Tag: prudenta

  • Femeile conduc mai prudent decât bărbaţii, dar nu ştiu să parcheze, conform unui sondaj

    Persistă stereotipurile legate de lipsa de îndemânare a femeilor la volan, dar şi de agresivitatea masculină în trafic.

    Majoritatea şoferilor crede că femeile conduc mai prudent decât bărbaţii, dar nu ştiu să parcheze.

    La finalul anului trecut, 2,67 milioane de femei deţineau carnet de conducere în România, reprezentând circa o treime din totalul celor 7,9 milioane de conducători auto, conform datelor furnizate de DRPCIV – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.
    Printre acestea nu se numără doar deţinătoare de carnet de categoria B.

    Conform datelor DRPCIV, la finalul anului trecut, în România existau 16.291 de motocicliste (cat. A), dar şi 16.349 de şoferiţe de tir şi camion (cat. C). Mai mult, vorbim şi de 2.013 şoferiţe de autobuz şi alte autovehicule de transport persoane (cat. D), 1.858 de şoferiţe de troleibuz, precum şi 1.167 de vatmaniţe. De asemenea, 2.609 femei deţin şi carnet de conducere pentru tractoare agricole sau forestiere.

    „Deşi există încă o diferenţă între numărul şoferilor şi al şoferiţelor, este clar că prezenţa femeilor în trafic nu mai este de mult una minoritară. Cu toate acestea, diverse stereotipuri privind lipsa de îndemânare a femeilor la volan, dar şi agresivitatea masculină în trafic persistă şi astăzi. Acestea nu pot fi combătute decât prin promovarea unor exemple şi modele de urmat, menite să arate lumea traficului nostru zilnic aşa cum este în realitate, fără a trece prin filtrul prejudecăţilor”, comentează datele reprezentanţii Asociaţiei pentru Promovarea Asigurărilor (APPA).

    Doar 33% dintre participanţii la trafic consideră că genul nu influenţează în nicio formă abilităţile de condus atunci când vine vorba de conducători auto cu experienţă de condus similară, arată un sondaj al APPA.
    Restul de 67% cred opusul: 31% sunt de părere că genul influenţează abilităţile de şofat într-o oarecare măsură, 18%, într-o mare măsură, iar alţi 18%, într-o mică măsură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indicii pieţelor globale scad de teama posibilului atac al americanilor asupra Siriei

    Şedinţa de tranzacţionare de miercuri a început prudent, dar a devenit rapid riscantă după ce preşedintele Donald Trump a scris că Rusia ar trebui „pregătită” pentru ca rachetele americane să lovească Siria în urma unui atac suspectat de arme chimice, relatează Bloomberg.

    Contractele futures pe acţiuni din SUA şi acţiunile europene au scăzut, iar preferinţa pentru active de calitate superioară a determinat o creştere a aurului, titlurilor de trezorerie şi yenului japonez. Pieţele emergente au scăzut în ton cu cele valutare. Mărfurile au rămas bine susţinute, iar ţiţeiul a crescut, pe măsură ce aluminiul s-a îndreptat spre cel mai înalt nivel din ianuarie până acum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lecţiile unui antreprenor cu şapte magazine în Vrancea şi cu afaceri de 50 mil. lei: „Elementele care ne-au ajutat au fost prudenţa, reinvestirea profitului, faptul că am dat salariile la timp şi că ne-am plătit dările“

    Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco din judeţul Vrancea, spune că va deschide în acest an două unităţi pentru a com­pensa faptul că anul trecut a făcut o scurtă pauză. Reţeaua sa de magazine numără şapte unităţi, toate în ju­­deţul Vran­cea, cu afaceri cu­­mulate de peste 50 mil. lei, cifră ce îl po­ziţi­onează în prima ligă a retailerilor alimentari.

    „În fiecare din ultimii ani am deschis un magazin, mai puţin în 2015, însă vom compensa în acest an când avem planificate două deschideri“, explică antreprenorul. El precizează că s-a extins prudent pentru că nu a ţinut să aibă un număr mare de magazine, ci a vrut ca fiecare unitate să fie profitabilă.

    „Am avut oferte pentru 30-40 de spaţii comerciale, însă am căutat să deschidem doar unde avem vad bun şi unde poziţia este pe măsură. Nu am vrut să fim la număr, ci să găsim potenţialul de business.“ Feliciu Paraschiv  spune că a mers prudent în business atunci când a venit vorba de expansiune, pariind pe resurse proprii şi pe credite bancare. „Dacă optam pentru credit furnizor ne extindeam de 2-3 ori mai repede.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lecţiile unui antreprenor cu şapte magazine în Vrancea şi cu afaceri de 50 mil. lei: „Elementele care ne-au ajutat au fost prudenţa, reinvestirea profitului, faptul că am dat salariile la timp şi că ne-am plătit dările“

    Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco din judeţul Vrancea, spune că va deschide în acest an două unităţi pentru a com­pensa faptul că anul trecut a făcut o scurtă pauză. Reţeaua sa de magazine numără şapte unităţi, toate în ju­­deţul Vran­cea, cu afaceri cu­­mulate de peste 50 mil. lei, cifră ce îl po­ziţi­onează în prima ligă a retailerilor alimentari.

    „În fiecare din ultimii ani am deschis un magazin, mai puţin în 2015, însă vom compensa în acest an când avem planificate două deschideri“, explică antreprenorul. El precizează că s-a extins prudent pentru că nu a ţinut să aibă un număr mare de magazine, ci a vrut ca fiecare unitate să fie profitabilă.

    „Am avut oferte pentru 30-40 de spaţii comerciale, însă am căutat să deschidem doar unde avem vad bun şi unde poziţia este pe măsură. Nu am vrut să fim la număr, ci să găsim potenţialul de business.“ Feliciu Paraschiv  spune că a mers prudent în business atunci când a venit vorba de expansiune, pariind pe resurse proprii şi pe credite bancare. „Dacă optam pentru credit furnizor ne extindeam de 2-3 ori mai repede.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • S&P a confirmat ratingul “AAA” al Germaniei, datorită economiei competitive şi politicilor prudente

     S&P anticipează încheierea fără incidente a crizei datoriilor de stat care afectează încă unele state din zona euro, se mai spune în comunicatul agenţiei privind ratingul Germaniei, transmite Bloomberg.

    Începând din acest an, agenţiile de rating S&P, Fitch, Moody’s şi DBRS trebuie să publice calendare privind deciziile de rating ale statelor UE, potrivit noilor reglementări adoptate de Bruxelles în urma crizei datoriilor de stat.

    Agenţiile pot publica maximum trei decizii pe an în cazul statelor care nu au solicitat şi nu au plătit pentru o evaluare a ratingului de ţară.

    De asemenea, agenţiile trebuie să reevalueze ratingurile de ţară cel puţin o dată la şase luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Rezultatul la CFR Marfă este bun, dar rămân prudent. Preţul pe acţiuni mai trebuie şi plătit

     “Cred că e un rezultat foarte bun şi felicit pe ministrul Fenechiu şi întreaga echipă de la Ministerul Transporturilor. De altfel, Fenechiu şi-a îndeplinit cele două sarcini importante pe care le avea pentru acest început de an an, şi anume deblocarea Programului Operaţional de Transporturi şi ducerea cât mai departe, până la finalizare, a procedurii de privatizare. Rămâne ca procedura să fie finalizată, de aceea sunt prudent, pentru că e vorba de avizul Consiliului Concurenţei, negocierile privind investiţiile şi locurile de muncă care se păstrează şi de plata preţului pentru acţiuni”, a spus Ponta.

    El a apreciat că 200 de milioane reprezintă un preţ bun, care trebuie însă şi plătit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.