BusinessMagazin

Tag: programare

  • România nu suspendă AstraZeneca. Gheorghiţă: Un caz de tromboză la un milion de vaccinări. 33.000 de români au renunţat la programare

    Analiza pe 17 milioane de persoane vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca a arătat un număr de 37 de evenimente trombotice, ceea ce înseamnă un caz la un milion de persoane vaccinate, spune, marţi, dr. Valeriu Gheorghiţă. Cu toate acestea, 33.000 de români au renunţat la programare.

    Coordonatorul campaniei de vaccinare, col. dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că în ultimele 24 de ore au fost anulate 33.000 de programări din totalul de 446.896 de programări pentru vaccinare cu AstraZeneca, potrivit platformei informatice.

    „Cu toate acestea, la acest moment, în centrele de vaccinare unde avem vaccin de la AstraZeneca mai sunt aproximativ 18.387 de locuri libere din peste 100.000 câte erau la sfârşitul acestui weekend. Ca atare, deşi şi-au anulat programări un număr mare de persoane, în acelaşi timp, un număr mai mare de persoane şi-a făcut programare în aceste centre. La acest moment sunt programate 168.027 de persoane pentru doza 1 şi aproximativ 419.000 pentru doza a doua de vaccin produs de AstraZeneca”, a spus dr. Gheorghiţă.

    România a decis continuarea vaccinării cu vaccin de la AstraZeneca, autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului şi faţă de care Agenţia şi-a menţinut acelaşi nivel de recomandare.

    „Se recomandă vaccinarea, fără să existe legături între evenimentele trombotice raportate la nivel european semnale ale unei frecvenţe mai mari în populaţia generală nevaccinată. Cu atât mai mult, analiza pe 17 milioane de persoane vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca a arătat un număr de 37 de evenimente trombo-embolice raportate, 15 evenimente de tromboză venoasă profundă şi 22 de embolie pulmonară. Ca nivel de frecvenţă înseamnă un caz la un milion de persoane vaccinate, ceea ce este mult sub frecvenţa anticipată la nivel populaţional în condiţii bazale, la populaţie nevaccinată, în cazul în care aceste evenimente au o frecvenţă anuală cumulată de un caz la o mie de persoane”, a spus dr. Gheorghiţă.

    Potrivit acestuia, marţi, AEM şi OMS reevaluează toate datele raportate la nivel european iar joi, 18 martie, se aşteaptă o clarificare a tuturor informaţiilor.

     

  • 305.562 programări la vaccinare în Etapa a II-a

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă că pentru etapa a II-a de vaccinare s-au programat 305.562 de persoane. În Bucureşti au fost programate 62.182 locuri la vaccinare, iar gradul de ocupare a atins procentul de 100%.

    Vineri a debutat etapa a II-a a campaniei de vaccinare destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie care desfăşoară activităţi în domenii esenţiale. În perioada 18 ianuarie – 6 februarie, la nivel naţional se vor vaccina 305.562 de persoane. Numai în Bucureşti au fost programate 62.182 locuri de vaccinare, gradul de ocupare fiind în proporţie de 100%.

    Odată cu deschiderea activităţilor de vaccinare pentru etapa a II-a, care se derulează concomitent cu vaccinarea persoanelor din prima etapă, s-au înregistrat 37.750 apeluri în Call Center, iar pe platforma vaccinare-covid.gov.ro au fost înregistrate 2,6 milioane de accesări, cu 107.000 utilizatori unici. Platforma de vaccinare a avut probleme timp de trei ore din cauza unui transfer de date.

    „Platforma de vaccinare a avut câteva disfuncţionalităţi pe o perioadă de aproximativ 3 ore din cauza transferului datelor înregistrate în aplicaţia folosită în Etapa I de vaccinare în aplicaţia folosită în Etapa a II-a de vaccinare, dar situaţia este sub control iar specialiştii STS asigură suportul necesar pentru buna funcţionare a acesteia”, au anunţat autorităţile.Probleme au fost şi din cauza numărului mare de cereri.

    „Menţionăm că volumul cererilor a depăşit posibilitatea alocării vaccinurilor din acest moment, aspect care a generat disconfort în rândul beneficiarilor. Reamintim, cu acest prilej, că programările la vaccinare sunt condiţionate atât de numărul dozelor de vaccin aflate în stoc la momentul efectuării operaţiunii, cât şi de dinamica solicitărilor de înscriere la momentul respectiv”, au precizat cei de la Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 .

    La nivel naţional, sunt disponibile 192 de centre de vaccinare, cu 304 cabinete şi o capacitate zilnică de vaccinare de 18.240 de persoane cu prima doză, dar şi cu rapel.

    Suplimentar, 60 de centre, cu 84 de puncte de vaccinare sunt organizate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), iar 39 de centre, cu 45 de puncte de vaccinare, de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Acestea asigură vaccinarea personalului din reţeaua proprie, conform Etapei a II-a din Strategia naţională privind vaccinarea împotriva COVID-19 în România.

  • Jobul din România, care îţi aduce un salariu de 2.000 – 2.800 euro net pe lună, cu doar 3 ani experienţă

    Nivelul salarial al dezvoltatorilor Java se majorează pe măsură ce creşte şi gradul de senioritate al acestora.

    Astfel, un Java developer care are între 3 şi 5 ani de experienţă profesională primeşte un salariu cu valori cuprinse între 2.000 şi 2.800 de euro net pe lună, pe când un candidat pe aceeaşi poziţie cu o experienţă de peste 5 ani în acest domeniu poate primi un salariu net care variază între 2.800 şi 3.200 de euro net pe lună, mai arată datele Smartree.

    Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

     

  • O scurta istorie a celor mai populare limbaje de programare

    În prezent, în lume există sute, poate chiar mii de limbaje de programare. Tot timpul apar unele noi. Din fericire, un programator nu trebuie să le înveţe pe toate. În funcţie de specializare, va fi nevoit să cunoască unu-două limbaje de programare. Totuşi, un programator care cunoaşte bazele programării nu va avea probleme în a învăţa un nou limbaj.

    Cum apare un astfel de limbaj? Atunci când un programator nu este mulţumit de limbajul în care lucrează şi simte nevoia să-i aducă îmbunătăţiri, modifică, rezultând un alt limbaj. De exemplu, japonezul Yukihiro Matsumoto a combinat părţi din limbajele sale favorite (Perl, Smalltalk, Eiffel, Ada şi Lisp) pentru a forma Ruby. De multe ori aceste limbaje sunt gratuite şi distribuite pe internet, pentru a fi folosite de toată lumea.

    La fel ca şi în cazul limbilor străine, anumite limbaje de programare sunt considerate mai elegante sau mai eficiente într-un anumit context. Ca în aproape tot ce facem, şi aici intervine un grad de subiectivitate, experienţe anterioare sau stil personal. „Ceea ce pentru un programator pare flexibil, pentru altul poate părea prea imprecis; ceea ce pentru un programator este eficient şi facil, pentru altul este suboptimal şi redundant. Java este un exemplu foarte bun din acest punct de vedere. Mulţi utilizatori apreciază limbajul pentru flexibilitatea şi facilitatea pe care o dă independenţa de platformă şi compatibilitatea cu tehnologiile anterioare. În acelaşi timp este un limbaj relativ complicat, uneori încâlcit şi poate rula mai lent decât codurile scrise în alte limbaje populare, precum C“, este de părere Răzvan Rughiniş, profesor al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucureşti.

    Vedeţi mai jos o scurtă istorie a celor mai populare limbaje de programare

    Citiţi mai multe despre programare aici

  • Razboaiele legale

    A devenit celebru datorita succesului demersurilor antitrust
    iniţiate la mijlocul anilor ’90 impotriva practicilor monopoliste
    ale Microsoft; printre altele, un punct important in aceasta
    discuţie era includerea gratuita a browserului Internet Explorer in
    sistemul de operare Windows, oferind aşadar acestui produs un
    avantaj nemeritat in faţa Navigator-ului celor de la Netscape
    (clienţi ai domnului Reback). In 2003, dupa caţiva ani de
    antreprenoriat, in care s-a ocupat de startup-ul de telefonie prin
    internet Voxeo, Gary Reback a revenit in practica legala ca
    aparator al PeopleSoft in procesul impotriva preluarii ostile
    operate de Oracle (şi intorcandu-se astfel impotriva unuia dintre
    suporterii sai cei mai importanţi in cazul Microsoft, Lary
    Ellison).

    Este autorul volumului “Free the Market!”1, in care avertizeaza
    asupra modului in care corporaţiile pot deveni obstacole impotriva
    inovaţiei şi piedici impotriva micului antreprenoriat.
    Gary Reback descrie intr-un articol din Forbes din iunie 20022 un
    moment, in opinia sa simptomatic, din culisele razboaielor legale
    intercorporatiste. Povestea se petrece prin anii ’80 cand Sun
    Microsystems, pe atunci un mic producator de hardware si software,
    client de-al sau, a fost ameninţat de IBM cu acţiuni legale cauzate
    de incalcarea unui numar de şapte patente aflate in proprietatea
    IBM. IBM a solicitat o intrevedere cu conducerea Sun, unde s-a
    prezentat cu o armata de paisprezece avocaţi.

    Cum discuţia in jurul celor şapte patente incalcate s-a dovedit
    repede triviala, iar acuzaţiile IBM s-au aratat uşor de demontat –
    Sun işi facuse temele – IBM a hotarat sa forţeze un acord astfel:
    “Bine, poate nu incalcaţi aceste şapte patente. Insa IBM deţine in
    Statele Unite alte 10.000 de patente. Chiar vreţi sa gasim şapte
    patente pe care Sun le incalca, ori preferaţi sa semnaţi acum o
    inţelegere şi un cec de 20 de milioane de dolari?”. Inutil de
    spus,Sun a acceptat şi şi-a cumparat astfel liniştea de a
    inova.

    Povestea se repeta in zilele noastre cu o frecvenţa naucitoare.
    Microsoft, Oracle, Google, Apple, SAP au constant deschise zeci de
    procese de incalcare a patentelor cu diverse companii, pe diverse
    funcţionalitaţi ori opţiuni oferite de produsele lor (de pilda
    Microsoft Office, produsele Oracle pentru eCommerce sau Supply
    Chain Management, ori suita ERP a SAP) cateodata pe chestiuni
    triviale cum ar fi comportamentul unui meniu de context, alteori pe
    chestiuni mai serioase precum folosirea unei tehnologii proprietar
    cu ignorarea – intenţionata sau nu – a posibilelor implicaţii
    legale. Cele mai multe dintre aceste procese se incheie cu
    inţelegeri precum cea dintre IBM si Sun, altele conduc la lupte
    aprige in instanţe de judecata.

    Care e miza acestor lupte? Desigur, oficial, un patent este o
    forma de a incuraja inovaţia. In mod ideal, e normal ca legea sa
    protejeze rezultatele investiţiilor in cercetare şi dezvoltare
    (R&D) ale unei organizaţii impotriva preluarii şi folosirii lor
    imediate şi nemeritate de catre competitorii acesteia. In practica
    insa, se vor intalni situaţii precum cea povestita de Gary Reback
    in articolul sau din Forbes. Organizaţiile mari vor strange
    portofolii impresionante de patente pe care le vor folosi atat ca
    intrumente de protecţie, in buna intenţie a legii, cat şi ca
    instrumente de intimidare a concurenţei (ceea ce seamana mult cu o
    taxa de protecţie mafia).