BusinessMagazin

Tag: proprietarul

  • Un antreprenor care a pariat pe cultura vegetală a ajuns să investească în vin pentru a-şi îndeplini „un vis de decenii“. Acum are 450 ha de viţă-de-vie şi continuă dezvoltarea

    ♦ „Via nu e ca porumbul să poţi să eliberezi terenul, e o investiţie pe termen lung“ ♦ Crama Viişoara produce anual 2 milioane de litri de vin ♦ Antreprenorul Gheorghe Albu exploatează în continuare 6.000 ha în cultura vegetală.

    Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viişoara, a pariat iniţial pe cultura vegetală, însă acum mai bine de un deceniu a decis să investească în viticultură pentru a-şi îndeplini un vis pe care îl avea de dcenii.

    „Activitatea noastră de bază a fost şi rămâne cultivarea cerealelor. Exploatăm 6.000 de hectare. În timp însă, am trecut şi la viţa de vie. Pentru mine, cultura vegetală e un business. Cultura viţei de vie este îndeplinirea unui vis pe care l-am avut de la 21 de ani, atunci când am terminat facul­tatea şi am fost repartizat în această loca­litate. Numele localităţii, Viişoara, unde se află şi crama cu acelaşi nume, vine de la toponimul vie, de la prima îndeletnicire a oamenilor din această localitate.“

    Astfel, el a plantat circa 450 de hectare de vie la Viişoara. Sunt 15 ani de când a început activitatea, mai exact de când a început cu plantarea viţei-de-vie. Apoi, în 2016, a construit şi o unitate de procesare a strugurilor, o cramă cu o capacitate de 3,2 mili­oane de litri, cu echipamente şi utilaje de ultimă generaţie.

    „Prima producţie pe care am procesat-o a fost în 2016. Ulterior, am evoluat de la an la an. Astăzi pro­cesăm şi comercializăm aproximativ 2 milioane de litri de vin.“

    A pornit la drum cu 50 de hectare de viţă de vie, apoi a tot continuat până a ajuns astăzi la 450 ha. Iar acum are un nou proiect pe care vrea să îl implementeze în primăvară, vrea să mai planteze alte 80 ha.

    „Având în vedere că via nu e ca o cultură de porumb să poţi să eliberezi terenul, e o investiţie pe termen lung, noi am plantat doar pe terenuri proprii, compacte.“

    Spune că domeniul viti-vinicol este dificil. Franţa alocă bugete importante pentru a-i convinge pe cultivatorii de viţă de vie să abandoneze plantaţiile, pe considerentul consumului scăzut.

    „Paradoxal, noi în România, nu doar noi la Viişoara, ci în toată piaţa, lucrăm să creştem suprafeţele. Am şi fost încurajaţi prin fonduri europene ca să plantăm. România, până în 1989, a avut în jur de 200.000 de hectare. Apoi, multe suprafeţe au fost abandonate. Prin programul de reconversie însă, au fost înlocuite o bună parte.“

    Astfel, România are plantaţii viticole noi, după genetică nouă. Franţa şi celelalte state care n-au avut program de reconversie au plantaţii viticole de 40 de ani, 50 de ani.

    „De aceea, eu cred că e momentul să ieşim la export.“

    România se găseşte între marii producători de vin din Uniunea Europeană, fiind pe locul 12 sau 13 la nivel mondial, ceea ce înseamnă că este o putere viticolă.

    „După comunism, toată lumea a fugit de formele astea asociative. Totuşi, trebuie să fim uniţi în promovarea vinului românesc şi a cramelor din România. E nevoie de un brand de ţară, altfel, fiecare cramă se promovează individual şi e greu.“

    Vinurile produse de Crama Viişoara se găsesc în marile lanţuri de magazine – nu în toate, dar există şi foarte mulţi colaboratori care sunt revânzători la nivel naţional. Totodată, compania are şi reţea proprie de vânzare atât în judeţul Constanţa, cât şi în celelalte reşedinţe de judeţ, dar mai ales în Bucureşti, unde există un potenţial bun, după cum spune Gheorghe Albu.

    „Vindem şi în UE, dar nu în afară.“

    Producătorul are plantate şase soiuri albe şi şapte soiuri roşii. Produce vinuri albe, roşii şi roze, seci, demiseci, demidulci, dulci, vinuri aromate şi spumant după metoda tradiţională.

    „Vânzările la noi au crescut de la an la an. Sperăm ca şi în anii viitori să menţinem trendul.“

    Firma Nostalgic SRL, care operează crama, dar şi cultura vegetală, a raportat venituri de 21,4 mil. lei în 2024, minus 4%.

    „Anul acesta, cât priveşte producţia, a fost un an dificil. Am avut îngheţ târziu, iar butucii au degerat. Am avut şi secetă. Dar seceta ajută dacă nu e excesivă. În zonele care nu au fost afectate de îngheţul târziu, producţiile au fost excepţionale şi din punct de vedere cantitativ, dar şi din punct de vedere calitativ. Sunt mult mai bune decât anul trecut“, conchide el.

    Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

  • Povestea antreprenorului din judeţul Covasna care caută să aducă în cele 40 de magazine ale sale multe mărci românesti. “Sunt patriot. E important să rămână banii la noi, nu să plece în străinătate“

    Fondurile europene sunt un motor pentru trecerea către industriile inteligente, crede Tibor Berszany, proprietarul grupului Bertis, un producător şi distribuitor de produse alimentare din judeţul Covasna, iar astăzi, în mai toate proiectele, una dintre componentele de care se ţine cont este cea a digitalizării.

    ♦ Bertis activează în domeniul alimentar şi produce mezeluri, produse din carne, de brutărie şi cofetărie ♦ Grupul deţine şi magazine şi supermarketuri, precum şi restaurante, săli de evenimente şi mici hoteluri şi, în plus, are două fabrici de preparate din carne, la Sfântu Gheorghe şi Gheorgheni, un punct de lucru, un hotel şi un restaurant la Odorheiu Secuiesc şi peste 40 de magazine proprii, sub numele de Benedek, în mai multe judeţe.

    Fondurile europene sunt un motor pentru trecerea către industriile inteligente, crede Tibor Berszany, proprietarul grupului Bertis, un producător şi distribuitor de produse alimentare din judeţul Covasna, iar astăzi, în mai toate proiectele, una dintre componentele de care se ţine cont este cea a digitalizării.

    Totuşi, subliniază el, deşi digitalizarea este prezentă în producţie, nevoia de forţă umană în industria alimentară rămâne cât se poate de actuală.

    „Fondurile europene contribuie la accelerarea către industriile inteligente. Este o măsură imperativă la această depunere, de a avea componenta de digitalizare şi sustenabilitate. Pe partea de digitalizare noi lucrăm de mult timp în producţie. Trebuie să avem o monitorizare foarte strictă a produselor, a tratamentelor termice. Trebuie să asigurăm o trasabilitate a produselor, care se poate rezolva doar prin digitalizare. Avem tablete, scannere, prin care urmărim toată producţia. Sunt anumite lucruri care sunt tehnologizate, dar, în industria alimentară, avem nevoie şi de forţă umană“, a spus Tibor Berszany, în cadrul summitului Industrii Inteligente, Braşov, organizat de Concordia în parteneriat cu BCR şi cu susţinerea ZF.

    Bertis activează în domeniul alimentar şi produce mezeluri, produse din carne, de brutărie şi cofetărie. Grupul deţine şi magazine şi supermarketuri, precum şi restaurante, săli de evenimente şi mici hoteluri. În plus, are două fabrici de preparate din carne, la Sfântu Gheorghe şi Gheorgheni, un punct de lucru, un hotel şi un restaurant la Odorheiu Secuiesc şi peste 40 de magazine proprii, sub numele de Benedek, în mai multe judeţe.

    De-a lungul timpului, afirmă antreprenorul, dezvoltarea grupului Bertis s-a bazat şi pe fonduri europene.

    La Arterimpex, una dintre firmele din grup, precizează el, s-au folosit fonduri europene pentru două proiecte, pe măsura 4.2, pentru dezvoltarea a două clădiri: una de logistică şi una de depozitare şi de congelare.

    „Anul acesta am depus pentru ambele firme proiecte. Ne dorim să retehnologizăm fabrica de la Sfântu Gheorghe, să schim­băm instalaţiile frigorifice vechi de 20 de ani, care sunt foarte mari consumatori de energie şi am depus proiecte pentru 4,5 mil. euro la fiecare fabrică. Încă nu avem un răspuns. La Gheorgheni avem în plan construcţia unei fabrici noi specializată pe produsele ready meal pentru HoReCa“, a detaliat Tibor Berszany.

    Proprietarul grupului Bertis spune că dincolo de preocupările generale în business – proiecte, ţeluri şi challenge-uri –, există însă o reţinere pe partea de resurse umane, căci oamenii care ies la pensie sunt greu de înlocuit.

    Pe tot parcursul anului, mai adaugă el, vin circa 50-60 de elevi din şcolile profesionale care fac practică în cadrul grupului, însă cei mai mulţi dintre ei pleacă ulterior.

    „Problema este că degeaba investim în elevi şi studenţi şi ne place să arătăm cum se lucrează aici, dacă ei nu rămân la noi. Din acest punct de vedere avem o deficienţă.“

    Grupul Bertis colaborează cu alte companii româneşti în activita­tea sa, fie ele din HoReCa sau din alimentaţia pu­blică. Antre­prenorul se consideră un patriot şi încearcă, pe cât posibil, să păstreze colaborările local, mergând pe ideea că „e important să rămână banii la noi, nu să plece în străinătate“.

    Pentru grupul Bertis, una dintre cele mai mari provocări pe care le-a depăşit a fost pandemia, când toţi cei 150 de angajaţi din HoReCa au reuşit să îşi păstreze locurile de muncă. Însă, antreprenoriatul în industria alimentară vine zilnic cu câte un nou challenge, spune Tibor Berszany.

    „Am trecut prin foarte multe schimbări în aceşti 32 de ani, legislative şi nu numai. (…) În fiecare an avem un challenge peste care trebuie să trecem. Începem fiecare an cu gândul că este cel mai greu, dar în final  este cel mai bun şi ne bucurăm de fiecare dată că am reuşit.“

    Proprietarul grupului Bertis consideră că cea mai mare nevoie a antreprenorului în raport cu statul este predictibilitatea.

    Producătorul şi distribuitorul de produse alimentare „Bertis“’ din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, controlat de familia Berszány, a raportat pentru 2023 afaceri de aproape 305 mil. lei, plus 6% şi un profit  care s-a apropiat de 7 mil. lei, acesta fiind însă în scădere cu 19% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice.

    Fondată în urmă cu mai bine de trei decenii ca o afacere de familie în domeniul comercializării produselor alimentare, Bertis s-a consolidat ca un grup care operează preponderent în domeniul industriei cărnii, comercializării produselor alimentare şi alimentaţiei publice. În vederea diversificării activităţii, Bertis a investit într-o fabrică de prelucrare a cărnii (2006-2010), un atelier de brutărie-patiserie (2012), o bucătărie industrială (2015), dar şi în depozite frigorifice.