă care i-ar putea ajuta să iasă cu bine din iarnă. În continuare?

    Să ne întoarcem un pic în timp, în anul 2005; premierul Vasile Tarlev vizitează Bucureştiul, vizită privită drept o încercare de apropiere a autorităţilor moldovene de România şi o distanţare faţă de Moscova. Dar Republica Moldova era în situaţia de a face faţă unei crize energetice, în condiţiile în care Centrala Electrică de la Cuciurgan, situată în Transnistria, sistase livrările de energie către republică. Centrala se afla în proprietatea gigantului energetic rus RAO EAS Rossii şi asigura mai mult de jumătate din necesităţile de energie electrică ale republicii.

    Centrala de la Cuciurgan a oprit livrarea curentului pe motiv că distribuţia de electricitate, deţinută de grupul Union Fenosa, refuzase majorarea tarifului de la 3,05 la 4,08 cenţi pentru un kilowatt-oră. Decizia furnizorului poate fi interpretată ca fiind una de natură economică, dat fiind refuzul Chişinăului de a accepta majorarea preţului. Dar mulţi au spus că decizia avea şi o pronunţată încărcătură politică în contextul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, nu tocmai prieteneşti atunci. La mijloc, România. Oficialii români au invocat la întâlnirile cu Tarlev o datorie de 30 de milioane de dolari, care data din perioada 1998 – 1999, când republica s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare, oprirea livrărilor de la Cuciurgan.

    În mai 1999 Moldova datora CONEL, compania de electricitate de atunci, aproape 9 milioane de dolari. Datoria urma să se compenseze prin participarea unui consorţiu românesc alcătuit din SNP Petrom şi un grup de firme private la privatizarea distribuitorului moldovean de produse petroliere Tirex Petrol. Un şir lung de negocieri fără finalitate şi viziunile diferite ale celor două părţi asupra preţului tranzacţiei au făcut ca afacerea să cadă. Tirex a fost preluată de o companie germană, care a oferit 500.000 de dolari pentru 82% din acţiuni şi s-a angajat să investească 5 milioane de dolari în infrastructură. La începutul anului 2000 datoria moldovenilor pentru electricitate crescuse la 22 de milioane de dolari, la acea dată echivalentul facturii pentru gazele naturale necesare României pentru o lună de zile.

    Situaţia este discutată la o întâlnire a premierilor de atunci, Mugur Isărescu şi Dumitru Braghiş, în ianuarie 2000, dar fără nicio finalitate. În martie, CONEL avertiza Moldtranselectro că va opri livrările, dacă nu îşi primeşte banii, iar la începutul lui aprilie vine propunerea guvernului Republicii Moldova: plata în bani şi produse agricole, pentru început seminţe de porumb în valoare de 2 milioane de dolari (datoria era deja de 28 de milioane de dolari).

    Porumbul provenea din confiscări de la diverşi agenţi economici şi a fost refuzat de CONEL. Alegerile şi schimbarea politică din anul 2000 au făcut ca problema datoriei să treacă în planuri secunde, în România. Abia în august 2001 Adrian Năstase, în calitate de premier, mai făcea referire, nemulţumit, la problema datoriei, dar în alt context: datoriile Republicii Moldova faţă de Ucraina au fost transformate, prin intermediul unei societăţi private, în acţiuni la reţelele de electricitate, ceea a determinat anularea licitaţiei lansate pentru aceste reţele, la care participau şi societăţi româneşti. Şi apoi nimic, timp de patru ani. A mai fost pomenită la vizita lui Tarlev şi pe urmă becul s-a stins, figurat vorbind. 

    Este doar un episod din istoria alambicată a relaţiilor dintre România şi Republica Moldoba, bazate pe o frăţie oportunistă. Am citit analize care vorbesc despre o Moldovă menită să rămână veşnic un stat asistat, care şi-a epuizat opţiunile de politică externă, adică apropierea de Rusia sau de Europa. Proeuropenismul de acum mi se pare a fi din nou o soluţie dictată de aceleaşi raţiuni oportuniste. Iar nemulţumirea moldoveanului din stradă nu are de-a face cu Rusia sau Europa, ci cu corupţia, cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut. În rest, opţiunile pentru România sunt destul de reduse, deşi spaţiu de manevră ar fi. Putem impune condiţii (asta dacă nu va apărea o mână prietenească de ajutor pentru Chişinău din partea Moscovei), putem investi, putem primi şi şcoli tineri, putem oferi în continuare ajutor populaţiei.

    Există un semn de întrebare, dacă România va putea face asta în anul electoral 2016, cu propria populaţie destul de nemulţumită şi cu o clasă politică descalificată.

  • Băsescu de Ziua Armatei: Trecerea Prutului în al Doilea Război Mondial n-a fost o greşeală

    Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostaşului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.

    “O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.

    El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.

    “Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării”, a continuat preşedintele.

    “O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional”, a mai afirmat Traian Băsescu.

    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.

    “Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii”, a spus Duşa.

    “Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare”, a continuat ministrul.

    Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă.”

    Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic”.
     

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.

  • România poate întoarce în avantajul său instabilitatea regională prin integrarea Republicii Moldova. Primul pas – leul românesc cu putere de circulaţie peste Prut

    Datele arată că situaţia din Ucraina devine din ce în ce mai tensionată şi nu se întrevede deocamdată nicio cale de ieşire. Mesajele din mass-media occidentale pun presiune. Liderii de opinie cer sancţiuni economice dure de la politicieni. Uniunea Europeană va anunţa astăzi în detaliu lista de măsuri.

    „Dacă în locul cetăţenilor europeni ar fi fost cetăţeni americani (în avionul doborât – n.red.), Casa Albă ar fi fost sub o imensă presiune şi ar fi fost luată serios în considerare bombardarea aeriană a poziţiilor insurgenţilor proruşi, iar forţele ucrainene ar fi primit armament american letal“, scrie analistul de securitate american Thomas Wright în ziarul Financial Times de marţi, 29 iulie, într-o opinie care deplânge lipsa de coeziune şi determinare a Uniunii Europene.

    Ziarele britanice nu mai dinamitează UE, ci acum o văd ca forţa care ar trebui să pedepsească Rusia. 

    Cu interesele lor în aprovizionarea cu energie de la Est, germanii sunt iarăşi prinşi la mijloc, iar francezii nu sunt nici ei iertaţi din cauza livrării navelor de război către Rusia. În 2010–2011, germanii erau puşi la zid în criza euro – că nu emit obligaţiuni comune europene să salveze zona euro de la destrămare. Acum, că nu sunt destul de duri în politica faţă de Rusia.

    Cum-necum, germanii, singurii care aduc zona euro (şi UE) pe excedent comercial de pe deficit, au mereu de dat explicaţii britanicilor. Marile puteri, cu jocurile şi interesele lor.

    Pentru România, situaţia devine tot mai neliniştitoare. „Black swan“, lebăda neagră a lui Nassim Taleb, şi-a întins aripile. Neprevăzutul este în desfăşurare. Mediul local de business are de ce să fie îngrijorat.

    Economia mondială este astăzi un ecosistem şi să nu ne amăgim că nu vom fi afectaţi. Direct sau indirect.

    Direct, exporturile anuale ale României în Rusia, o piaţă foarte dificilă, au fost de 1,4 mld. euro în 2013 , fiind pe locul 9 printre ţările unde exportăm, iar în Ucraina de 960 milioane de euro. Nu sunt puţine exporturi de 2,3 mld. euro, adică 5% din totalul exporturilor româneşti, singurele care au adus creşterea PIB anul trecut.

    Indirect, legăturile strânse cu zona euro (60% din exporturile locale) vor fi o sursă de slăbiciune dacă partenerii comerciali ai României îşi vor vedea vânzările afectate. Spre exemplu, azi UE decide ca băncile europene să nu mai cumpere acţiuni şi titluri de stat ruseşti, mâine ruşii decid ca replică să nu mai importe genţi Louis Vuitton, care are 700 de angajaţi la Sibiu, în România. Sau să nu mai cumpere Mercedes, care îşi face o parte din cutiile de viteze la Sebeş, într-o fabrică cu 300 de angajaţi.

    Aici intervine capacitatea guvernului de a evalua cât mai bine eventualele pagube pentru economia locală pentru a primi compensaţii, care deja se discută la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă avertizare cu cod galben de inundaţii. Care sunt zonele vizate

    Pentru râurile din bazinele hidrografice Olt superior şi mijlociu, Siret (Bârlad şi afluenţi mici curs inferior), Prut (curs superior şi afluenţi mici curs inferior) şi râurile din Dobrogea se prevăd creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu depăşiri ale cotelor de apărare, scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale.

    Avertizarea este valabilă până luni, 2 iunie, ora 18 pentru râurile din bazinele hidrografice: Olt superior şi mijlociu (judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Vâlcea), pe râul Prut amonte Ac. Stânca Costeşti (judeţul Botoşani), Bârlad (judeţele Iaşi, Bacău, Vaslui şi Galati), pe afluenţii mici ai Prutului şi Siretului din judeţele Vrancea, Vaslui şi Galaţi şi pe râurile mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    INHGA menţionează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenţi de grad inferior ai acestor râuri.