BusinessMagazin

Tag: propunere legislativa

  • CECCAR, reacţie vehementă la adresa legiuitorilor: Propunere legislativă sau o „bombă cu ceas” pentru securitatea economică a României?

    Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) marchează, la 13 iulie 2023, doi ani de la împlinirea unui secol de la reglementarea profesiei şi înfiinţarea organismului profesional prin Decret Regal. Oamenii de stat ai acelor vremuri au înţeles importanţa asigurării profesionalismului şi eticii în contabilitate, despre care putem spune că reprezintă ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor. Astfel, România a intrat la acea vreme în clubul select al ţărilor care aveau profesia reglementată.

    Instituţia a reacţionat astăzi printr-un comunicat, pe care îl publicăm în continuare:

    În mod inexplicabil astăzi, într-o economie inteligentă şi globală, se atacă decisiv tocmai esenţa profesiei – independenţa exercitării profesiei, profesionalismul şi etica profesională, elemente definitorii pentru garantarea calităţii serviciilor şi acţiunii în interes public.

    Potrivit unei propuneri legislative, înregistrată la Senat cu nr. B398/2023, se urmăreşte eliminarea condiţiei ca societăţile care prestează servicii financiar-contabile să fie deţinute şi administrate de experţii contabili – liber-profesioniştii contabili care îşi desfăşoară activitatea
    autonom, pe proprie răspundere şi în mod independent, care au responsabilitatea etică şi legală să servească atât interesele specifice ale beneficiarilor serviciilor lor, cât şi interesul public, şi care sunt sub incidenţa unui sistem de organizare profesională şi de control. Toate acestea în numele unei aşa-zise liberalizări care, în fapt, nu face altceva decât să creeze premisele ca interesul profesional să devină subjugat de interesul capitalului.

    Propunerea legislativă este, în fapt, disonantă cu modul în care profesia contabilă este reglementată în cele mai mari economii ale lumii: SUA, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Canada, Australia, Japonia etc. Drept exemplu, prezentăm modul în care este reglementată profesia în SUA – https://bit.ly/3CPU59z.

    Modificările propuse introduc un nou prestator de servicii financiar-contabile: societăţile de expertiză contabilă care NU sunt controlate de experţii contabili şi care, în consecinţă, NU au răspundere profesională şi etică. Deşi se poate admite că numărul prestatorilor de servicii ar
    putea creşte, trebuie avute în vedere riscurile asupra securităţii afacerilor, dar şi asupra conformării fiscale voluntare a contribuabililor. În mod evident, aceste societăţi vor pune accentul pe maximizarea rezultatelor financiare, în detrimentul celor profesionale. Totodată, această „liberalizare” a pieţei induce un risc major pentru securitatea afacerilor, pentru securitatea economiei, în ansamblu, având în vedere că, prin efectul Legii nr. 82/1991, s-ar acorda răspunderea pentru conformarea la legislaţia financiar-contabilă, care implică şi conformarea
    fiscală voluntară, unor societăţi pentru care nu există nicio formă de control profesional şi etic, nefiind controlate de experţi contabili. Aceste modificări ale legislaţiei vor crea premisele apariţiei unor scheme de fraudă financiară şi evaziune fiscală care vor pune la adăpost iniţiatorii
    infracţiunilor prin transmiterea responsabilităţii către terţe societăţi, care nu au răspundere
    profesională şi etică.

    Efectul pe termen mediu va fi deprofesionalizarea acestui sector de activitate, esenţial pentru a asigura ordinea în economie şi crearea de valoare sustenabilă. „Rolul liber-profesioniştilor contabili este unul esenţial pentru un mediu economic stabil şi predictibil şi pentru creşterea gradului de conformare fiscală voluntară. Dereglementarea profesiei de expert contabil ca profesie liberală, respectiv deprofesionalizarea prestatorilor de servicii financiar-contabile, ar avea un impact negativ în asigurarea creşterii inteligente sustenabile a economiei, în asigurarea securităţii economice la nivel naţional”, a precizat Elena- Ecaterina Chivu, preşedinte al Consiliului superior al CECCAR.

    „Punerea în aplicare a propunerii legislative ar crea o discriminare a liber-profesioniştilor contabili din România atât în piaţa internă, cât şi în cea globală a serviciilor contabile. Experţii contabili vor intra în concurenţă atât cu prestatori de servicii în domeniul financiar-contabil care nu sunt sub incidenţa unui sistem de organizare profesională şi de control, cât şi cu liber- profesionişti din alte jurisdicţii, prin deschiderea pieţei din România – consecinţă a eliminării obligaţiei de recunoaştere a calificării profesionale în România –, concomitent cu păstrarea restricţiilor de acces al profesioniştilor români pe alte pieţe unde activitatea este reglementată, menţinându-se obligaţia de recunoaştere a calificării profesionale”, a subliniat Robert-Aurelian Şova, purtător de cuvânt al CECCAR, vicepreşedinte al Consiliului superior.

    În concluzie, CECCAR consideră că prevederile actuale ale OG nr. 65/1994 au un rol esenţial în asigurarea calităţii serviciilor în domeniul contabilităţii. Totodată, considerăm că acestea NU sunt de natură să constituie o barieră care să afecteze concurenţa. În fapt, pieţele libere sunt cu adevărat libere doar atunci când există siguranţă şi toată lumea respectă reguli care nu sunt discriminatorii şi care sunt aplicabile tuturor. Această siguranţă este garantată de persoanele care înţeleg pe deplin un anumit domeniu şi care protejează interesele celor care nu deţin aceleaşi informaţii. Aici intervine profesionistul calificat – expertul contabil.

    CECCAR a transmis instituţiilor şi autorităţilor de resort punctul de vedere cu privire la modificările vizate de propunerea legislativă – https://bit.ly/CECCAR_Motive_respingere_B398.

  • Veşti bune pentru şoferi: Ce nouă categorie de vehicule ar putea conduce dacă deţin un permis auto categoria B

    La începutul acestei săptămâni Camera Deputaţilor a votat un proiect de lege care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm cubi.

    Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm cubi dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin trei ani, conform ultimelor amendamente aduse propunerii legislative iniţiale.

    Camera deputaţilor a adoptat, în data de 13 iunie 2023, propunerea legislativă cu 261 de voturi pentru, 0 voturi contra, o abţinere şi o persoană care nu a votat.

    „În România legislaţia actuală nu prevede niciun amendament care să vină în sprijinul posesorilor de permis categoria B, în vederea obţinerii permisului categoria A1 mai facil. Aceste amendamente sunt specifice fiecărei ţări din Uniunea Europeană şi se stabilesc local. Extinderea accelerată actuală a zonelor urbane şi imposibilitatea adaptării infrastructurii la valorile de trafic pentru autovehiculele pe patru roţi, obligă la propunerea de soluţii alternative pentru asigurarea unei mobilităţi urbane optime la nivelul populaţiei. Sprijinirea utilizării de motociclete uşoare prin facilitarea obţinerii permisiului categoria A1 pentru posesorii de permis categoria B este una din soluţiile alternative pentru asigurarea mobilităţii urbane”, potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ iniţial.

    „Avantajele creşterii numărului de motociclete uşoare care se conduc cu permis categoria A, prin facilitarea obţinerii acestuia sunt: Creşterea gradului de mobilitate urbană pentru populaţie, cu implicaţii pozitive pentru economie şi confort; fluidizarea zonelor urbzane supraaglomerate; se rezolvă problema parcărilor, consum redus de combustibil şi reducerea poluării”, se mai arată în expunerea de motive iniţială.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să mai fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Veşti bune pentru milioane de români: O nouă zi liberă pentru milioane de salariaţi. Când o vor putea solicita angajaţii

    Prezenta propunere legislativă are ca scop acordarea unei zile libere plătite salariaţilor, în vederea participării acestora la cursurile de prim ajutor, conform propunerii legislative.

    Vineri, 19 mai 2023, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B317/2023 –Propunere legislativă privind efectuarea unor cursuri de prim ajutor de către salariaţi, precum şi drepturile şi obligaţiile angajatorilor şi, respectiv, ale statului în raport cu aceştia, de mai mult deputaţi USR.

    “Prezenta propunere legislativă are ca scop încurajarea urmării unor cursuri de prim ajutor de către persoanele care sunt angajate cu contract de muncă, pentru ca, în situaţia producerii unor accidente să poată acorda primul ajutor de bază. Spre exemplu, “stopul cardio-respirator este o situaţie foarte periculoasă deoarece din momentul în care nu mai există puls, nu mai există posibilitatea ca sângele cu oxigen să fie transportat spre creier şi de aici să fie preluat cel cu dioxid de carbon. Fără această asigurare de oxigen şi eliminare a dioxidului de carbon, creierul începe să sufere modificări ireversibile după doar 3 minute de absenţă a acestui schimb de gaze. După primele 3 minute, creierul începe sa aibă celulele lezate iremediabil, fapt pentm care situaţia este una destul de necesară în a se lua măsuri.”, aşa cum scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    Ziua liberă se acordă la cererea salariatului, depusă la angajatorul său, însoţită de dovada înscrierii la curs.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Cum să crească economia mai mult, cum să avem o productivitate mai bună ca să avem salarii mai mari, cum să se facă mai multe investiţii dacă parlamentarii şi Guvernul se întrec în a da cu generozitate (că nu îi costă nimic) cât mai multe zile libere/zile punte, iar acordarea de concedii medicale cu mare uşurinţă a ajuns o adevărată industrie

    Nu ştiu dacă aţi observat dar printre cele mai citite ştiri, cel puţin pe zf.ro,  sunt cele legate de zilele libere. Avem următoarele exemple:

    • 10 februarie 2023, 10.833 de vizualizari – Veşti bune pentru salariaţii din România: angajaţii ar putea beneficia de o zi liberă plătită de la buget, pentru sărbătorierea zilei de naştere, conform unui proiect legislativ înregistrat la Senat.

    “ Acordarea unei zile libere, plătită, în ziua în care fiecare dintre noi îşi serbează ziua de naştere, contribuie la un eveniment, anual, în viaţa fiecăruia dintre noi, şi trebuie să oferim posibilitatea fiecărui salariat de aş petrece această zi aşa cum îşi doreşte. Singur, cu familia, ori prietenii ”, se menţionează în expunerea de motive.

    • 4 martie 2022 –  “Mai mulţi deputaţi PNL au înregistrat la Senat o propunere legislativă prin care consideră că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale, având o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească”.

    Dacă această propunere legislativă va fi adoptată, numărul zilelor libere legale aferente unui an ar creşte de la 15 la 16 zile.

    Dacă ar fi după parlamentari probabil că tot anul ar da cât mai multe zile libere angajaţilor. Şi noi dacă am fi în locul lor am face la fel.

    Şi la nivelul Guvernului, indiferent de numele lui, există o dorinţă de a da zile libere, mai ales atunci când se face punte. Dacă ai o sărbătoare legală în mijlocul săptămânii, miercuri sau joi, nu mai are sens să vii vineri la muncă, mai ales că vine weekend-ul şi poţi să ai o vacanţă bună legată, plătită, în afara concediului legal.

    Atunci când Guvernul dă zile libere sigur nu se gândeşte la ce încasări pierde, cel puţin din TVA sau impozitul pe profit şi mai ales nu se gândeşte la cum pertutbă activitatea economică a companiilor private.

    De partea cealaltă a baricadei, companiile private, antreprenorii, patronii – pe care îi înjură toată lumea că exploatează angajaţii,  calculează câti bani pierd, nu numai ei, ci şi Guvernul, bani care ar putea să susţină, poate, noi investiţii şi de ce nu, majorări salariale.

    Bineînţeles că guvernul ar putea spune că el dă zile libere la bugetari, dar când aceştia nu sunt la muncă, practic, nici companiile private nu prea au activitate economică.

    Adrian Mihai, CEO al Fan Curier, cea mai mare companie pe piaţa de curierat, a spus la emisiunea ZF/Mobexpert Meeting Office: “Pentru noi o zi înseamnă 5 milioane de lei încasări, adică 5% din veniturile unei luni, deci dacă ai două zile libere înseamnă pierdere, dacă ai trei zile libere deja pui bani de la tine, dacă ai cinci zile libere într-o lună ai scădere pentru că sunt aceleaşi costuri fixe”. https://www.zf.ro/zf-meeting-office/zf-meeting-office-proiect-zf-mobexpert-citi-mersul-economiei-haideti-21849459

    Dacă 5 miloane de lei înseamnă încasări pe zi pentru Fan Curier, asta înseamnă ca aproape 1 milion de lei înseamnă TVA, care este principala taxă a statului. Bineînteles că acest TVA se compensează  cu cel pe care l-ai plătit, rezultând o sumă mai mică de plată.

    Pornind de la acest exemplu, Guvernul ar putea calcula ce înseamnă o zi liberă, pe care Parlamentul sau pe care chiar Guvernul o acordă cu largheţe, în încasările bugetare.

    Aceste zile libere, mai ales atunci cand se face şi punte, reprezintă o problemă pentru companii pentru că toţi angajaţii se gândesc la mini vacanţe. Mai ales că pot să îşi ia şi zile libere, ca să aibă o săptămână de vacanţă legată, din concediul de odihnă.

    Nu degeaba, anul trecut, turismul extern, pur şi simplu, a explodat, românii cheltuind 7 miliarde de euro pe vacanţe externe.

    A doua problemă cu care se confruntă companiile este legată de Concediile de Medicale pe care medicii de la noi le acorda cu destul de mare larghete.

    Când este nevoie, din “n” motive, fiecare găseşte undeva, pe cineva care poate să acorde un concediu medical, care este real sau mai puţin real.

    Nicio companie nu poate contesta concediul medical acordat unui angajat de către un medic. Dar dacă stai de vorbă cu directorii acestor companii ei îţi vor spune cum angajaţii (nu toţi) au concediu medical, dar îşi lucrează acasă pământul, fie lucrează cu ziua, atunci când este nevoie, în altă parte, la altcineva.

    Sunt zeci de mii de cazuri de acest gen, mai ales în afara oraşelor mari, acolo unde fiecare se cunoaşte cu fiecare.

    Ca să nu mai spunem, susţin directorii de companii, că sunt cazuri în care, mai ales în perioada verii, când angajaţii, pur şi simplu, nu vin la muncă, nu anunţă, nici nu ştii dacă şi-au luat o zi liberă, daca li s-a întâmplat ceva şi vor veni cu un concediu medical sau dacă, pur si simplu, au decis să plece fără să anunţe pe nimeni.

    Aceasta este realitatea din piaţă, iar directorii de companii spun că aceste concedii medicale sunt date mult prea uşor.

    Cu zile libere date cu largheţe din Parlament, cu concedii medicale acordate mult prea uşor, cu o legislaţie a muncii complicată, companiile sunt legate de mâini şi de picioare, pierd venituri, pierd încasări, pot să intre şi pe pierdere, fac mai greu investiţii, etc. Iar statul pierde încasări la buget, iar acum vine şi caută soluţii pentru a umple acest gol, prin majorări de taxe, prin îngheţarea salariilor la buget, prin îngheţarea posturilor la buget, etc.

    Bineînteles că este greu să pui problema din acest punct de vederea, al zilelor libere, al concediilor medicale, al plecărilor dintr-un job peste noapte versus încasările companiilor (patronii şi directorii nu sunt cei mai iubiţi oameni).

    Dar asta este realitatea.

     

     

     


     

     


     

     

  • Veşti bune pentru salariaţii din România: Angajaţii ar putea beneficia de o zi liberă, plătită de la buget, specifică pentru fiecare

    Angajaţii din România ar urma să beneficieze de o nouă zi liberă legală, plătită de la buget, respectiv ziua de naştere, conform unui proiect legislativ recent.

    Mai exact, este vorba despre proiectul B46/2023 – Propunere legislativă pentru completarea art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, înregistrat la Senat în data de 06 februarie 2023.

    „Persoanele salariate au dreptul la o zi liberă, plătită, cu ocazia zilei de naştere”, prevede iniţiativa legislativă pentru modificarea Codului Muncii.

    „Acordarea unei zile libere, plătite, în ziua în care fiecare fintre noi îşi serbează ziua de naştere, contribuie la  un eveniment, anual, în viaţa fiecăruia dintre noi, şi trebuie să oferim posibilitatea fiecărui salariat de a-şi petrece această zi aşa cum îşi doreşte. Singur, cu familia ori prietenii”, se menţionează în expunerea de motive.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Veşti bune pentru milioane de români: Ce se întâmplă cu numărul zilelor libere începând cu anul viitor

    Începând cu anul 2023, numărul zilelor libere legale ar urma să crească, după introducerea datei de 6 ianuarie în lista zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, în cazul în care Camera deputaţilor adoptă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii.

    “ Ţinând cont de importanţa sărbătorilor creştine pentru ţara noastră consider că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale. Această zi are o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească. Epifania sau Botezul Domnului reprezintă un praznic deosebit ce încheie sărbătorile închinate Naşterii lui Hristos.”, aşa cum scria în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    “La nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar 9 se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut. In acest sens. România prezintă foarte puţine sărbători legale faţă de celelalte state europene, fiind depăşită de ţări precum Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound. .”, mai scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    Dacă această propunere legislativă va di adoptată şi va intra în vigoare, numărul zilelor libere legale aferente unui an ar creşte de la 15 la 16 zile.

    Este important de menţionat faptul că în România, Codul Muncii prevede ca sărbători legale în care nu se lucrează un număr de 15 zile dintre care două din aceste zile, respectiv prima zi de Paşti şi prima zi de Rusalii, se prăznuiesc întotdeauna într-o zi de duminică.

    Zilele libere, aşa cum este prevăzut în Codul Muncii, sunt:

    ·         1 şi 2 ianuarie;

    ·         24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    ·         Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;

    ·         prima şi a doua zi de Paşti;

    ·         1 mai;

    ·         1 iunie;

    ·         prima şi a doua zi de Rusalii;

    ·         Adormirea Maicii Domnului;

    ·         30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    ·         1 decembrie;

    ·         prima şi a doua zi de Crăciun;

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera Deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Propunere legislativă: Angajaţii vor beneficia de scutirea de impozit pe venit pentru anumite beneficii

    Recent a fost înregistrată la Senat o propunere legislativă privind modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal prin care se doreşte scutirea de impozit asupra biletelor de valoare acordare salariaţilor.

    Mai exact, este vorba despre propunerea legislativă nr B365/2022 privind modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, înregistrată la Senat în data de 08 iunie 2022.

    Astfel, tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele de vacanţă ţi tichetele culturale ar urma să fie neimpozabile fără a exista limitări ale valorii acestora, cu excepţia tichetelor cadou pentru care se aplica în continuare pragul de 300 de lei.

    „O astfel de creştere a veniturilor, prin eliminarea impozitării, este necesară în această perioadă în care efectele pandemiei generate de răspândirea coronavirusului au determinat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, astfel încât este nevoie de o serie de intervenţii pentru a acorda sprijin forţei de muncă”, conform expunerii de motive la prezentul proiect.

    Angajaţii vor beneficia de scutirea de impozit pe veniturile salariale de 10% care se aplică pentru tichetele de masă, tichetele de creşă şi tichetele culturale şi voucherele de vacanţă

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Atenţie, şoferi: Se introduc noi limite de viteză pentru drumurile publice. Cu cât veţi putea circula de acum

    În această săptămână a fost promulgată, prin decret prezidenţial, propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în data de 07 februarie 2022, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 12 aprilie 2022 şi promulgată de şeful statului în această săptămânp, devenind Legea 134/2022.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare trebuie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi: Decizia care ar putea schimba total piaţa muncii şi le-ar oferi angajaţilor acest beneficiu

    Recent a fost înregistrată la Senat o propunere legislativă prin care se doreşte ca zilele libere legale care pică într-o zi de sâmbătă sau duminică să fie luate într-o zi lucrătoare din timpul săptămânii.

    Prezentul proiect legislativ prevede că “acordarea zilelor libere se face de către angajator. în situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, conform propunerii.

    “De exemplu, anul acesta, angajatorii vor fi obligaţi să acorde salariaţilor 9 zile libere şi asta pentru că din totalul sărbătorilor legale, un număr de 9 vor fi în cursul săptămânii, iar restul de 6, în weekend. În concluzie, anul acesta, salariaţii români vor avea 2 zile libere legale în plus faţă de anul 2021, când 7 dintre sărbătorile legale au fost în timpul săptămânii, iar restul de 8 în weekend “, conform expunerii de motive.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Capcana din maşină: Metoda prin care vi se poate suspenda permisul de ciruclaţie chiar dacă aveţi toate actele în regulă şi nu aţi încălcat nicio regulă

    Recent a fost înregistrată la Senat o propunere legislativă prin care  se doreşte modificarea Codului Rutier prin suspendarea permisului de conducere al şoferilor care nu-şi achită amenzile de circulaţie.

    Luni, 28 martie 2022, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B181/2022 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările şi completările ulterioare.

    Prezenta propunere prevede că art. 103 din Codul Rutier se modifică şi se completează după cum urmează:

    (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere se dispune:

    f) până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost achitată în termen de 60 de zile de la sancţionarea contravenientului.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.