BusinessMagazin

Tag: program de guvernare

  • Program de guvernare PNL: Debirocratizare, digitalizare şi consultare cu mediul de business

    Politicile din Programul de guvernare al PNL în privinţa IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri se bazează pe debirocratizare şi digitalizarea administraţiei, precum şi consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi pregătirea unor măsuri pentru repatrierea românilor.

    Guvernul Orban îşi propune de asemenea realizarea de analize de impact în parteneriat cu mediul privat de business înaintea adoptării de măsuri legislative şi dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică, dar şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri.

    Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice mai este un alt obiectiv al PNL după investire, aceasta în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie. Asta s-ar realiza prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate la nivelul autorităţilor.

    Guvernul Orban ar mai purcede la evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia, precum şi evaluarea activităţii Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătăţirii performanţei acesteia.

    Se are în vedere şi eficientizarea programului StartUp Nation, accentul urmând să se mute pe companii cu capacitate de inovare şi pe tehnologii, pe criteriul performanţei antreprenorială. Totodată, se doreşte sprijinirea programului de digitalizare a economiei româneşti lansat recent de Consiliului Naţional al IMM-urilor din România, Romania Tech Nation.

    Vor fi stabilite de asemenea obiective pentru ataşaţii economici ai Romîniei şi se are în vedere profesionalizarea corpului ataşaţilor economici, precum şi reorganizarea activităţii de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizaţiilor şi asociaţiilor de afaceri.

     

  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     

  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     

  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     

  • Cum traduc specialiştii bombele fiscale ale PSD: „Pe principiul poporului, tot în boul care munceşte dai”

     „Bietul Eminescu ştia ce ştia. E uşor să scrii măsuri şi să iei angajamente şi să crezi că răstorni lumea, după care să constaţi că lumea nu se răstoarnă chiar cum vrei tu şi nu funcţionează chiar cum ţi-ai închipuit tu. Şi atunci mai schimbi o dată”, crede Pârvan, care arată că nu se poate ca mediul de afaceri să nu fie îngrijorat de aceste schimbări, mai ales că ele au fost făcute fără o consultare prealabilă şi, mai mult, nu sunt susţinute nici de cifre care să arate ce impact ar avea asupra economiei ţării. „Nu se poate să nu aibă impact în economie astfel de măsuri, impactul este major”, explică şi Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, care crede că mai întâi ar trebui să-i lăsăm pe guvernanţi să se lămurească ei între ei, din moment ce s-au iscat astfel de discuţii.

    Pe scurt, situaţia din domeniul fiscal este explicată popular de Cristian Pârvan: „tot în boul care munceşte dai”. Impozitarea pe cifra de afaceri este „un nonsens economic”, iar micşorarea TVA – o măsură la care ar trebui să se renunţe total pentru că şi-a epuizat deja impactul, susţine Dumitru, care şi-ar dori şi ca, înainte de majorarea salariului mediu, să vadă şi un studiu de impact pe care l-au avut creşterile destul de abrupte din ultimii ani. Schimbările anunţate de PSD prin noul program de guvernare publicat în aceeaşi zi în care miniştrii au fost învestiţi în funcţie au stârnit reacţii în lanţ în mediul de afaceri, iar vineri cele mai mari companii din România au convocat o întâlnire de urgenţă, în vreme ce Camera de Comerţ a avertizat că „modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil”.

    Impozitul pe cifra de afaceri este o măsură care trebuie tratată cu multă precauţie, la fel ca şi celelalte modificări fiscale propuse de PSD prin noul program de guvernare publicat odată cu învestirea noului Cabinet, mai ales că nici guvernanţii nu sunt foarte convinşi de ceea ce vor să facă şi se contrazic între ei, crede preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Una dintre măsurile care a stârnit cele mai multe controverse în aceste zile este trecerea de la impozitul pe profit la impozitul pe cifra de afaceri, o prevedere despre care Dumitru arată că nu poate fi sub nicio formă aplicată la modul general, dintr-un motiv foarte simplu: nu ne lasă directivele europene.

    Citeste continuarea pe www.gandul.info

  • Surpriză de proporţii pe scena politică din România: unul dintre cele mai controversate personaje vrea să revină la conducere

    Preşedintele PMP, Traian Băsescu, este propunerea partidului pentru postul de premier după alegerile generale din toamnă, a declarat miercuri preşedintele executiv al partidului Valeriu Steriu, spunând şi că mai întâi trebuie scris un program de guvernare.

    “(Traian Băsescu – n.r.) a spus că ar fi cel mai bun premier şi într-adevăr este în clipa de faţă prima propunere a PMP, este normal să fie aşa. Vom avea cu siguranţă întâi de scris un program de guvernare şi acest lucru ni l-am propus imediat ce terminăm paşii aceştia de aşezare, va urma un program de guvernare. (PMP – n.r.) va genera nu doar un premier, va genera propuneri pentru toate posturile de miniştri”, a afirmat Steriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş MODIFICĂ programul de guvernare: Standarde ISU în şcoli, 2% din PIB la MApN, alegeri corecte

    Astfel, potrivit noului program de guvernare, obţinut de MEDIAFAX, Guvernul Cioloş renunţă la intenţia de a “întări” legislaţia privind incompatibilităţile, noua formulă vorbind doar despre “aplicarea strictă” a legislaţiei în vigoare.

    Modificări sunt şi în privinţa Educaţiei. Principala modificare se referă la “începerea procesului de aducere a tuturor şcolilor la standarde minimale de funcţionare şi garantare a siguranţei (autorizaţii ISU, autorizaţii sanitare, prevenţie prin pregătirea pentru situaţii de urgenţă)”. Guvernul vrea şi “continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum şi asigurarea condiţiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvata a cadrelor didactice”, inclusiv prin “restructurarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice prin programe universitare de master”. Guvernul Cioloş vrea şi “dezvoltarea mecanismului actual de finanţare a învăţământului preuniversitar”.

    Corelarea educaţiei cu piaţa muncii este un alt obiectiv nou al Guvernului, dar şi internaţionalizarea învăţământului superior (promovarea învăţământului, procesul de recunoaştere a diplomelor), acesta fiind, de altfel, şi una dintre solicitările preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la educaţie.

    Programul de cercetare vorbeşte şi despre susţinerea cercetării.

    Dacian Cioloş vorbeşte în noul program de guvernare şi despre “asigurarea măsurilor necesare asigurării bunei desfăşurării a alegerilor pentru autorităţile publice locale şi pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului României”, în vederea alegerilor din 2016.

    Un capitol dezvoltat din programul de guvernare este cel al Transporturilor. Dacian Cioloş doreşte un plan de reformă instituţională pentru companiile din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor care derulează proiecte de infrastructură majoră în domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea performanţei economice a acestor instituţii.

    Cioloş vrea şi elaborarea unui Cod de Transport, care să stabilească politica de finanţare a infrastructurii cu obligaţia asigurării unui procent din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în conformitate cu obligaţiile europene asumate precum şi introducerea taxelor partajate si/sau încrucişate între sectoarele de transport ale României. Acest Cod urmează să stabilească şi politica de tarifare şi taxare a serviciilor publice din domeniul transporturilor.

    Noul Guvern se angajează şi să finalizeze obiectivele strategice ale României privind finalizare a fostului coridor IV de transport rutier precum şi a coridorului IV de transport feroviar Nord si Sud situate pe reţeaua de transport TEN-T Core.

    Mai mult, se doreşte dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă, dar şi a celorlalte aeroporturi din ţară.

    Un punct important în noul program de guvernare se referă la drepturile salariale ale bugetarilor. Aici, Dacian Cioloş face referire indirectă şi la măsura majorării salariilor bugetarilor cu 10%, adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor. Mai exact, Guvernul se angajează la “aplicarea actelor normative deja adoptate de Parlament şi respectarea deciziilor Curţii Constituţionale” în astfel de cazuri.

    În privinţa noilor proiecte din Cultură, Cioloş vrea Includerea în Strategia Naţională a României 2020 a finanţării proiectării, construcţiei şi dotării unei noi săli de concerte în Bucureşti, alocarea de fonduri pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu cu risc seismic, dar şi extinderea prerogativelor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în sensul de a avea drept de veto împotriva autorizării unor construcţii în zonele de protecţie a monumentelor aflate în patrimoniul naţional.

    În domeniul sportului, Guvernul vrea calificarea unui număr cât mai mare de sportivi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 şi maximizarea şanselor la câştigarea medaliilor, dar şi implementarea unei Legi a sportului.

    La capitolul Mediu, Dacian Cioloş vrea măsuri pentru “accelerarea tranziţiei economiei româneşti spre o economie verde” şi “întărirea capacitaţii instituţionale de administrare şi control a activităţii de exploatare a resurselor forestiere în special prin implementarea Codului Silvic si al Radarului Pădurilor”.

    În domeniul militar, Cioloş se angajează la susţinerea bugetului Apărării cu minimum 2% din PIB. Mai mult, programul de guvernare prevede “aprofundarea cooperării militare circumscrise Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, în special pe linia transferului de expertiză şi tehnologii pe linia dezvoltarii de capabilităţi critice”.

    Există şi un capitol dedicat siguranţei naţionale şi luptei pentru prevenirea si combaterea criminalităţii organizate, transfrontaliere, a terorismului şi fenomenului radicalizării. Dacian Cioloş vrea şi securizarea frontierelor, în special a celei care este frontiera externa a Uniunii Europene, în vederea combaterii migraţiei ilegale, traficului de persoane, a altor riscuri cu impact asupra securităţii naţionale.

    Sunt aduse modificări şi în privinţa sectorului agricol, fiind cuprinsă în programul de guvernare şi o menţiune cu privire la promovarea unui proiect de lege în vederea stabilirii unui sistem de irigaţii “modern si eficient”, dar şi susţinerea producătorilor autohtoni, prin “cartografierea produselor autohtone în vederea identificării produselor agro-alimentare de calitate pentru protecţia la nivel european”.

    Programul de guvernare prevede şi date mai clare cu privire la absorbţia fondurilor europene şi promite modificări legislative pentru simplificarea procedurilor de accesare.

    Pe de altă parte, Dacian Cioloş acoră în noul program de guvernare mai multă atenţie Turismului, afirmând că Executivul său se angajează să crească numărul de vizitatori străini în România. “Sectorul turismului din România înregistrează un număr din ce în ce mai mare de vizitatori străini. De asemenea, România dispune de un patrimoniu cultural şi natural remarcabil. Turismul de nişa, cel cultural (precum cel legat de Festivalul Enescu), ecoturismul din Delta Dunării sunt doar din câteva din liniile de dezvoltare posibile în acest sector. Creşterea calităţii serviciilor, educarea şi profesionalizarea personalului din turism sunt instrumente prin care aceasta dezvoltare poate fi amplificată. Investiţiile în infrastructura vor sprijini şi valorifica aceste eforturi”, se arată în document.

    Este introdus şi un capitol cu privire la susţinerea diasporei.

    În privinţa domeniului IT, Dacian Cioloş vrea întărirea guvernanţei corporative la Poşta Română şi Telekom la nivelul celor mai bune practici internaţionale şi continuarea proceselor de privatizare dupa identificarea celor mai bune opţiuni.

    Este introdus şi un capitol privind societatea civilă, stablinindu-se că Guvernul îşi propune “recâştigarea încrederii în consultarea publica şi dialogul civil ca instrument instituţionalizat de consultare a grupurilor active din societate asupra priorităţilor de politici publice cu precădere (dar nu limitative) din domeniile: economic, social, politici financiare şi fiscale, sănătate publica, educaţie, cercetare, cultură şi de preluare de sugestii privind noi teme de politici publice în domeniile menţionate sau în altele de interes pentru partenerii din societate civilă”.

    Mai mult, va fi publica “raportul ministrului” cu informaţii din propria activitate.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Sănătate, educaţie şi locuri de muncă: chemaţi antreprenorii români să ofere soluţii!

    Sigur, este firesc ca o formaţiune politică să arate că este pregătită în orice clipă să preia puterea, însă ideea programelor este să ofere nişte linii directoare credibile, nu nişte minciuni călduţe. Din păcate, ultimul astfel de document, programul de guvernare al PNL, suferă de acest păcat. Domnul Predoiu putea să îşi amintească de marele proiect al Alianţei D.A.: cota unică de impozitare. O idee simplă care, probabil, va rămâne în istoria economică a României. Ceea ce vreau să spun este că România are nevoie de astfel de proiecte puternice, clare şi care să aibă în spate susţinere politică, nu de nişte promisiuni slabe şi necredibile. Sunt câteva domenii în care este evident nevoie de reforme majore, pentru că situaţia este dramatică şi afectează milioane de cetăţeni.

    Învăţământul românesc se află evident pe o pantă descendentă. Fără îndoială că este nevoie şi de o alocare bugetară mai mare, dar nu cred că aici este singura mare problemă. Fără să am pretenţia că mă pricep la toate, observ că, de ani buni, sistemul este prizonierul unor sindicate politizate, ai căror lideri sunt arondaţi PSD. Ştiu că legea educaţiei a fost modificată de sute de ori, cu rezultatele pe care le vedem azi. Ceea ce sugerez eu este că educaţia să se adapteze cerinţelor pieţei muncii. Lăsaţi sindicatele politizate în plan secundar şi consultaţi mediul de afaceri, pentru ca şcoala să nu mai producă şomeri. Mediul de afaceri poate estima cel mai bine cerinţele pieţei muncii peste câţiva ani. Nu este vorba doar de reducerea şomajului în rândul tinerilor, ci de perspectiva de a atrage investiţii străine, în viitor. În plus, cred că prăbuşirea încrederii în învăţământul superior – universităţi corupte, precum cea din Reşiţa, cazurile tot mai frecvente de doctorate plagiate – va face ca elevii de elită să fugă, în măsura în care au posibilităţi materiale, la studii în străinătate. Puţin probabil să se mai întoarcă. Şi o menţiune specială: nu putem să mai ignorăm diferenţa uriaşă dintre învăţământul rural şi cel din mediul urban. Este nevoie de o strategie specială, trebuie să dăm o şansă copiilor de la ţară.

     Sistemul de sănătate a încremenit undeva între comunismul ceauşist şi capitalismul de cumetrie promovat de PSD. Când spui „corupţia ucide” nu este doar o metaforă. Revolta din iarna lui 2012, având în spate Antena 3 şi pe doctorul Raed Arafat, i-a speriat pe politicieni. Nimeni nu mai are curaj să vorbească despre reformă. Am mai scris, aici, în Business Magazin: trebuie spart monopolul CNAS, instituţie de stat care administrează complet netransparent banii pacienţilor, iar spitalele trebuie privatizate. Repet: da, sistemul este subfinanţat, dar acum, dacă vom arunca mai mulţi bani, vor fi înghiţiţi de corupţie. Uităm prea repede cum se făceau la spitalul judeţean din Mehedinţi achiziţiile de echipamente medicale: scumpe şi proaste, iar banii se scurgeau de fapt către baronimea PSD.


    Codul Fiscal şi Codul Muncii trebuie simplificate, tot după discuţii cu mediul de afaceri. În loc să intrăm din nou în competiţia „Cine scade mai mult taxele, dar promite alocări bugetare mai mari”, să depolitizăm ANAF şi să vedem cum putem face colectarea impozitelor într-un mod mai prietenos pentru contribuabili. Eu cred că, într-un an sau doi, se pot găsi soluţii ca absolut toate persoanele fizice şi juridice să interacţioneze cu inspectorii fiscali doar în mediul online, dacă doresc. În ceea ce priveşte Codul Muncii, am spus în urmă cu multe luni: dacă România doreşte să scadă şomajul, are nevoie de o piaţă a muncii flexibilă şi de un cod elaborat prin discuţii cu antreprenorii, nu la comanda sindicatelor. Nu îmi spuneţi, vă rog, că şomajul este sub 7%. Ştiţi foarte bine că acest fapt se datorează migraţiei masive. Piaţa muncii pierde enorm prin acest fenomen: pleacă persoane tinere, muncitoare, cu iniţiativă, capabile să se descurce în străinătate.

    Dacă vă veţi uita peste sondaje, veţi vedea că acestea sunt principalele preocupări ale românilor: sănătate, educaţie şi şomaj/ locuri de muncă, în special pentru cei tineri. Eu nu propun soluţii miraculoase, scoase din joben, ci cooptarea antreprenorilor în rezolvarea problemelor din aceste domenii. Nu neg importanţa sindicatelor, dar să fim sinceri: avem prea multe exemple de lideri corupţi sau/ şi care s-au folosit de angajaţii pe care-i reprezentau pentru a face o carieră în PSD. Eu susţin că dreapta poate găsi, împreună cu mediul de afaceri, soluţii curajoase, care să ducă la o creştere sănătoasă a economiei româneşti.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Ponta, despre comunicatul CC: Eu prezint în Parlament un program de acţiuni, nu de guvernare

    “Aşa şi este. Eu tot încerc, de cinci zile spun că nu venim cu un nou program de guvernare, ci e vorba de un program, aşa e prevăzut, un program de acţiuni. Evident că venim mâine, la ora 14.00, dar nu era un program de guvernare în sensul în care se gândeau doamna Udrea şi cu domnul Blaga”, a spus Ponta.

    El a spus că a încercat să le explice şi Elenei Udrea şi lui Vasile Blaga acest lucru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Adevăratul program de guvernare“ uită de creşteri ale PIB de 3-4% şi se întoarce cu picioarele pe pământ

    Guvernul îşi temperează estimările de creştere eco­nomică pe termen mediu, anticipând un ritm mediu de avans al PIB-ului de 2,2% până în 2015, faţă de o creştere medie de 3,5% pentru 2013-2015 estimată vara trecută.Practic, strategia fiscal-bugetară 2013-2015 revizuită este un fel de nou pro­gram de guvernare al guvernului Ponta 2, un program de această dată mai aproape de adevăr pentru că, aproape obligatoriu, în jurul cifrelor şi al previziunilor agreate vor  fi structurate politicile viitoare. Cu cifrele pe masă şi cunoscând acum mult mai bine decât în urmă cu şapte – opt luni situaţia conturilor statului, guvernul îşi temperează optimismul. Cel puţin pe termen mediu creşterea visată de 4-5% a economiei nu va veni, după cum reiese din document. Analistul economic Aurelian Dochia spune că este explicabilă revizuirea ţintelor în noua strategie pentru că, pe lângă multe altele, venim dintr-o peri­oadă electorală în care tendinţa de a fixa nişte standarde foarte sus este comună.

    Toate stirile sunt pe zf.ro