Tag: profesor universitar

  • Tensiuni majore pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară „Este foarte greu de spus ce va urma. Mi-e teamă să nu vedem în primăvară un ROBOR la 3,5%-4%“

    Debitorii români au fost loviţi în plin de creşterile din piaţa valutară şi monetară, iar analiştii nu văd prea curând o reversare a trendului ascendent al ROBOR-ului sau al cursului.

    „Este foarte greu de spus ce va urma. Sunt tensiuni foarte mari şi pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară. Milioane de români privesc cu mare îngrijorare la ce se va întâmpla în perioada următoare“, a spus Alin Iacob, partener la Conso.ro, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Euro este cu aproape cu 50% mai sus în raport cu leul faţă de 2007. După problema majoră a francilor elveţieni, care în multe cazuri a depăşit o creştere de 100%, acum vine şi euro şi punctează nivelul de 50%.

    „Am pus presiune pe monetar şi am pierdut şi cursul. Cursul s-ar mai putea reversa, dar în ceea ce priveşte ROBOR-ul, nu cred că se va opri prea curând tendinţa crescătoare. Mi-e teamă să nu asistăm în primăvare la un nivel ROBOR de 3,5%-4%., spune Iacob.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Plantele sălbatice care in România cresc pe toate câmpurile şi nimeni nu le foloseşte, dar in alte ţari sunt vândute că delicatese

    Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii. 
     
    Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
     
    “Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
     
    Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante. 
     
  • Plantele sălbatice care in România cresc pe toate câmpurile şi nimeni nu le foloseşte, dar in alte ţari sunt vândute că delicatese

    Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii. 
     
    Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
     
    “Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
     
    Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante. 
     
  • De la barman, la profesor universitar in Londra.„Am ajuns să predau engleza britanicilor şi, spre surprinderea mea, chiar era nevoie”

    A călătorit prin toată lumea lucrând în baruri şi cluburi, din România, până în Dubai şi Marea Britanie, în hoteluri de lux ca Hilton şi, acum, având în spate aproape 20 de ani de experienţă în domeniu, predă turism la Universitatea West London. Ilie Zubaşcu este unul dintre acei români harnici şi muncitori care au avut o ambiţie şi o forţă în ei cât să poată ajunge departe în viaţă. Zubaşcu a început să lucreze în vacanţele de vară din liceu, pe când avea doar 17 ani, şi după ce a terminat liceul a plecat la muncă în Dubai. S-a întors în România, însă nu a putut sta locului mult timp şi a ales calea Marii Britanii. Acolo şi-a făcut adevărata carieră, a făcut studii în domeniul în care a profesat şi ulterior a ajuns să îi înveţe şi pe alţii din experienţa sa.

    Cum aţi ajuns să lucraţi în domeniul hotelier?

    Am început să lucrez la 17 ani pe perioada vacanţelor de vară. După terminarea liceului, în 1997, am continuat să lucrez cu normă întregă în domeniul hotelier, pe malul Lacului Tei, la o terasă care nu mai există acum. În timpul iernii aveam tot felul de evenimente pe care le organizam pentru diverse companii. Ţin minte că organizam servicile de catering pentru numeroasele evenimente ale Pro Tv şi chiar pentru câteva dintre emisiunile lor cum ar fi Chestiunea Zilei cu Florin Călinescu, unde am avut ocazia să servim personalităţi româneşti ale momentului, precum preşedintele Emil Constantinescu, dar şi personalităţi internaţionale cum ar fi fotomodelul Claudia Schiffer.

    Ce job-uri aţi avut de-a lungul anilor în domeniu şi unde aţi lucrat?

    După patru ani petrecuţi în România m-am hotărât să încerc să lucrez afară. Am început să caut de lucru pe vase de croazieră din Orientul Mijlociu, America şi Europa. Primul răspuns a venit din Dubai. Hisam Sidani, patronul unui lanţ de restaurante, Dos Amigos,  a venit în România cu scopul de a cunoaşte personal grupul de aproximativ 20 de români selectaţi pentru a munci în restaurantele sale, printre aceşti români mă aflam şi eu. Impresionat de prezenţa carismatică şi seriozitatea firmei, nu am stat pe gânduri, am acceptat imediat oferta. La fel ca în perioada petrecută în România, experienţa din Dubai a fost una formatoare. Am stat un an de zile în care am lucrat ca barman în restaurantul şi clubul de noapte, în incinta hotelului de cinci stele Holiday Inn bur Dubai. În 2001-2002, un local nu avea voie să vândă alcool dacă nu era în incinta unui hotel, astfel că toate localurile din Dubai unde se vindea alcool trebuiau să facă parte dintr-un hotel. De asemenea, proprietarii străini puteau să deţină numai 49% din acţiunile unei companii, unde restul de 51% erau deţinute de localnici, deci era destul de complicat să îţi deschizi o afacere în Dubai. În momentul în care am ajuns acolo ni s-au luat paşapoartele, din câte am înţeles aşa se proceda, fapt care ne împiedica să ne întoarcem în România. Timp de şase luni de zile nu am fost plătiţi şi situaţia nu părea sa se schimbe. Hisam Sidani  a fost luat de poliţia locală de două ori, dar prima dată a scăpat fiindcă s-a prefăcut că suferă de un atac de cord. Am aflat că lanţul de restaurante pentru care lucram nu avea decât un singur restaurant, restul erau imaginare. Pe scurt, Hisham proprietarul „lanţului Dos Amigos” a ajuns în închisoare, cu o datorie de 2 milioane dolari, fără casă şi fără familie, fiindcă soţia l-a părăsit şi a plecat cu cei doi copii.

    Cititi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • Ce salariu câştigă un profesor universitar la ASE Bucureşti

     Salariul de încadrare al unui profesor de la ASE depinde de vârstă. Eu am 3.700 de lei brut încadrarea la o vechime între 25 şi 30 de ani, a spus Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

    Veniturile se ridică undeva la 1.500 de euro brut cu toate funcţiile de conducere pe care le avem.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro