BusinessMagazin

Tag: Provident

  • 7 din 10 români cred că multinaţionalele contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei locale

    Alţi aproape 28% dintre respondenţi asociază sectorul privat cu exploatarea, gândindu-se în principal la salarii scăzute şi la volumul mare de muncă, însă nu pun toată încărcătura negativă pe seama companiilor, ci mai degrabă pe contextul social. Astfel, 7% sunt de părere că firmele private sunt victime ale sistemului actual, în sensul că uneori nu beneficiază de sprijin din partea statului.

    Dezvoltarea economiei, mai degrabă în responsabilitatea companiilor

    54% dintre respondenţi consideră că dezvoltarea armonioasă a economiei şi a societăţii româneşti ar trebui să fie o preocupare comună a sectorului public şi privat. Aproape 15% cred, însă, că aceasta ar trebui să fie exclusiv în sarcina companiilor, iar 11% pun responsabilitatea dezvoltării României pe seama guvernului, în timp ce 20% consideră că cele două sectoare au preocupări şi responsabilităţi distincte.

    Concret, principalele preocupări ale sectorului privat trebuie să fie, în opinia respondenţilor la studiul Provident, crearea de locuri de muncă, oferirea de condiţii mai bune de lucru, dezvoltarea profesională a resurselor umane, acordarea de salarii mai bune şi inovarea produselor şi serviciilor. În acelaşi timp, sectorul public ar trebui să se preocupe mai degrabă de viitorul României, de dezvoltarea infrastructurii, de protejarea mediului şi de asigurarea echităţii sociale.

    Rolul multinaţionalelor în economie

    7 din 10 români consideră că prezenţa companiilor multinaţionale în România este importantă, relevă studiul Provident, şi se traduce prin crearea de locuri de muncă, după cum consideră 76% dintre respondenţi, şi în transfer de tehnologie şi know-how (71%). Totodată, multinaţionalele contribuie la îmbunătăţirea standardului de viaţă în comunităţile locale, spun 67% dintre respondenţi, şi fac infuzie de capital în economie, prin contribuţia la bugetul de stat şi investiţiile pe care le realizează în România (64%), având astfel o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economiei locale.

    Amprenta economică a Provident în România

    De la lansarea pe piaţa din România, în 2006, Provident a avut un impact important în economie, cuantificat de către compania independentă de consultanţă Civitta la 270 de milioane de euro în mod direct, 661 de milioane de euro în mod indirect şi 3,8 miliarde de euro în mod indus. Astfel, impactul total al Provident în economia românească a fost, în perioada 2006 – 2016, de 4,7 miliarde de euro. Amprenta economică a Provident, măsurată de Civitta, utilizează metodologii şi standarde de analiză recunoscute la nivel internaţional, fiind folosite de multe companii în întreaga lume.

    În 2016, Provident a înregistrat un maxim de 4.100 de angajaţi în România şi a devenit cel mai mare angajator britanic din ţară şi unul dintre cei mai mari angajatori la nivel naţional, după decizia de a angaja toţi agenţii. Valoarea totală a salariilor plătite de companie în perioada 2006 – 2016 se ridică la 128 de milioane de euro. În acelaşi timp, taxele cu angajaţii, dar şi alte contribuţii la bugetul de stat, precum impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată sau taxele locale, au depăşit 87 de milioane de euro în aceeaşi perioadă. Acestora li se adaugă cheltuielile aferente împrumuturilor, de 28 de milioane de euro în 10 ani, şi investiţiile din profit realizate pe plan local, în valoare de 27 de milioane de euro.

    ,,Multinaţionalele au un rol foarte important în economie, însă impactul lor este rareori cuantificat. De aici a pornit ideea acestui raport, care foloseşte un model economic testat şi validat la nivel internaţional. Separat de impactul pe care îl generăm în economie, exprimat în termeni de valoare adaugată şi locuri de muncă create, Provident joacă un rol esenţial în piaţa creditului de consum din România. Infrastructura noastră ne permite să deservim în mod convenabil şi clienţii din zonele rurale, unde accesul tradiţional la credite este fie foarte scump, fie nu există. În plus, deschidem accesul pe piaţa serviciilor financiare pentru o categorie semnificativă de consumatori, ajutându-i să creeze un istoric de creditare şi stimulând responsabilitatea şi incluziunea financiară”, spune Viktor Boczán, CEO Provident România.

    Cele 270 de milioane de euro – impactul direct al Provident în economia României –  echivalează cu peste un milion de alocaţii acordate copiilor timp de un an sau cu aproximativ 200.000 de pensii acordate într-un an, la o valoare de minimum 115 euro pe lună. Folosind aceeaşi echivalare, suma ar putea acoperi salariul minim brut anual a peste 81.000 de angajaţi sau veniturile a 50.000 de profesori, considerând un venit brut de 450 de euro pe lună, sau chiar a 15.500 de medici cu un venit brut lunar de 1.445 de euro.

    Impactul indirect şi indus al Provident în economie – cuantificat de Civitta la 4,46 de miliarde de euro – reprezintă efectul de multiplicare a cheltuielilor realizate de angajaţi, clienţi şi parteneri cu care compania are relaţii de business. Practic, salariile plătite de companie angajaţilor, împrumuturile acordate clienţilor sau sumele plătite partenerilor se întorc în economie prin consum, prin cheltuielile pe care aceştia le fac cu serviciile folosite (utilităţi, comunicaţii, sănătate etc), dar şi prin impozitele pe care aceştia le plătesc, având la rândul lor o contribuţie în economie.

    Provident Financial România face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,4 milioane de clienţi în 9 ţări din Europa, precum şi în Mexic şi Australia. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Sud-Est şi una dintre cele mai puternice companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • Mai mult de jumătate dintre români folosesc cu regularitate împrumuturile

    Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (34%), a schimbării locului de muncă (17%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (9%). Unul din cinci respondenţi se aşteaptă la o situaţie financiară stabilă, nivel similar celui înregistrat anul trecut, conform sondajului GfK UK. Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 45% dintre participanţii la sondaj din România aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 22% mizând că economia va rămâne stabilă în 2016. Prin comparaţie, în restul ţărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar aproape un sfert dintre respondenţi se aşteaptă, în medie, la o evoluţie pozitivă a economiei ţării lor.

    Costul de trai, cea mai importantă preocupare

    În ceea ce priveşte preocupările românilor pentru perioada următoare, principalele motive care pot duce la înrăutăţirea situaţiei financiare sunt posibilitatea creşterii costul de trai (42%) sau a pierderii locului de muncă (18%), precum şi presiunea cheltuielilor medicale asupra bugetului familiei (10%). Lipsa veniturilor disponibile este o preocupare pentru doar 7% dintre respondenţi, alături de cheltuielile cu educaţia, însă 6% sunt îngrijoraţi şi de impactul pe care imigrările din afara Uniunii Europene le-ar putea avea la nivel personal şi în întreaga economie.

    Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile (33%), a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (17%) şi a cheltuielilor cu alimentele (10%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile pentru asigurarea locuinţei.

    90% împrumută sume potrivite situaţiei lor financiare

    Cei mai mulţi dintre respondenţii din România spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (28%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară sau cheltuieli medicale, dar şi pentru a investi în educaţia copiilor, arată studiul GfK UK. Aproape 40% consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Cu toate acestea, 94% dintre respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit, 89% susţin că nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 90% împrumută doar sume de bani potrivite situaţiei lor financiare, pe care le pot rambursa fără a pune presiune pe buget, ponderi peste media europeană. În acest context, două treimi dintre respondenţii români spun că ar recomanda serviciile instituţiilor financiare nebancare, cum este şi Provident, membrilor familiei sau prietenilor atunci când au nevoie de un împrumut.

    Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au declarat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 67% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. Totodată, aproape 7 din 10 respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (45%) şi de perioada împrumutului (41%). De altfel, 38% dintre participanţii români la studiu declară că susţin cheltuielile zilnice cu mai multă uşurinţă decât în 2015, cu 5 puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, în timp ce 28% se declară mai prudenţi, similar nivelului din 2015.

    “În ultimii ani am observat că românii au devenit din ce în ce mai atenţi atunci când se împrumută, iar cercetarea confirmă comportamentul de creditare tot mai responsabil al acestora, precum şi preocuparea lor pentru planificarea şi gestionarea cât mai bună a cheltuielilor zilnice, pentru asigurarea unui buget personal echilibrat şi pentru economisirea pentru un viitor mai bun. Vom continua, prin astfel de iniţiative de cercetare, să înţelegem mai bine clienţii şi percepţiile lor asupra situaţiei financiare personale şi a perspectivelor economice, astfel încât să le putem răspunde nevoilor şi aşteptărilor cu soluţii financiare potrivite”, a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial România.

    3 din 10 economisesc pentru viitor

    33% dintre respondenţi au declarat că reuşesc să facă economii cu regularitate, în creştere faţă de nivelul de 29% înregistrat anul trecut. Cei care economisesc pentru pensie urmăresc să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe (31%), să reducă impactul scăderii veniturilor lunare asupra nivelului de trai după pensionare (23%) şi să poată oferi susţinere financiară celor dragi în viitor (19%). Astfel, peste jumătate dintre ei fac acest lucru prin intermediul unei pensii private, 27% se bazează pe pensia de stat, 13% au economii la bancă şi 9% sub formă de lichidităţi în casă, iar 6% îşi asigură viitorul prin investiţii pe termen lung.

    Cercetarea GfK UK face parte dintr-o iniţiativă desfăşurată în rândul clienţilor grupului britanic IPF în perioada martie-aprilie 2016 în opt ţări în care acesta este prezent: România, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Mexic, pe un eşantion total de 9.220 de clienţi din care 1.863 din România. Rolul studiului este de a identifica modalitatea în care consumatorii percep climatul socio-economic, care este comportamentul lor de economisire şi creditare şi care sunt cele mai importante preocupări ale acestora.

  • Care sunt cele mai frecvente mituri despre împrumuturi

    „Campania Autodenunţ continuă abordarea autoironică începută în 2014 cu Providentiştii şi demontează, în aceeaşi notă, cele mai frecvente mituri despre împrumuturile noastre: De ce ne vizităm clienţii acasă? De ce este DAE mai mare? Ce se întâmplă dacă nu plăteşti împrumutul?”, a declarat Marilena Bârliga, senior marketing manager în cadrul Provident.

    Astfel, campania ilustrează, prin mai multe spoturi, interacţiunea companiei cu clienţii, de la primul contact – vizita la domiciliu care diferenţiază Provident prin abordarea simplă şi personalizată, până la descrierea transparentă a soluţiilor financiare, acordarea sumei împrumutate şi rambursarea împrumutului. Campania prezintă pe scurt modelul de business Provident, prin intermediul unor personaje fictive: purtătorul de cuvânt al companiei, directorul de resurse umane, agentul Provident, pe nume George Cămătaru, şi câţiva dintre clienţii acestuia.

    „De mult timp, instituţiile financiare care acordă mici împrumuturi sunt acuzate de practici nu tocmai corecte. În numele industriei, noi, Provident, am declanşat o anchetă internă care arată că, ce să vezi, aşa este. Aşa începe spotul Autodenunţ care dovedeşte, în final, că situaţia este de fapt pe dos, pornind de la o idee creativă îndrăzneaţă, pusă în scenă într-un mod amuzant. Ancheta continuă pe www.provident.ro/autodenunt”, a spus Valentin Suciu, creative director în cadrul Jazz.

    Provident acordă credite de valoare mică, pe termen scurt, cu costuri fixe pe toată perioada împrumutului şi nu aplică penalităţi pentru întârzierea plăţii ratelor. Clienţii pot împrumuta sume cuprinse între 500 şi 5.000 de lei, pe perioade de 44 până la 78 de săptămâni. Clienţii pot alege cum primesc şi restituie împrumuturile, fie prin transfer bancar, fie prin serviciul opţional de gestionare la domiciliu, oferit contra cost, care presupune acordarea împrumutului în maximum 48 de ore şi încasarea ulterioară a ratelor de la domiciliul clienţilor.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.700 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • Provident a avut anul trecut cu 5% mai mulţi clienţi

    Valoarea totală a împrumuturilor emise în 2014 în ambele ţări a crescut cu 8% până la 132,7 milioane de euro (107 milioane de lire sterline), în timp ce veniturile au atins 93,4 milioane de euro (75,3 milioane de lire sterline), cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Profitul operaţional brut consolidat al Provident în România şi Bulgaria, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 6,1 milioane de euro (4,9 milioane de lire sterline). Până în prezent, compania a investit peste 257 de milioane de euro în România.

    “Am continuat să ne diversificăm oferta de produse”, a declarat Graham O’Mahoney, directorul financiar al Provident Financial România. Provident a introdus în 2014 în portofoliul său de produse împrumuturi cu costuri reduse pentru clienţii existenţi şi mai multă flexibilitate în ce priveşte sumele şi perioadele disponibile. Compania le oferă clienţilor bun platnici care doresc un nou împrumut şi care au apelat de cel puţin două ori la produsele sale în trecut reduceri graduale de până la 30% din costul total al creditului, în funcţie de istoricul şi de comportamentul lor de plată. Totodată, Provident le oferă clienţilor posibilitatea să împrumute sume mai mari, pe perioade mai lungi, de până la 78 de săptămâni, păstrând nemodificată valoarea ratelor săptămânale.

    La sfârşitul anului trecut, Provident a anunţat că a început testele tehnice în vederea colaborării cu Biroul de Credit şi că va realiza primele interogări la începutul acestui an. Provident este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor.

    Grupul IPF a anunţat pentru 2014 o creştere cu 2,4% a numărului de clienţi, depăşind 2,6 milioane în cele 8 ţări unde este prezent. La începutul acestui an, IPF a achiziţionat compania de credite online MCB, care are peste 120.000 de clienţi în Letonia, Lituania, Estonia şi Australia. Totodată, în 2014 IPF a lansat în Polonia hapiloans, o companie de credite online care va fi integrată în MCB.

    Valoarea împrumuturilor emise la nivel de grup a depăşit anul trecut pragul de 1 miliard de lire sterline (peste 1,2 miliarde de euro), în creştere cu 5% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile IPF au fost de peste 783 de milioane de lire sterline (circa 971,2 milioane de euro), cu 12,7% mai mult decât în 2013. În ultimul an, IPF a investit 6,9 milioane de euro (5,6 milioane de lire sterline) în extinderea operaţiunilor din Bulgaria, unde are în prezent 9 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară şi aproximativ 12.000 de clienţi. Pentru 2015, investiţiile planificate pentru Bulgaria se ridică la 4,5 milioane de euro (3,5 milioane de lire sterline).

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.700 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • Provident va verifica situaţia clienţilor la Biroul de Credit, din 2015

    “Vrem să începem colaborarea cu Biroul de Credit, deocamdată testăm sistemul, sperăm ca la începutul anului viitor să facem primele interogări, acest sistem completând sistemul nostru de scoring al clienţilor, cu care vom continua”, a declarat luni, într-o conferinţă, managerul de comunicare al companiei de credite de consum, Vlad Şandru.

    El a arătat că agenţii Provident se vor ocupa în continuare de evaluarea personalizată a clienţilor, însă parteneriatul cu Biroul de Credit va oferi posibilitatea de a evita situaţiile de supraîndatorare a clienţilor, care le-ar putea afecta istoricul de creditare.

    Compania, deţinută de grupul britanic International Personal Finance (IPF), are un portofoliu de circa 300.000 clienţi activi, 4.200 de agenţi independenţi şi 850 de angajaţi.

    Provident îşi menţine obiectivul de a ajunge la 500.000 clienţi activi într-o perioadă de 3-4 ani, când se va baza pe 5.000 de agenţi şi 1.000 de angajaţi.

    Compania acordă credite cu valori între 500 de lei şi 5.000 de lei, cu o scadenţă minimă de 40 de săptămâni, iar cea maximă poate ajunge la 78 de săptămâni, valoarea medie a unui împrumut accesat fiind de 1.500 de lei.

    Clienţii care au atras minim două împrumuturi vor beneficia de reduceri graduale ale costurilor la creditele următoare, de până la 30%, cu condiţia să-şi fi plătit ratele la timp cel puţin 50 de săptămâni consecutiv. Reducerea se aplică la comisionul de administrare şi la dobânda fixă totală a creditului.

    Provident Financial a acordat în primul semestru împrumuturi în valoare de 68,4 milioane euro în România şi Bulgaria, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Bulgaria, compania s-a extins rapid şi se aşteaptă să ajungă la o acoperire naţională până la sfârşitul anului viitor. Valoarea împrumuturilor acordate bulgarilor este cu circa 15% mai mică, pe fondul veniturilor mai reduse, însă clienţii au costuri şi perioade de creditare similiare celor din România.

    “Diferenţa faţă de România este că în Bulgaria avem mai mulţi competitori direcţi, sunt mai multe companii care oferă aceleaşi tipuri de produse ca noi”, a spus Şandru.

    El a arătat că grupul britanic se extinde pe o nouă piaţă, în Spania, unde primele operaţiuni sunt programate pentru începutul anului următor, aceasta urmând deschiderilor din Bulgaria şi Lituania.

    În cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 30 de milioane de euro.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României.

  • Provident a făcut un profit de 2,7 mil. euro în 2012 din credite cu dobânzi de 90%

    Provident, companie specializată în acordarea de împrumuturi de mică valoare direct la domiciliu, a înregistrat anul trecut un profit operaţional brut de 2,2 milioane de lire sterline (2,7 mil. euro), în scădere cu 43% daţă de 2011. Veniturile operaţionale au crescut însă cu 11% după ce compania şi-a majorat în acelaşi ritm volumul finanţărilor acordate anul trecut. Provident a acordat în 2012 credite cu o valoare cumulată de circa 106 milioane de euro. Compania acordă împrumuturi cu valori între 500 şi 3.500 de lei pe o perioadă de până la 56 de săptămâni, dobânda anuală efectivă putând depăşi 100% pe an. Spre exemplu, la 1.000 de lei împrumutaţi pe o perioadă de 46 de săptămâni, rata săptămânală este de 29 de lei (115 lei/lună) dacă plata se face prin transfer bancar şi urcă la 38 de lei (152 lei/lună) în cazul în care clientul optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu a creditului. Numărul clienţilor companiei a crescut cu 8% anul trecut şi a ajuns la 260.000 de persoane.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Matematica numerelor mici

    “Înultimii ani, ideea de a oferi mici împrumuturi oamenilor săraci a devenit o marotă a lumii dezvoltate, lăudată ca formula îndelung visată de a-i propulsa şi pe cei mai defavorizaţi către un standard de viaţă mai bun. Doar că dobânzile practicate o aseamănă tot mai mult cu cămătăria, dezgolind-o de aspectul caritabil.” Am simţit nevoia să reiau pasajul lui Neil Macfarquhar, publicat în New York Times în urmă cu doi ani, când publicaţia americană, preluată la acea vreme de BUSINESS Magazin, analiza discursul lui Muhammad Yunus, economistul pionier în domeniul microcreditării, care i-a împrumutat pe săracii Bangladeshului şi a câştigat în 2006 un premiu Nobel pentru asta: “Noi am creat microcreditele ca să luptăm cu rechinii creditelor, nu ca să încurajăm noi rechini ai creditelor”.

    Au trecut şase ani de la premiul lui Yunus, iar creditele de valoare redusă, dar cu dobânzi mari au ajuns între timp în România şi, dacă privim înspre cifrele raportate oficial, au prins bine, iar criza n-a făcut decât să le stimuleze. Provident, cea mai cunoscută IFN care se ocupă cu aşa ceva, a făcut 12 milioane de vizite celor 250.000 de clienţi din România în 2011, iar creditele de până la 3.000 de lei acordate în 48 de ore sunt pentru mulţi unica soluţie de a lua bani cu împrumut. Asta înseamnă un profit de 4,7 milioane de euro pentru companie, din cele 101 milioane împrumutate clienţilor români de către firma britanică. Dacă ar fi să desenăm portretul-robot al celui care se împrumută, el are 35-65 de ani, e muncitor cu un venit mediu disponibil de 800 de lei, dornic să obţină un credit de 1.550 de lei, pe o durată de un an. Dobânda anuală efectivă pentru un astfel de credit este de aproape 90%, comparativ, de pildă, cu circa 14% la un credit de nevoi personale de aceeaşi valoare şi cu aceeaşi scadenţă de la BRD sau 20% la Bancpost.

    Întrebat cum ar descrie o ţară unde oamenii iau credite de 300 de lire sterline, Russell Johnsen, directorul general al Provident Financial România, venit din Marea Britanie, spune că “valoarea împrumuturilor e într-adevăr mai scăzută decât pe alte meleaguri, dar succesul afacerii ţine tocmai de numărul mare de credite de valoare mică” – deci nu ar descrie altfel România faţă de alte state.Microcreditarea e un tip de afacere care se transmite foarte mult pe bază de recomandare, iar faptul că peste jumătate dintre clienţii companiilor nu sunt la primul împrumut arată că oamenii devin apropiaţi sau chiar dependenţi de astfel de servicii. Pentru creditori, e important ca toţi clienţii să fie evaluaţi la casele lor.

    Cum afacerea se bazează pe contact personal, agentul este cheia pentru succesul businessului; el trece dincolo de orice fel de chestionar sau şablon pentru acordarea împrumutului, odată ce intră în casa debitorului. În ciuda costurilor mai mari, peste 95% dintre clienţi aleg ca agentul să îi viziteze săptămânal pentru a le încasa rata. “Mulţi vor să evite drumul la bancă, dar motivul principal este că au dezvoltat o relaţie specială cu agentul”, spune directorul Provident. Relaţia cu agentul îi costă: pentru un împrumut de 1.000 de lei pentru 46 de săptămâni, costul fără serviciu la domiciliu este 320 de lei, iar cu încasarea de acasă se adaugă încă 425,5 lei, ceea ce înseamnă un cost total de 740 de lei peste banii împrumutaţi. Ratele se plătesc săptămânal tocmai pentru că riscul restituirii ratelor se gestionează mult mai uşor decât în cazul plăţilor lunare, monitorizarea situaţiei clientului făcându-se în timp real.

    “Nu sunt sigur că microcreditarea salvează lumea de la sărăcie. Sărăcia se leagă de fapt de oamenii fără venituri, iar noi lucrăm doar cu cei care ne pot plăti înapoi. Scopul afacerii e să asigure împrumuturi mici pe termen scurt. Atât!”, conchide Russell Johnsen. El lucrează în Provident de 30 de ani şi spune că “nu şi-a corupt integritatea în niciun fel”, mai ales că “foarte mulţi clienţi nu ar avea acces la servicii financiare fără existenţa noastră, iar afacerea le dă soluţia să obţină bani în mod legal, în siguranţă şi respectaţi”. În opinia celor de la Provident, clienţii lor nu sunt săraci, pentru că “oamenii cu un venit mediu de 800 de lei nu pot fi consideraţi astfel”.

    Am plecat de la conferinţa de presă întrebându-mă obsesiv de la ce nivel în jos ajungi să fii sărac. Datele oficiale spun că în jur de 18% din populaţia ţării trăia în 2010 sub pragul sărăciei relative, calculat la un venit lunar de 512,5 lei de persoană. În faţa hotelului Hilton, taxatoarea Sanda m-a acostat să-i plătesc şi cea de-a doua oră de parcare. Am întrebat-o dacă un salariu de 800 de lei pe lună te face sau nu sărac, iar răspunsul m-a ajutat, ce-i drept: “Peste zece, două’şpe milioane te mai ţii, dar cu şapte-opt te târăşti de pe-o lună pe alta. Dacă nici asta nu e sărăcie, atunci ce mai e?”.

  • Profilul încasatorului de rate: gospodină, 45-50 de ani

    În timp ce băncile au dat afară peste 3.700 de oameni anul
    trecut şi au închis 127 de sucursale, unele instituţii financiare
    nebancare care dau cu împrumut sume mici la costuri mari anunţă mii
    de recrutări, pe fondul extinderii reţelei.

    Este cazul Provident Financial România, care până în 2013 va
    angaja 430 de persoane în toată ţara, faţă de 570 în prezent, şi
    îşi va dubla numărul de colaboratori, până la 5.500, potrivit
    oficialilor companiei. Dacă angajările în cadrul firmei nu se
    adresează decât celor cu facultate, românii cu studii medii pot
    să-şi rotunjească veniturile lunare ca reprezentanţi ai firmei, din
    încasarea ratelor direct de la clienţi.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de marti