Tag: progres

  • Permissionless innovation: latura mai puţin ştiută a libertăţii de a inova

    Internetul a împlinit anul acesta 50 de ani. A creat între timp o revoluţie industrială şi socială şi a contribuit cu siguranţă la multe revoluţii populare. Se poate spune că internetul a dat startul unei noi ere. Iar această eră este marcată de un boom al inovaţiei. Internetul a oferit un mediu de viaţă şi dezvoltare propice inovaţiei. La rândul ei, inovaţia, mai ales în domeniul tehnologiei, a creat companii colosale, atât de puternice încât îşi creează propriile reguli şi se împotrivesc guvernelor care încearcă să le supravegheze activitatea şi să le limiteze libertatea de a inova, seva care le-a dat viaţă.

    Potrivit zeilor tehnologiei din Silicon Valley şi din alte centre tehnologice din SUA sau alte părţi ale lumii, inovaţia este, de obicei, leacul pentru aproape orice problemă socială, scrie The Washington Post. Dacă ar exista o frază inteligentă pentru a descrie acest mod de a gândi, aceasta ar fi „Tehnologia vine în ajutor!”.

    Singura problemă este că factorii de decizie guvernamentali şi autorităţile de reglementare, birocraţii din instituţiile statului, nu împărtăşesc întotdeauna această abordare. Primul lor instinct este de obicei să privească orice tehnologie nouă – drone, maşini fără şofer, inversarea extincţiei – ca pe ceva care poate prezenta un risc real pentru societate. Spun ei, tehnologia trebuie să fie reglementată şi controlată pentru a preveni ca lucrurile să nu scape de sub control.

    Aşa a apărut o nouă sintagmă – „inovaţie fără permisiune” – pentru a descrie abordarea politică favorizată de elita digitală. Sintagma înseamnă exact ceea ce pare că ar trebui să însemne: inovatorii nu ar trebui să ceară permisiunea nimănui înainte de a aduce o nouă tehnologie pe lume. În schimb, sarcina probei ar trebui să fie a autorităţilor de reglementare – acestea ar trebui să fie forţate să arate că există o ameninţare reală şi imediată pentru societate în acea tehnologie. Adică inovatorii vor să li se aplice principiul nevinovăţiei până la proba contrară. În lipsa unei astfel de dovezi, inovaţia ar trebui să fie lăsată să înflorească.

    În ultima jumătate de secol, companiile americane au ştiut o singură doctrină, răspândită de şcoala de ştiinţe economice de la Chicago: ele cunosc cel mai bine ce este de făcut,  iar reglementarea nu este bună la nimic. Concurenţa a încurajat inovaţia, care a devenit „inovaţie fără permisiune”, ceea ce a dus la „exploatare fără permisiune”, scrie John Letzing, editor pentru World Economic Forum, într-o analiză a schimbărilor din economia mondială din 1973, când fondatorul WEF, Klaus Schwab, a lansat primul manifest de la Davos, şi până în prezent. În urmă cu 50 de ani, o companie ca Patagonia, producător de top de articole outdoor care îşi identifică motivul existenţei cu salvarea planetei, n-ar fi avut probabil nicio şansă de supravieţuire.

    Refrenul lobbyului pentru companii sună şi astăzi de cele mai multe ori aşa: „deoarece reglementarea poate afecta profiturile, va afecta şi capacitatea noastră de a investi şi inova şi de aceea va afecta interesul public”. În SUA, refrenul apare la televizor, în reclamele marilor companii farmaceutice, scrie Tom Wheeler, fost preşedinte al Comisiei Federale pentru Comunicaţii din SUA, iar acum asociat la Center for Technology Innovation, pe blogul Institutului Brookings.

    Reţelele de telecomu-nicaţii şi furnizorii de internet se folosesc de argument pentru a ucide neutralitatea internetului. Marile companii de tehnologie se ascund în spatele principiului pentru a exploata intimitatea persoanei. Argumentul a primit forţe noi prin dezvoltarea internetului. Au apărut companii noi puternice, iar cele vechi, care au supravieţuit, s-au adaptat noilor condiţii. Tehnologia digitală a început să fie prezentată ca fiind ceva aproape magic. Orice interfera cu capacitatea companiilor de a-şi stabili propriile reguli pentru piaţa digitală ameninţa să distrugă această magie. Odată cu lupta companiilor pentru dereglementare, sau pentru evitarea regulilor impuse de guverne, a apărut termenul de inovare fără permisiune, motivul pentru care companiile se opun supravegherii activităţii lor de către guverne. Inovarea fără reguli ţine de mitul geniului din garaj, devenit imaginea întreprinzătorilor din lumea digitală. Rezultatul inovării fără permisiune a rezultat prea des în exploatare fără permisiune – modelul de business digital al companiilor a exploatat prea des utilizatorii transformând informaţii personale private în active corporate pentru a fi monetizate. Din cauza dereglementării, companiile au fost libere să-şi stabilească propriile reguli de comportament, inclusiv strângerea de date pentru crearea de monopoluri. Inovarea fără permisiune a devenit, în dogma corporate, baza „creşterii economice extraordinare” bazate pe internet. Orice tendinţă de reglementare sau de întărire a supravegherii în sector ar fi însemnat împiedicarea acestei creşteri sau chiar erodarea drepturilor omului. „Fără îndoială, inovarea fără permisiune a adus noi capabilităţi uimitoare”, spune Wheeler. Însă a adus şi „invazia fără permisiune” a intimităţii private, a produs „vătămări fără permisiune” unor pieţe cândva competitive şi „amestec fără permisiune” în procesele democratice.
    În 2014, John Naughton, profesor de înţelegerea tehnologiei la Open University din Marea Britanie, scria în The Guardian despre importanţa inovaţiei fără permisiune. Lucrul cel mai extraordinar despre internet este modul în care permite existenţa  inovaţiei fără permisiune. Acest lucru provine din două decizii cu efecte mari pentru viitor luate de creatorii internetului la începutul anilor ’70: că nu va exista proprietate sau control central şi că reţeaua nu va fi optimizată pentru o anumită aplicaţie: tot ce va face va fi să preia pachete de date dintr-o aplicaţie de la un capăt şi să facă tot posibilul pentru a livra pachetele respective la destinaţie. Dacă cineva avea o idee de aplicaţie care ar putea fi realizată folosind pachete de date (şi era suficient de inteligent pentru a scrie software-ul necesar), atunci reţeaua ar face-o pentru el, fără întrebări. Aceasta a avut ca efect coborârea dramatică a ştachetei pentru inovaţie şi a rezultat într-o explozie de creativitate.

    Ceea ce au creat designerii internetului, de fapt, a fost o maşinărie globală de răspândire a surprizelor. Webul a fost prima mare surpriză şi a venit de la un singur om – Tim Berners-Lee – care, cu un grup mic de asistenţi, a scris software-ul necesar şi a conceput protocoalele necesare pentru a implementa ideea şi apoi a lansat-o asupra lumii, punând-o pe serverul de internet al CERN în 1991, fără a fi nevoie să ceară permisiunea nimănui.

    În cartea sa din 2016 „Inovarea fără permisiune: cazul continuării libertăţii tehnologice cuprinzătoare”, Adam Thierer, cercetător la Mercatus Center, argumentează că dacă „principiul precauţiei” triumfă asupra „inovării fără permisiune”, rezultatul va fi mai puţine servicii, bunuri de calitate inferioară, preţuri mai mari, creştere economică mai lentă şi scădere în nivelul de trai în general.Atunci când politica publică este modelată de raţionamentul „principiului precauţiei”, spune el, aceasta reprezintă o ameninţare serioasă pentru progresul tehnologic, antreprenoriatul economic şi prosperitatea pe termen lung. În schimb, inovaţia fără permisiuni a alimentat succesul internetului şi cea mai mare parte a economiei moderne bazate pe tehnologie. „De asemenea, inovaţia fără permisiune va alimenta următoarea mare revoluţie industrială – dacă o vom permite.”
    Lucrurile s-au schimbat între timp. În lumea corporate a început să se dezvolte principiul inovării sociale, care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii. Tendinţa este izbitoare. Doar din 2014 numărul de companii certificate ca fiind „corporaţii de tip B”, companii cu angajamente verificate pentru echilibrarea profitului şi scopului existenţei prin abordarea unor probleme ca inegalitatea şi drepturile angajaţilor, a crescut cu 366%. Anul acesta, inovaţia socială a companiilor a luat forma capitalismului stakeholderilor – câteva zeci de companii mari americane s-au angajat să fie mai atente cu mediul, societatea, muncitorii, furnizorii etc. Este vorba de opusul „exploatării fără permisiune”, produsul „inovaţie fără permisiune”. Motivul schimbării de doctrină? În primul rând, investitorii activişti le fac viaţa din ce în ce mai grea companiilor. Apoi, politica şi opinia publică se schimbă în SUA, unde doi candidaţi principali ai democraţilor din cursa pentru alegerea în 2020 a concurentului final la preşedinţie, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren, au promis schimbări majore în ceea ce priveşte modul în care sunt conduse companiile.
    Şi China practică inovaţia fără permisiune, spune belgianca Eleonore Pauwels, cercetătoare de etică la Universitatea Naţiunilor Unite din New York. În schimb, europenii „mizează pe a fi tipii buni”, spune ea. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, dezvoltarea de sisteme AI care necesită seturi de date mai mici, dar cu sporirea confidenţialităţii şi încrederii, şi care sunt mai transparente decât ale concurenţilor.

  • Roboţii vor înlocui aproximativ 200.000 de angajaţi din sectorul bancar în următorii 10 ani doar în Statele Unite

    Progresele tehnologice şi răspândirea automatizărilor vor genera în cea mai mare reducere a numărului de angajaţi înregistrată vreodată de industria bancară americană, conform unui studiu Wells Fargo & Co, citat de Bloomberg.

    Companiile din industria financiară cheltuie anual circa 150 de miliarde de dolari în dezvoltarea noilor tehnologii, mai mult decât orice altă industrie.

    Scopul investiţiilor masive derulate de grupurile financiare este de a-şi reduce costurile pe termen lung, în contextul în care, în prezent, jumătate din cheltuielile unei bănci sunt reprezentate de remuneraţiile angajaţilor.

    Angajaţii care urmează să fie afectaţi vor fi atât cei din back office şi sucursale, cât şi cei din call center şi corporate, astfel încât numărul celor afectaţi de concedieri poate varia între 20% şi 33% din totalul angajaţilor. Joburile din tech, vânzări şi consultanţă vor avea cel mai puţin de suferit.

    „Vor fi schimbări dramatice în punctele de lucru cu publicul, atât interne, cât şi externe. (…) Vedem deja semne de schimbare în ceea ce priveşte chatboţii. Unii oameni nu au idee că discută cu un robot IA pentru că tot ce fac este să răspună la întrebări”, spune Michael Tang, unul dintre consultanţii principali în serviciile de inovare financiară la nivel global, în studiul realizat pentru Wells Fargo.

    Analistul veteran Mike Mayo s-a alăturat şefilor de bănci şi firmelor de consultanţă care încearcă să prezică reduceri masive de personal în industria bancară în toiul procesului de automatizare. Bancherii şi comercianţii sunt, din punct de vedere istoric, cele mai valoroase active ale firmelor de finanţe, iar numărul acestora urmează să se reducă cu aproape o treime, odată cu progresele robotizării, declara McKinsey & Co în luna mai.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • GRECO, rapoarte CRITICE la adresa României: Progrese insuficiente în combaterea corupţiei/ Secţia specială de investigare a magistraţilor generează preocupare

    GRECO regretă lipsa progreselor României în privinţa măsurilor de combatere a corupţiei

    România a înregistrat foarte puţine progrese în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, precum şi în abordarea preocupărilor generate de controversata reformă a justiţiei, anunţă Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO), un organism al Consiliului Europei (CoE), în două rapoarte publicate marţi, remise MEDIAFAX.

    GRECO îndeamnă autorităţile române să adopte măsuri determinate pentru a obţine progrese tangibile cât mai curând posibil. În acest context, GRECO salută faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversatele reforme judiciare.

    Într-un raport privind conformarea, în care sunt analizate progresele în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru prevenirea corupţiei în cazul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO a concluzionat că România s-a conformat în totalitate doar în cazul a patru dintre cele 13 recomandări, implementând parţial trei şi neimplementând şase. Într-un raport de urmărire a situaţiei, care evaluează conformarea cu recomandările formulate în raportul ad hoc referitor la reforma judiciară pregătit prin procedură de urgenţă în 2018, GRECO a observat că autorităţile române au aplicat doar una dintre cele cinci recomandări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iordache: Vor fi înregistrate progrese privind reforma Spaţiului Schengen

    „Preşedintele Senatului a evocat vizita la Bucureşti din mai 2017 a preşedintelui Comisiei Europene, pentru a participa la aniversarea a zece ani de la aderarea României la UE, ocazie cu care acesta a susţinut o alocuţiune în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României, transmiţând o serie de mesaje care continuă să aibă un ecou important în memoria colectivă. Călin Popescu-Tăriceanu a arătat că la doisprezece ani de la aderare, a venit rândul României de a prezida Consiliul UE, ceea ce este un prilej de îndreptăţită satisfacţie pentru cetăţenii români, din ţară sau cei care trăiesc şi lucrează în alte ţări membre UE. În acest context, următoarele şase luni vor fi caracterizate de o activitate intensă şi dedicată a executivului şi legislativului pentru a gestiona în cele mai bune condiţii responsabilităţile preşedinţiei rotative”, conform unui comunicat de presă al Camerei Deputaţilor remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa românească pierde într-o singură zi tot progresul pe întreg anul 2018, Erste se prăbuşeşte la Viena, marile companii listate pierd 6 mld. lei în două ore

    Banca Transilvania are a doua cea mai mare pondere în structura indicelui BET, astfel că dinamica indicelui principal este strâns corelată cu dinamica TLV. Miercuri la ora 14.00 acţiunile TLV se tranzacţionau pe scădere cu 19%. 
     
    Indicele principal BET al celor mai tranzacţionate acţiuni de la Bucureşti se prăbuşeşte cu 8,6% la ora redactării acestei ştiri ceea ce înseamnă că bursa de la Bucureşti a pierdut într-o singură şedinţă întreg progresul înregistrat pe parcursul anului 2018, potrivit calculelor ZF. Practic bursa de la Bucureşti a trecut pe minus în 2018.
     
    “Şedinţa de azi este de un rosu atât de aprins, cum nu am mai văzut de la începutul lunii august 2011 când a fost redus ratingul SUA. În cazul băncilor, profitul ar putea fi înjumătăţit. Taxele vor fi o povară pentru bănci şi pentru companiile din sectorul energetic”, spune Simion Tihon, broker la Prime Transaction, pentru ZF.
     
  • Iohannis, atac fără precedent la adresa lui Dragnea, în scandalul VALIZA

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că informaţiile furnizate cu o zi înainte de Liviu Dragnea şi care l vizează sunt “fake news”, catalogându-l un disperat care progresează.

     

     

    Vom reveni

  • Sistemul ce ar putea duce omenirea pe Marte: NASA a finalizat testele propulsorului cu ioni

    Hall Thruster utilizează câmpuri magnetice şi electrice pentru a ioniza gaze, precum xenonul, pentru a elimina ioni. Conform Mail Online, tehnica este mult mai eficientă, sigură şi produce combustibil mult mai eficient decât rachetele obişnuite. 
     
    NASA a oferit Aerojet Rocketdyne trei ani la dispoziţie şi un contract de 67 milioane de dolari pentru dezvoltarea sistemului Advanced Electric Propulsion System (AEPS).
     
    Tehnologia ar putea creşte potenţialul zborului spaţial de 10 ori. Aceeaşi tehnologie este utilizată în prezent şi pentru manevrarea sateliţilor în orbita Pământului. În prezent, reprezentanţi ai Aerojet Rocketdyne a afirmat că au fost finalizate, cu succes, testele de integrare a sistemelor pentru motor. 
     
  • Este OFICIAL: Încă două ţări intră în Uniunea Europeană. Care sunt acestea

    Liderii UE au afirmat printr-un comunicat că vor analiza progresul Albaniei şi Macedoniei în 2019, urmând să deschidă discuţiile privind aderarea acestora până la sfârşitul anului viitor.

    Franţa şi Olanda au cerut mai mult progres din partea celor două state, în pofida susţinerii celorlalte membre UE.

    Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România nu îndeplineşte standardele în eliminarea traficului de persoane, dar sunt progrese

    “Instituţiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane; cu toate acestea, se înregistrează progrese în acest sens comparativ cu perioada analizată anterior”, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2018 privind Traficul de Persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa şi Germania fac progrese în direcţia reformării zonei euro

    „Suntem pe drumul cel bun. Cred că facem progrese către încheierea unui acord franco-german cu privire la viitorul zonei euro”, a precizat Bruno Le Maire.

    Cele două părţi au ca obiectiv realizarea unei propuneri de reformă până pe 19 iunie. Ulterior, ea va fi prezentată de către Preşedintele francez Emmanuel Macron şi de Cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit al Uniunii Europene ce va avea loc în intervalul 27-28 iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro