BusinessMagazin

Tag: profesii

  • Middle managementul, linia de bătaie şi de sacrificiu

    Alţi 3% obişnuiesc să petreacă în plus chiar şi două ore pe zi muncind de la birou sau acasă.
    IT-iştii, inginerii, cei care sunt în departamentul financiar, dar şi cei cu profesii liberale, precum consultanţii, arhitecţii, designerii sau avocaţii, afirmă în proporţie de 85% că muncesc mai mult de 8 ore pe zi. Doar 22% din cei care muncesc suplimentar susţin că sunt plătiţi pentru orele în plus efectuate.
    Ce mai rezultă din studiul Best Jobs: programul încărcat, dorinţa de a fi mai competitivi, dar şi accesul la tehnologia care permite conectarea permanentă la sarcinile de serviciu îi fac pe aproape 70% din angajaţii români din sectorul privat să lucreze şi după terminarea orelor de lucru, la birou sau acasă.
    De ce se lucrează peste program: volumul mare de muncă, presiunea angajatorilor „care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei, dorinţa de a face diferenţa între performanţele lor şi ale celorlalţi colegi”. Doar 9% susţin că muncesc în plus din pasiune pentru ceea ce fac. Tehnologia a dat jos bariera dintre programul de lucru şi timpul personal, începând de la conducere şi până la middle management.
    Într-o companie, cei din middle management duc greul; trebuie să facă targeturile, trebuie să se descurce cu cei din subordine, trebuie să facă faţă la criza şi fluctuaţia de personal. Nici bine nu a venit un angajat, că şi pleacă imediat, iar ce trebuia să facă el trebuie să fie acoperit de altcineva.
    Cei din middle management visează la poziţiile superioare, dar acestea apar rar şi sunt puţine. Creşterile salariale sunt mai reduse, la fel şi bonusurile, pentru că ei sunt în prima linie. Când nu se fac targeturile de vânzări, cei din middle management plătesc primii.
    Chiar şi când se fac, bonusurile sunt limitate.
    Un middle manager dintr-o bancă îmi spunea că are target de vânzări de credite de 1 milion de lei pe lună, persoane fizice, dar face şi 7 milioane. Totuşi, bonusul este limitat la maximum un salariu.
    Când se fac restructurări, cei din middle management sunt primii vizaţi, pentru că se pot face comasări de departamente, pot fi eliberate poziţii cu salarii mai mari. Dacă îi dai afară pe cei din entry level nu rezolvi mare lucru.
    În aceste condiţii, presiunea pe ei este tot mai mare, iar mulţi se gândesc că poate mai bine este să se facă antreprenori, pentru că poate găsesc un business care să le aducă un venit lunar de cel puţin 2.000 de euro pe lună, fără prea mare bătaie de cap.
    În viaţa reală nu este chiar aşa, dar dorinţa de a scăpa din chingile acestei poziţii este mult mai mare.
    Businessul din România nu a apucat să-şi consolideze clasa de mijloc şi de middle management pentru că a venit criza, iar mulţi au fost loviţi în plin prin faptul că li s-au redus salariile sau au plătit preţul împrumuturilor la bancă.
    Când aveai 1.500 de euro pe lună, o maşină, un apartament pe credit, era ceva normal.
    Mulţi au devenit furioşi pentru că această criză le-a tăiat veniturile şi nici nu au mai fost bonusuri, astfel că au devenit extrem de încrâncenaţi.
    Indiferent cum sunt timpurile economice, mai bune sau mai rele, cei din middle management vor plăti preţul cel mai mare. 

  • Cum te poţi angaja în cea mai de lux linie aeriană din lume? Secretele unei stewardese

    Potrivit însoţitorilor de zbor de la clasa întâi, aceştia trebuie să se conformeze unui set de reguli foarte strict, cum ar fi un anumit tip de culoare a părului sau o anumită nuanţă de machiaj.

    Joanna Collins, stewardesă la clasa întâi în cadrul Emirates, a povestit pentru publicaţia Town & Country că pentru a progresa la clasa premium, trebuie să treci printr-un training riguros.

    Printre primele lucruri pe care trebuie să le cunoşti foarte bine se numără tipurile de vinuri şi de şampanie de la bord.

    „Când serveşti chestii precum Dom Perignon şi Bordeaux, trebuie să ştii foarte bine ceea ce torni în pahar”, a spus ea. „ Trebuie să ştim diferenţa între vinurile lumii noi şi vinurile lumii vechi, şi să cunoaştem foarte bine şampaniile, bourbon-ul, tipurile de whiskey şi alte băuturi spirtoase”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Locuri de muncă vacante în Germania. Ce calificări se caută

    Pe lista albă a Agenţiei federale pentru ocuparea forţei de muncă se găsesc peste 110 profesii, în care există o lipsă evidentă de forţă de muncă. Aici, şansele pentru aplicanţii internaţionali sunt deosebit de mari, scrie ziarulromanesc.de.

    Companiile germane caută ingineri şi tehnicieni din toate specializările. Datorită digitalizării avansate lipsesc dezvoltatori de software. Domeniul sănătăţii are nevoie de medici pentru medicina umană, de asistenţi medicali şi îngrijitori pentru bătrâni, precum şi de fizioterapeuţi şi farmacişti. În sectorul meşteşugăresc sunt necesari tinichigii, specialişti pentru instalaţii de încălzire, de climatizare şi sanitare. Dar se caută şi zidari, acoperitori-învelitori acoperişuri şi geamgii. Lista calificărilor căutate este lungă.

    De asemenea, puternic afectată este industria hotelieră şi a restaurantelor din Germania. Îndeosebi în zonele turistice şi în oraşele mari, hotelurile şi restaurantele prezintă o lipsă mare de personal. Ca urmare, perspectivele pentru un loc de muncă sunt şi aici ridicate.

    Cel puţin cunoştinţe de bază de limbă germană sunt indispensabile pentru a trăi şi a lucra în Germania. Acestea pot fi adâncite în Germania prin cursuri de limbi străine corespunzătoare şi prin susţinere din partea viitorului angajator, însă fără cunoştinţe de limbă germană este foarte greu să găsiţi un loc de muncă.

    Persoanele interesate găsesc un număr mare de oferte de locuri de muncă de la companii prin intermediul diferitelor burse de joburi online, de exemplu la StepStone sau Monster. Aplicantul trimite documentele sale direct la companiile care fac anunţurile sau, pentru a aplica pentru un loc de muncă potrivit, completează formularele online de aplicare ale fiecărei companii.

  • Locuri de muncă vacante în Germania. Ce calificări se caută

    Pe lista albă a Agenţiei federale pentru ocuparea forţei de muncă se găsesc peste 110 profesii, în care există o lipsă evidentă de forţă de muncă. Aici, şansele pentru aplicanţii internaţionali sunt deosebit de mari, scrie ziarulromanesc.de.

    Companiile germane caută ingineri şi tehnicieni din toate specializările. Datorită digitalizării avansate lipsesc dezvoltatori de software. Domeniul sănătăţii are nevoie de medici pentru medicina umană, de asistenţi medicali şi îngrijitori pentru bătrâni, precum şi de fizioterapeuţi şi farmacişti. În sectorul meşteşugăresc sunt necesari tinichigii, specialişti pentru instalaţii de încălzire, de climatizare şi sanitare. Dar se caută şi zidari, acoperitori-învelitori acoperişuri şi geamgii. Lista calificărilor căutate este lungă.

    De asemenea, puternic afectată este industria hotelieră şi a restaurantelor din Germania. Îndeosebi în zonele turistice şi în oraşele mari, hotelurile şi restaurantele prezintă o lipsă mare de personal. Ca urmare, perspectivele pentru un loc de muncă sunt şi aici ridicate.

    Cel puţin cunoştinţe de bază de limbă germană sunt indispensabile pentru a trăi şi a lucra în Germania. Acestea pot fi adâncite în Germania prin cursuri de limbi străine corespunzătoare şi prin susţinere din partea viitorului angajator, însă fără cunoştinţe de limbă germană este foarte greu să găsiţi un loc de muncă.

    Persoanele interesate găsesc un număr mare de oferte de locuri de muncă de la companii prin intermediul diferitelor burse de joburi online, de exemplu la StepStone sau Monster. Aplicantul trimite documentele sale direct la companiile care fac anunţurile sau, pentru a aplica pentru un loc de muncă potrivit, completează formularele online de aplicare ale fiecărei companii.

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Interviul informational: un puternic instrument de cariera pentru studenti

    Fiecare student ori absolvent viseaza la o cariera. Poate te numeri si tu printre acestia. Te gandesti deja la ce domeniu ti-ar aduce mai multa satisfactie profesionala si personala. Vorbesti cu persoane din domeniu, si asta este un lucru bun, insa majoritatea studentilor nu fac asta.

    Ai incredere in profesori, manuale sau notiuni despre profesii spicuite de la televizor sau filme. Totusi, ceea ce ar trebui sa iei in considerare pentru completarea cunostintelor este intervievarea informationala.

    Unul dintre lucrurile cele mai pozitive pe care studentii le primesc din cadrul interviurilor informationale cu oameni din domeniile care ii intereseaza, este de a vedea cum este o cariera de la cineva care chiar are o astfel de cariera.

    Intervievarea informationala este exact ceea ce pare ca este- intervievare conceputa pentru a obtine informatiile de care ai nevoie pentru a alege o cariera si pentru a afla daca ai ceea ce este necesar pentru a reusi. Este o conversatie bine focalizata cu persoane din domeniul carierei tale, care iti poate oferi informatii esentiale de care ai nevoie pentru a-ti lansa cariera visata.
    Pentru ca interviurile informationale sunt deosebit de eficiente pentru studenti, acestea le pot ilumina calea spre cariera in mai multe moduri:

    – In cadrul unui astfel de interviu poti afla despre realitatile pietii muncii si la ce sa te astepti. Dupa discutii vei putea avea o imagine mai buna despre incercarile si triumfurile implicate.
    – Poti descoperi oportunitatile care sunt disponibile intr-un anumit domeniu, inclusiv locuri de munca si cariere de care posibil sa nu fi stiut ca exista.
    – Cariera ta de vis poate prinde aripi dovedindu-se a fi tot ceea ce ai crezut ca ar putea fi
    – Pe de alta parte, cariera pe care ai dorit-o intotdeauna se poate dovedi a fi gresita sau nepotrivita pentru tine. Multi candidati la locuri de munca afla prin intermediul interviurilor informationale ca programul de lucru, salariile, conditiile sau oportunitatile de munca nu sunt asa cum si-au imaginat.
    – Daca nu esti sigur cu privire la ce cariera sa urmezi poti obtine informatiile de care ai nevoie pentru a alege. Sau ai putea restrange un camp larg pana la o anumita nisa.
    – Poti culege informatiile si strategiile de care ai nevoie pentru a intra in cariera aleasa. Acest instrument creativ inca extrem de simplu iti ofera informatii pe care la un interviu obisnuit nu le-ai fi putea afla.
    – Ai avea acces la informatii la care alti candidati entry-level nu au. Vei fi cu un pas inaintea altora.
    – In cadrul unui interviu informational poti crea legaturi puternice si memorabile cu intervievatorii care investesc in cariera ta si sunt dornici si nerabdatori sa auda despre progresul tau profesional.

    Atmosfera interviului informational este relativ relaxata, comparativ cu cea a unui interviu de angajare, astfel ca iti poti sustine cu incredere punctul de vedere.

    Ofertele de locuri de munca si internship-urile sunt adesea rezultatul interviurilor de informare, chiar daca obtinerea ofertelor nu este scopul lor initial.

    Interviurile informationale sunt o strategie „win-win”, astfel are de castigat si candidatul, care poate afla mai multe despre compania la care doreste sa lucreze si despre domeniul in care doreste o cariera dar si societattile care cauta date despre un anumit candidat.
     

  • Guvernul şterge datorii din reîncadrarea veniturilor la profesii liberale şi unele obligaţii CASS-2-

    Operaţiunea este prevăzută în proiectul de lege pregătit de Guvern şi aflat pe agenda şedinţei de miercuri, în primă lectură.

    “Se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reconsiderării/reîncadrării unei activităţi ca activitate dependentă, pentru perioadele fiscale de până la 1 iunie 2015 şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Organul fiscal nu reconsideră/reîncadrează o activitate ca activitate dependentă şi nu emite o decizie de impunere în legătură cu o astfel de reconsiderare/reîncadrare, pentru perioadele anterioare datei de 1 iunie 2015”, este procedura propusă de Executiv.

    Aceeaşi măsură va fi luată şi pentru diferenţele de taxă pe valoarea adăugată aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, cu obligaţiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului ca urmare a depăşirii plafonului şi neînregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, pentru perioadele anterioare datei de 1 iunie 2015 şi neachitate.

    În cazul în care contribuabilul şi-a exercitat dreptul de deducere în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anulează diferenţele de taxă pe valoarea adăugată. În acest caz, organul fiscal anulează doar obligaţiile fiscale accesorii aferente diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată.

    Va fi anulată şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi 31 decembrie 2014 şi neachitată, prevederile fiind aplicabile şi pentru anul fiscal 2015.

    În acelaşi timp, vor fi anulate diferenţele de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţiile fiscale accesorii stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizaţie primită pe perioada delegării şi detaşării de către angajaţii care efectuează transport internaţional, precum şi a celor plătite de către agenţii de muncă temporară, aferente perioadelor fiscale de până la 1 iunie 2015 şi neachitate.

    În document este amintit că organele fiscale au reconsiderat/reîncadrat veniturile realizate din desfăşurarea ca activitate independentă a unor profesii libere ca fiind venituri din activităţi dependente, pentru meserii precum cele practicate de persoanele fizice autorizate în diverse domenii, de liber profesionişti (farmacişti, medici, arhitecţi, experţi contabili, consultanţi fiscali, evaluatori, executori judecătoreşti, avocaţi, etc.) şi de persoanele fizice în domeniul drepturilor de autor.

    “Având în vedere numărul contribuabililor care sunt înregistraţi ca prestând activităţi independente (cca 600.000 medici, jurişti, consultanţi, brokeri, informaticieni etc.) precum şi cuantumul foarte mare al diferenţelor de stabilit prin aplicarea art.7 din Codul Fiscal se poate aprecia un impact negativ major în acest domeniu. Din informaţiile prezentate de ANAF reiese că în anul 2015 dintr-un total de 749 de verificări pentru 7 cazuri au fost reconsiderate activităţile ca activităţi dependente iar sumele stabilte suplimentar pentru aceşti din urmă contribuabili sunt de circa 10 milioane lei. De asemenea, sunt în curs de verificare un număr de 239 de contribuabili iar pentru 8 dintre aceştia se prefigurează reconsiderarea activităţii desfăşurate iar sumele ce pot fi stabilite suplimentar pentru aceşti din urmă contribuiabili este de aproximativ 9 milioane lei”, se arată în document.

    Va fi anulată şi obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, neachitată, dar numai pentru persoanele a căror bază lunară de calcul este mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară aferentă perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi 31 decembrie 2014.

    Din punct de vedere al legislaţiei în domeniul TVA, Guvernul arată că cesiunea drepturilor de autor reprezintă o prestare de servicii, care se cuprinde în sfera de aplicare a taxei dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 126 alin.(1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. O condiţie esenţială este aceea ca prestarea de servicii să fie realizată de o persoană impozabilă care acţionează ca atare, respectiv de o manieră independentă.

    “Conform prevederilor art. 127 alin.(3) din Codul fiscal, “nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului”.
    Normele legale au creat probleme mai ales în ceea ce priveşte aplicarea TVA pentru cesiunea drepturilor de autor, această activitate fiind considerată întotdeauna independentă conform normelor de aplicare a art. 7 alin. (1) pct. 2.1. din Codul fiscal, ţinând cont de jurisprudenţa naţională şi europeană pe această temă, s-a decis modificarea normei în cauză. Potrivit legislaţiei naţionale (Codul fiscal) care transpune Directiva europeană în domeniul TVA toate categoriile de persoane care desfăşoară activităţi economice de o manieră independentă sunt obligate să se înregistreze ca persoane impozabile din punct de vedere al TVA dacă ating plafonul prevăzut de lege. În acest sens exemplificăm persoanele juridice, persoanele fizice autorizate (PFA), liber profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în domeniul dreptului de autor. Din datele furnizate de ANAF, spre exemplu în anul 2013, reiese că din totalul persoanelor care au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală respectiv 55.248 un număr de 153 de persoane au atins plafonul prevăzut de lege”, se arată în proiect.

    Guvernul apreciază că măsurile de anulare propuse asigură premisele menţinerii în activitate a unor contribuabili pentru care au fost stabilite obligaţii fiscale de natura celor ce fac obiectul prezentei legi în cuantum mare şi prin recuperarea cărora s-ar putea ajunge intrarea în insolveţă/faliment a contribuabililor în cauză cu consecinţe sociale şi economice negative. De asemenea, sunt evitate multitudinea de litigii care pot fi costisitoare atât pentru contribuabilii contestatori, cât şi pentru organele fiscale.

    Totodată, măsurile propuse sunt de natură a corecta unele inechităţi pentru trecut, însă pentru viitor, situaţiile ce au generat astfel de inechităţi trebuie înlăturate prin clarificarea legislaţiei (modificarea şi completarea Codului fiscal, Codului muncii, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, etc.) .
     

  • Care sunt profesiile care predispun cel mai mult la adulter

    Potrivit independent.co.uk, datele furnizate de Illicit Encounters arată că 18% dintre utilizatorii săi sunt bancheri, iar numărul acestora a crescut cu 8% de la începutul anului.

     Illicit Encounters este un site de întâlniri amoroase care se adresează persoanelor căsătorite.

    Iată care sunt profesiile ale căror practicanţi sunt cei mai dispuşi la adulter, pe baza procentelor ocupate de fiecare profesie în rândul utilizatorilor.

    Servicii financiare – 18%

    Management / Resurse Umane – 12

    Funcţii de conducere executivă – 8%

    Freelanceri sau proprietari de mică facere – 8%

    Ingineri – 6%

    IT / Comunicaţii – 6%

    Contabilitate – 5%

    Vânzări şi Marketing – 4%

    Administraţie Publică – 3%

    Sănătate – 3%

    Juridic – 3%

    Publicitate / Media / Divertisment – 2%

    Arte – 2%

    Educaţie – 2%

    Servicii – 2%

    Pensionari – 2%

    Relaţii clienţi – 1%

    Turism – 1%

    Lucrători comerciali – 1%

    Topul este realizat pe baza profesiilor declarate ale celor 970.000 de utilizatori din Marea Britanie ai site-ului  Illicit Encounters.

  • Întreprinzătorii foarte mici intră în atenţia băncilor. Sunt vizate 80% dintre companii

    Emil Bituleanu, CEO al Libra Bank, are două planuri mari pentru 2015: să câştige un Ironman şi să cucerească un nou segment din zona IMM-urilor. Planul de a aduce pe piaţă oferte pentru companiile cu afaceri de sub 4 milioane de lei vine după câţiva ani de creştere pentru Libra Bank – în 2013, activele nete au crescut cu 50%, iar estimarea de creştere pentru 2014 este de 30%. „Este o creştere spectaculoasă de activ net, mai ales că a avut loc într-un mediu economic dificil.

    Principalul motiv de creştere a fost că nu am avut pierderi din trecut de acoperit, banca a funcţionat foarte bine şi pe profit. Acest lucru ne-a dat confort şi nouă, din interior, şi acţionarilor, dar şi clienţilor – pentru că dacă tu, ca bancă, îţi consumi energia pentru a te reorganiza şi a te tot reorganiza, clientul simte, primeşte un răspuns întârziat, nesigur, funcţionează ca un sportiv accidentat, pe când o bancă sigură pe ea are alte performanţe“, explică Emil Bituleanu cifrele ultimilor ani.

    Alte secrete ale creşterii, spune bancherul, au fost tipul stabil de clientelă pe care se bazează banca şi intrarea pe noi segmente de piaţă. Cel mai bine a funcţionat în ultimii ani pentru Libra zona profesiilor liberale – medici, farmacişti, executori, contabili, avocaţi, notari, dar şi IT – domeniu inclus mai de curând de bancă în zona profesiilor liberale. Emil Bituleanu explică intrarea IT-iştilor în acest segment prin definiţia prin care banca se referă la profesiile liberale: „oameni care nu îşi câştigă existenţa dintr-un salariu, ci dintr-o abilitate profesională greu dobândibilă pe care o practică autorizat“.

    Zona profesiilor liberale „a evoluat pozitiv, fără default, cu o creştere susţinută şi a fost ferită de criză“, explică Bituleanu, care crede că în special datorită acestui segment banca a mers foarte bine în ultimii ani şi fost în fiecare an pe profit, fără a fi nevoită să scoată niciun portofoliu de credite neperformante la vânzare.

    Portofoliul de credite neperformante ale Libra Bank este de 9,9%, iar suma direct proporţională a fost provizionată pentru acest an. Un al doilea domeniu despre care bancherul spune că a performat bine a fost cel agricol: „Portofoliul este relativ crud, de doi ani, este performant, dar trebuie să lăsăm mai mult timp să treacă pentru a pune un diagnostic.

    Ne-am axat pe cultură mare şi, cerând ca garanţie recolta viitoare, am oferit toate serviciile, de la finanţarea anului agricol (îngrăşăminte, seminţe), achiziţii de echipamente (tractoare, combine etc.) sau achiziţia de terenuri, dar şi pentru nevoi diverse în momentul când există garanţie imobiliară. Sumele maxime pentru zona asta sunt de 300.000 lei“. Al treilea domeniu care a funcţionat surprinzător este real estate, mai ales în Bucureşti şi oraşe mari, Cluj, Constanţa, pentru achiziţia de apartamente.

    Creşterea pe segmentele clasice ale băncii l-a încurajat pe Emil Bituleanu să se pregătească pentru a prezenta acţionarilor (fondul de investiţii New Century Holdings (NCH), care deţine 99,9% din acţiunile băncii) un proiect de creditare a companiilor foarte mici, cu cifră de afaceri anuală sub 4 milioane de lei. Bancherul ţine să precizeze că nu include în segmentul acesta profesiile liberale, care rămân în nişa lor, ci doar microîntreprinderile. „Motivele pentru care ne uităm la zona IMM sub 4 milioane de lei încep cu piaţa foarte mare: în jur de 80% din companiile din România se încadrează în această zonă.