BusinessMagazin

Tag: profitabil

  • Washington Times a devenit profitabil pentru prima dată de la înfiinţarea sa în urmă cu 33 de ani

    Totuşi, deşi septembrie a fost prima lună profitabilă de la înfiinţarea The Washington Times, în anul 1982, acest ziar continuă să aibă în prezent pierderi totale care se ridică la un miliard de dolari.

    Rezultatul financiar pozitiv pentru luna septembrie se datorează faptului că managementul The Washington Times a reuşit cu succes să transforme o publicaţie tradiţională pe pierdere, care apărea doar în versiune tipărită, într-o companie multimedia, cu diverse surse de venituri şi cu o audienţă naţională în creştere.

    “Angajaţii care lucrează din greu şi proprietarii răbdători ai The Washington Times au aşteptat multă vreme pentru a trăi această zi”, a declarat Larry Beasley, preşedinte şi chief executive officer (CEO) al The Washington Times, miercuri, după ce i-a surprins pe angajaţii acestei publicaţii invitându-i la o cupă de şampanie pentru a celebra evenimentul.

    “Mulţi oameni au spus că aşa ceva nu poate fi posibil, în special în această piaţă de media dificilă din prezent”, a spus Beasley, precizând că este mândru de determinarea cu care echipa sa a transformat o companie tradiţională într-un business digital care poate susţine operaţiunile în print ale acestui grup de media.

    Anunţul lui Larry Beasley a venit după peste trei decenii în care The Washington Times a acumulat pierderi care în prezent depăşesc un miliard de dolari.

    “Ştiu că proprietarii publicaţiei aşteaptă cu nerăbdare să le dăm banii înapoi”, a glumit Beasley.

    La sfârşitul anului 2012, când Larry Beasley a preluat conducerea The Washington Times, acest cotidian avea pierderi lunare de peste două milioane de dolari. Între timp, The Washington Times şi-a dublat audienţa pe internet.

    The Washington Times a înregistrat trei luni cu peste 40 de milioane de pagini vizualizate şi 5 milioane de înregistrări video urmărite de internauţi.

    În prezent, The Washington Times are peste 10 milioane de cititori pe lună, la nivel naţional, în SUA, atât la versiunea sa print, cât şi la produsele sale digitale.

    Ziarul The Washington Times este deţinut în prezent de compania Operations Holdings, care are operaţiuni şi în imobiliare, hoteluri şi construcţia de nave.

    Cotidianul The Washington Times a fost înfiinţat în 1982 de fondatorul Bisericii Unificării, Sun Myung Moon, şi până în 2010 a fost deţinut de compania News World Communications, un conglomerat media internaţional controlat de această mişcare religioasă, care includea mai multe ziare din Coreea de Sud, Japonia şi America de Sud, dar şi agenţia de presă United Press International.

    Biserica Unificării a fost înfiinţată în Coreea de Sud, în 1954, de Sun Myung Moon, care a decedat pe 3 septembrie 2012, la vârsta de 92 de ani.

    În noiembrie 2010, The Washington Times a fost vândut pentru un dolar, alături de toate obligaţiile sale financiare, de către compania News World Communications fondatorului cotidianului, Sun Myung Moon, şi unor foşti editori ai publicaţiei.

  • Washington Times a devenit profitabil pentru prima dată de la înfiinţarea sa în urmă cu 33 de ani

    Totuşi, deşi septembrie a fost prima lună profitabilă de la înfiinţarea The Washington Times, în anul 1982, acest ziar continuă să aibă în prezent pierderi totale care se ridică la un miliard de dolari.

    Rezultatul financiar pozitiv pentru luna septembrie se datorează faptului că managementul The Washington Times a reuşit cu succes să transforme o publicaţie tradiţională pe pierdere, care apărea doar în versiune tipărită, într-o companie multimedia, cu diverse surse de venituri şi cu o audienţă naţională în creştere.

    “Angajaţii care lucrează din greu şi proprietarii răbdători ai The Washington Times au aşteptat multă vreme pentru a trăi această zi”, a declarat Larry Beasley, preşedinte şi chief executive officer (CEO) al The Washington Times, miercuri, după ce i-a surprins pe angajaţii acestei publicaţii invitându-i la o cupă de şampanie pentru a celebra evenimentul.

    “Mulţi oameni au spus că aşa ceva nu poate fi posibil, în special în această piaţă de media dificilă din prezent”, a spus Beasley, precizând că este mândru de determinarea cu care echipa sa a transformat o companie tradiţională într-un business digital care poate susţine operaţiunile în print ale acestui grup de media.

    Anunţul lui Larry Beasley a venit după peste trei decenii în care The Washington Times a acumulat pierderi care în prezent depăşesc un miliard de dolari.

    “Ştiu că proprietarii publicaţiei aşteaptă cu nerăbdare să le dăm banii înapoi”, a glumit Beasley.

    La sfârşitul anului 2012, când Larry Beasley a preluat conducerea The Washington Times, acest cotidian avea pierderi lunare de peste două milioane de dolari. Între timp, The Washington Times şi-a dublat audienţa pe internet.

    The Washington Times a înregistrat trei luni cu peste 40 de milioane de pagini vizualizate şi 5 milioane de înregistrări video urmărite de internauţi.

    În prezent, The Washington Times are peste 10 milioane de cititori pe lună, la nivel naţional, în SUA, atât la versiunea sa print, cât şi la produsele sale digitale.

    Ziarul The Washington Times este deţinut în prezent de compania Operations Holdings, care are operaţiuni şi în imobiliare, hoteluri şi construcţia de nave.

    Cotidianul The Washington Times a fost înfiinţat în 1982 de fondatorul Bisericii Unificării, Sun Myung Moon, şi până în 2010 a fost deţinut de compania News World Communications, un conglomerat media internaţional controlat de această mişcare religioasă, care includea mai multe ziare din Coreea de Sud, Japonia şi America de Sud, dar şi agenţia de presă United Press International.

    Biserica Unificării a fost înfiinţată în Coreea de Sud, în 1954, de Sun Myung Moon, care a decedat pe 3 septembrie 2012, la vârsta de 92 de ani.

    În noiembrie 2010, The Washington Times a fost vândut pentru un dolar, alături de toate obligaţiile sale financiare, de către compania News World Communications fondatorului cotidianului, Sun Myung Moon, şi unor foşti editori ai publicaţiei.

  • 2011 a fost pentru Heineken cel mai profitabil an

    Andrew Quayle, Chief Financial Officer Heineken România a declarat că în standardele internaţionale de contabilitate şi raportare financiară, Heineken a înregistrat anul trecut un profit record. El a precizat însă că sistemul local de raportare este diferit, iar rezultatele ce vor fi declarate sunt în prezent în proces de auditare, motiv pentru care nu poate să facă niciun fel de comentarii pe marginea lor.

    “Performanţa noastră din anul 2011 are la bază programe eficiente de marketing, activări realizate pe fiecare marcă în parte, investiţii constante în inovaţie, o colaborare strânsă cu clienţii noştri şi, în particular, cu distribuitorii, menţinând totodată aceeaşi calitate a berilor noastre.

    Toate acestea au loc anticipând în permanenţă nevoile şi preferinţele consumatorilor noştri – aflaţi într-o continuă căutare de experienţe noi – şi sunt guvernate de programe eficiente de management al costurilor.”Dintre mărcile aflate în portofoliul Companiei, marca Bucegi a înregistrat cea mai mare creştere, depăşind 2 milioane hectolitri ca volum vândut în 2011, volum care este dublu faţă de cel înregistrat în urmă cu trei ani.

    Anul trecut compania a inclus în portofoliul său 7 mărci noi pe care a început să le importe si să le vândă pe piaţa din România: Desperados, Amstel, Birra Moretti, Krusovice, Foster’s, Strongbow şi Sol. Un obiectiv global al Heineken este să-şi dubleze rata de inovaţie până în 2020. În 2011, compania a introdus o nouă bere fără alcool, pe segmentul mainstream – Golden Brau Fără Alcool.
    În 2011, HEINEKEN România a înregistrat progrese în toate ariile Agendei de Sustenabilitate “Brewing a Better Future” – agendă care descrie strategia de a deveni cel mai “verde” producător de bere din lume.

  • Luxul creşte în continuare. Cum să faci profit cu 1.700 de clienţi pe an

    Termometrul indica multe grade cu minus şi vântul părea hotărât să nu lase nimic să îi stea în cale. Nici măcar uşa sucursalei City Bank de la Piaţa Victoriei nu a rezistat, fiind dată de perete şi rămânând fără geam.

    Lângă sucursala acestei bănci, magazinul Hugo Boss îşi ferecase uşa cu cheia pentru a preveni repetarea evenimentului. “Altfel ar trebui să stăm toţi aici toată noaptea să păzim magazinul”, glumeşte Andrei Alecu, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au readus brandul de lux pe piaţa locală şi fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.

    Angajaţii erau însă în permanenţă în alertă şi cu ochii pe uşă în aşteptarea potenţialilor clienţi, care nu au întârziat să apară, înfrun-tând eroic vremea, dar şi vremurile. “Nu există persoană care să spună că nu l-a afectat criza. Oamenii şi-au redus cheltuielile de teamă, chiar dacă aveau cu ce să meargă mai departe cu acelaşi stil de viaţă.” Pentru că se declară un optimist, Andrei Alecu spune că speră ca 2012 să fie ultimul an de criză. Aşa a sperat şi anul trecut.

    Evoluţia economică nu se reflectă însă şi în registrele Hugo Boss, care a obţinut anul trecut afaceri în creştere cu circa 20%, până la 1,5-1,7 mil. euro. “Până acum 2011 a fost cel mai bun an, iar avansul businessului a fost un mare semn de încurajare pentru viitor.” Hugo Boss are o istorie mai lungă în România: primul magazin adus de un investitor din cadrul Interbrands a fost închis în 2009, iar la câteva luni distanţă Future Fashion International deschidea primul magazin în Constanţa şi la scurt timp pe cel din Bucureşti. Future Fashion International a investit în cele două magazine 2,2 milioane de euro pentru amenajare şi stocuri.

    “Pentru a deschide un magazin de lux într-o zonă stradală ai nevoie de cel puţin 300.000 de euro pentru că amenajarea pe metru pătrat poate ajunge şi la 3.500 de euro. Şi aici e vorba doar de investiţia în magazin, fără stocuri.” Andrei Alecu ştie bine cifrele pentru că în prezent poartă discuţii cu mai multe branduri de lux pentru a le aduce în România. Nu oferă nume pentru că, spune el, discuţiile sunt, în funcţie de caz, într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat.

    “Cu unii am ajuns la nivelul semnării contractului, la alţii suntem abia în discuţii pentru locaţie. Ce este evident este că nu am fi pornit pe acest drum dacă nu am fi crezut în acest domeniu şi dacă nu am fi putut obţine profit, oricât de mic.” Deşi nu oferă nume de branduri, el spune că mai este loc de branduri de lux pentru femei în special, pentru că bărbaţii au de unde să se îmbrace. Primul magazin sub un nou brand ar urma să fie deschis în toamnă pe Calea Victoriei. Andrei Alecu spune că nu a stabilit un target – “nu ne-am propus să deschidem un anumit număr de magazine sau un anumit număr de branduri, vedem în funcţie de ce discuţii se concretizează”.

    El mai spune că toate brandurile străine au auzit de România şi vor să vină aici, dar doar în Bucureşti şi doar pe Calea Victoriei. “Orice altă locaţie nu îi interesează.” Problema pe Calea Victoriei este faptul că nu găseşti spaţiile potrivite. “Spaţiile sunt mici, chiriile nu au scăzut deloc şi asociaţiile de proprietari vin cu propriile condiţii.” Pentru un magazin de lux pe Calea Victoriei ai nevoie de un spaţiu de cel puţin 150 de metri pătraţi – magazin şi depozit. În condiţiile în care chiria medie pe această arteră se situează la 45-50 de euro pe metru pătrat, pentru un astfel de magazin trebuie să scoţi lunar din buzunar 6.700-7.500 de euro.

    Andrei Alecu spune că în prezent Calea Victoriei este zona zero, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping. Recent Calea Victoriei a câştigat indirect un chiriaş nou, magazinul Burberry, ce se va deschide la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu în martie.

    “Cu Boss Store nu avem voie să mergem în mall, însă analizăm posibilitatea deschiderii în Băneasa Shopping Center a unui magazin de articole sportive Boss.” Magazinele Boss Store vând costume, rochii de seară şi articole casual. Pentru un nou magazin sub acest brand Alecu spune că analizează oraşe precum Timişoara sau Cluj. Cu siguranţă însă un nou magazin nu se va deschide în acest an. Planurile iniţiale vizau oraşul Iaşi, însă acestea au picat deoarece nici momentul nu era potrivit şi nici oraşul. Iaşi este unul dintre cele mai mari oraşe din România, însă PIB-ul pe capita şi salariul mediu nu se află în top.

    Clientul Hugo Boss are între 30 şi 50 de ani şi venituri de peste 2.000 de euro. “Clientul fidel brandului cheltuie în fiecare lună 1.000-1.500 de euro. Există însă mai multe tipuri de clienţi fideli, respectiv cei care vin şi se îmbracă o dată pe săptămână şi cei care vin o dată la trei luni, însă fac cumpărături în consecinţă.”
    Amândoi sunt la fel de fideli, spune Alecu. La o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro şi la un bon mediu de 1.000 de euro, businessul Hugo Boss are anual 1.700 de clienţi. Dintre aceştia, 60% sunt femei şi 40% bărbaţi. Ponderea nu se menţine însă şi în cifra de afaceri, deoarece “femeile cumpără şi cadouri pentru bărbaţi”. Reciproca nu se ştie dacă este valabilă.

  • Topul celor mai profitabile bănci la jumătatea anului

    BRD, banca preluată de francezii de la SocGen acum 12 ani, conduce clasamentul băncilor cu profit. BRD, care imediat după preluare a intrat într-un proces de restructurare care a ţinut mai mulţi ani, reuşeşte să-şi valorifice cel mai bine activele şi portofoliul de credite deţinut. La jumătatea anului BRD a avut un profit de 282 mil. lei, reprezentând 73% din rezultatul bancar al primelor zece bănci din sistem şi dublu faţă de rezultatul întregului sistem bancar.

    BCR, numărul unu din punctul de vedere al activelor, a raportat un profit net de 163 mil. lei la jumătatea anului. UniCredit este pe locul trei, cu 124 mil. lei, urmată de Raiffeisen, cu 103 mil. lei. Americanii de la Citi au intrat pe cinci, cu toate că din punctul de vedere al activelor se află pe locul 15.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • “Povestea jucariilor 3” – filmul de animatie cel mai profitabil din toate timpurile – VIDEO

    Nimic nu pare sa puna capat succesului de care se bucura
    prestigiosul studio de animatie digitala fondat de Steve Jobs si
    cumparat, in 2006, de Disney. Premiul Oscar pentru animatie merge
    la Pixar pentru al patrulea an consecutiv, dupa ce a recompensat
    productiile “Ratatouille” (2008), “Wall-E” (2009) si “Up”
    (2010).
    “Pixar este cel mai frumos loc de pe pamant pentru a face un film”,
    a declarat Lee Unkrich, regizorul celei de-a treia animatii “Toy
    Story”, la primirea statuetei din partea Academiei americane,
    duminica seara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un parteneriat profitabil

    Specialistii au pus semnul egal intre casatorie si bani inca de cand economistul Gary Becker, castigator al premiului Nobel, si-a publicat cele doua parti ale lucrarii “Teoria Casatoriei” in 1974. Becker a folosit atat elemente de analiza matematica si economica specifice unui auditor, cat si indicatori non-monetari pentru a stabili ce influenteaza soldul “contului de profit si pierdere” al unui cuplu. Concluzia sa? Cuplurile se casatoresc doar atunci cand evenimentul este generator de profit pentru ambele parti.Treizeci de ani mai tarziu, un studiu actualizat publicat in Forbes a demonstrat cu cifre teoria formulata de Gary Becker. Analiza a fost facuta pe baza cheltuielilor curente ale unei persoane singure cu un venit anual de 90.000 de dolari anual, ale unui cuplu fara copii care castiga 170.000 de dolari anual si ale unei familii cu 3 copii cu venituri anuale de peste 500.000 de dolari. O abordare simplista arata ca un cuplu casatorit cheltuieste substantial mai putin pentru nevoile curente, proportional cu veniturile realizate, decat o persoana singura. Spre exemplu, doar 9,3% din venitul lunar de 14.200 de dolari realizat de cuplul analizat era destinat cheltuielilor cu chiria, in timp ce persoana care locuia singura aloca 23% din venitul lunar de 7.500 de dolari pentru chirie. Cuplul casatorit platea mai putin si pentru mancare (5,6% din venit fata de 8,3%) sau pentru serviciile de cablu si telefonie mobila (2,2% din venitul lunar fata de 4,6%). La toate se adauga si reducerea oferita de companiile de asigurari pentru primele platite la politele de asigurare ale automobilelor persoanelor casatorite.Aceleasi statistici au demonstrat ca persoanele singure au tendinta de a economisi pentru perioada retragerii din activitatea curenta abia dupa ce implinesc 40 de ani, in timp ce cuplurile incep sa economiseasca mult mai devreme. Majoritatea cuplurilor casatorite isi cumpara o locuinta in primii ani de casnicie, investitie ce se poate dovedi extrem de profitabila in momentul lichidarii imobilului respectiv. Chiar daca exista un procent semnificativ al cuplurilor care inchiriaza locuinte sau al persoanelor singure care detin imobilul in care locuiesc, cuplurile casatorite reprezinta mai mult de 70% din totalitatea proprietarilor de proprietati rezidentiale de pe piata.La o populatie de 300 de milioane de locuitori, Statele Unite au cea mai mare pondere a afacerilor fondate, detinute si administrate de cupluri – aproape 2 milioane de companii la 800.000 de cupluri de antreprenori. Cea mai mare afacere care intra in aceasta categorie este retailerul Wal-Mart, in proprietatea familiei Walton, cu vanzari anuale de peste 200 de miliarde de dolari.Dincolo de statisticile reci ale unor economisti, povestile de succes ale cuplurilor de antreprenori romani demonstreaza din plin teoria lui Gary Becker, pornind totusi de la o ipoteza diferita – parteneriatul insusi conduce la obtinerea de profit, care poate fi direct proportional cu riscul dublu pe care si-l asuma partenerii. Este cazul lui Gabriel si al lui Carmen Muraru, care au reusit cu 1.000 de dolari imprumutati sa puna bazele companiei ce detine brandul din industria textila Dinasty, cu vanzari preconizate de peste 7 milioane de euro anul acesta. Sau al cuplului Adrian si Doina Mircioiu, care au renuntat la cariera de profesori si si-au investit economiile personale intr-un magazin. Cincisprezece ani mai tarziu, grupul de firme dezvoltat de cei doi, Andami, care produce si distribuie materiale de constructii, are vanzari de 32 de milioane de euro. Unii dintre ei au salarii egale si birouri identice, altii admit ca se contrazic aproape de fiecare data cand trebuie sa ia o decizie legata de dezvoltarea businessului. Unii sunt “creativii” in afacere, altii se ocupa de bugete si au atributii executive. Cu toate acestea, toti cad de acord asupra unui singur lucru: cuplurile in afaceri au un avantaj – fiecare ii cunoaste celuilalt punctele forte si slabiciunile -, fapt care le permite sa porneasca cu o baza solida. Cat de profitabil poate fi un parteneriat sentimental si cum isi impart sarcinile si procentele de actiuni cuplurile din business? Cititi in cover story-ul din acest numar.