BusinessMagazin

Tag: produse contrafacute

  • Zeci de mii de produse contrafăcute au fost depistate de poliţiştii de frontieră în 2023

    Peste 100.000 de produse contrafăcute au fost depistate de poliţiştii de frontieră în primele luni ale anului 2023.

    În primele trei luni ale anului, Poliţia de Frontieră Română a desfăşurat „acţiuni de depistare a celor care au ca preocupare traficul cu produse contrafăcute, acţionându-se cu precădere în punctele de trecere ale frontierei, dar şi în zona de frontieră, constatându-se fapte de încălcare a regimului drepturilor de proprietate intelectuală cu preponderenţă la intrarea în România.”

    În urma acestor acţiuni, poliţiştii de frontieră au depistat 271 fapte de natură infracţională, cu 140% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2022, când au fost constatate 112 infracţiuni. Ei au confiscat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează: 63.500 de produse cosmetice şi de parfumerie, 59.000 articole de vestimentaţie, 17.500 jucării, 12.800 perechi de încălţăminte şi 2.000 articole de marochinărie.

    Poliţiştii de frontieră au constatat că oamenii implicaţi în activităţile ilegale provin preponderent din România, Turcia, Bulgaria şi Ucraina.

    De asemenea, rutele folosite pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în ţară sunt China-România, pe mare, şi Turcia – Bulgaria – România, pe uscat.

  • Nu ştim ce cumpărăm. Produsele contrafăcute, inclusiv antibiotice, reprezintă circa 7% din importurile UE STUDIU

    Potrivit studiului Cetăţenii europeni şi proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincţia între mărfurile autentice şi cele falsificate.

    Aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induşi în eroare în sensul achiziţionării de produse contrafăcute, cu diferenţe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerţul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetăţenilor UE. Potrivit studiului, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.

    Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO şi OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice şi jucării, vin şi băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte şi chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea şi sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanţe chimice periculoase, precum şi la alte pericole.

    Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele şi analgezicele, şi, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecţie şi măştile faciale, au adus în centrul atenţiei acest fenomen, în timp ce contravenienţii profită de nesiguranţa oamenilor faţă de tratamentele şi vaccinurile nou apărute.

    Pe lângă riscurile pentru sănătate şi securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securităţii şi la pierderi financiare.

    Pirateria digitală este, de asemenea, o piaţă profitabilă pentru contravenienţi. În cazul IPTV – conţinut televizat achiziţionat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câştigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conţinut şi întreprinderilor legitime.

    Infracţionalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracţionale organizate şi tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere şi piraterie, precum şi alte infracţiuni, cum ar fi traficul de droguri şi de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

    „Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei şi un element cheie în redresarea noastră socială şi economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracţionalităţii în domeniul PI, odată cu apariţia unui număr tot mai mare de medicamente şi produse medicale contrafăcute care ameninţă şi mai mult sănătatea şi siguranţa cetăţenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activităţi ilegale, care necesită măsuri ferme urgente şi coordonate şi care a redevenit recent una din primele zece priorităţi ale UE în lupta împotriva criminalităţii organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

    Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică şi daune semnificative pentru economia UE şi, în special, pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile şi drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susţine că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

    Întreprinderile care deţin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputaţiei lor (27 %) şi pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

    În prezent, mai puţin de 9% dintre toate IMM-urile din UE deţin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preţ pe PI, diferenţele sunt majore: IMM-urile care deţin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu deţin DPI, iar angajaţii lor câştigă salarii mai mari.

    Pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la valoarea PI şi a ajuta IMM-urile să îşi valorifice competitivitatea pe piaţă, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană şi cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această iniţiativă subvenţionează atât serviciile de evaluare a PI, cât şi 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor şi desenelor/modelelor industriale la nivel naţional, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să îşi dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

    EUIPO este o agenţie descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenţia gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) şi a desenelor şi modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecţie pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfăşoară şi activităţi de cooperare cu oficiile naţionale şi regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

    Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înfiinţat în 2009 pentru a sprijini protejarea şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi pentru a contribui la combaterea ameninţării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietăţii intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

     

  • Nu ştim ce cumpărăm. Produsele contrafăcute, inclusiv antibiotice, reprezintă circa 7% din importurile UE STUDIU

    Produsele contrafăcute reprezintă 6,8% din importurile din Uniunea Europeană, în valoare de 121 de miliarde de euro iar acestea afectează fiecare sector, de la cosmetice şi jucării, vin şi băuturi, electronice şi îmbrăcăminte, până la pesticide şi produse farmaceutice. 
     
    Cel puţin, asta este concluzia unui studiu comun al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi al 
    Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). 
     
    „Falsificatorii acţionează rapid în economia globalizată, utilizând abuziv soluţiile logistice moderne şi mecanismele de facilitare a comerţului legitim, prosperând în economiile care nu au standarde de guvernanţă solide. Dovezile arată că, deşi infractorii continuă să folosească toate modurile de transport disponibile pentru comerţul ilegal, transportul cu containere maritime continuă să domine din punct de vedere al volumului şi al valorii bunurilor confiscate. Transportul maritim în containere rămâne un canal important pentru transportul de marfă contrafăcută, care provine în mare parte din Asia de Est şi, în special, din China şi Hong Kong, care reprezintă sursa a 80% din valoarea totală a produselor contrafăcute confiscate din containerele din întreaga lume”, se arată în studiul
     
     Într-un context global în care comerţul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetăţenilor UE. 
     

    Pandemia de COVID a „crescut” piaţa produselor contrafăcute

     

    Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele şi analgezicele, şi, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecţie şi măştile faciale, au adus în centrul atenţiei acest fenomen, în timp ce contravenienţii profită de nesiguranţa oamenilor faţă de tratamentele şi vaccinurile nou apărute.

    Pe lângă riscurile pentru sănătate şi securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securităţii şi la pierderi financiare.

    Pirateria digitală este, de asemenea, o piaţă profitabilă pentru contravenienţi. În cazul IPTV – conţinut televizat achiziţionat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câştigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conţinut şi întreprinderilor legitime.

    Infracţionalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracţionale organizate şi tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere şi piraterie, precum şi alte infracţiuni, cum ar fi traficul de droguri şi de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

    „Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei şi un element cheie în redresarea noastră socială şi economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracţionalităţii în domeniul PI, odată cu apariţia unui număr tot mai mare de medicamente şi produse medicale contrafăcute care ameninţă şi mai mult sănătatea şi siguranţa cetăţenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activităţi ilegale, care necesită măsuri ferme urgente şi coordonate şi care a redevenit recent una din primele zece priorităţi ale UE în lupta împotriva criminalităţii organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

    Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică şi daune semnificative pentru economia UE şi, în special, pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile şi drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susţine că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

    Întreprinderile care deţin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputaţiei lor (27 %) şi pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

     

    Probleme cu drepturile de proprietate intelectuală

     

    În prezent, mai puţin de 9% dintre toate IMM-urile din UE deţin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preţ pe PI, diferenţele sunt majore: IMM-urile care deţin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu deţin DPI, iar angajaţii lor câştigă salarii mai mari.

    Pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la valoarea PI şi a ajuta IMM-urile să îşi valorifice competitivitatea pe piaţă, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane euro, în cooperare cu Comisia Europeană şi cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această iniţiativă subvenţionează atât serviciile de evaluare a PI, cât şi 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor şi desenelor/modelelor industriale la nivel naţional, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să îşi dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

     

    EUIPO este o agenţie descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenţia gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) şi a desenelor şi modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecţie pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfăşoară şi activităţi de cooperare cu oficiile naţionale şi regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

    Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înfiinţat în 2009 pentru a sprijini protejarea şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi pentru a contribui la combaterea ameninţării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietăţii intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

  • Deţinătorul mărcii Ray-Ban, în luptă cu produsele contrafăcute: “Vederea este un bun al fiecăruia dintre noi”

    Demarată la jumătatea anului 2014, campania şi-a fixat ca obiectiv închiderea site-urilor ilegale care comercializează în prezent în România ochelari de soare Ray-Ban contrafăcuţi şi supravegherea atentă a comerţului pe internet.

    Această campanie este necesară pentru a-i proteja pe consumatorii din ce în ce mai numeroşi care fac cumpărături pe internet, convinşi că achiziţionează produsele originale ale unor mărci renumite, oferite la preţuri de outlet. În cazul concret al ochelarilor de soare Ray-Ban, intervenţia este cu atât mai importantă, din cauza calităţii deficitare şi siguranţei scăzute a produselor, care ar putea afecta vederea.

    Vederea este un “bun” al fiecăruia dintre noi care trebuie protejată cu responsabilitate- “bucata de plastic” pe care o reprezintă o pereche de ochelari de soare contrafăcuţi permite trecerea unui cantităţi mult mai mari de radiaţii UV şi este o veritabilă armă letală asupra retinei căreia ii poate provoca arsuri sau chiar boli avansate cum ar fi cataracta.

    Lunar, sunt estimate 32.000 de căutări pe internet/Google după cuvinte cheie asociate cu marca Ray-Ban. Rezultatele acestor căutări sunt dominate de site-uri ilegale- 6 din primele 10 rezultate si 5 din primele 9 rezultate organice sunt reprezentate de site-uri care vând produse contrafăcute!

    Campania de combatere a fenomenului contrafacerilor demarată de deţinătorul mărcii Ray-Ban a dus la închiderea a 33 de site-uri ilegale care comercializau ochelari de soare Ray-Ban contrafăcuţi, alte 39 de site-uri fiind în proces de închidere. Câteva exemple de astfel de site-uri ilegale închise:  www.rayban80.eu, www.ochelarirayban.ro, www.rayban-romania.eu, www.raybanoutlet.ro, www.ochelari-originali.eu, www.rayban-shop.info, www.rayban.com.ro, www.ray-banstore.ro, www.raybans.ro, www.rayban-concept.ro.

    A fost demarat un amplu program de certificare a magazinelor autorizate, atât în mediul online, cât şi a magazinelor fizice. Selecţia a urmărit câteva criterii esenţiale: traficul magazinelor, notorietatea mărcilor, modul de prezentare a produselor Ray-Ban respectând recomandările producătorului, nivelul de încredere al consumatorului final.

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • Produse contrafăcute vândute pe internet: Gucci a obţinut despăgubiri de 144,2 milioane de dolari

     Într-o hotărâre din 16 octombrie, judecătorul William P. Dimitrouleas de la Tribunalul Federal din Florida a interzis site-urilor încriminate orice “fabricare, import, promovare, distribuţie, vânzare şi ofertă de vânzare” a contrafacerilor care imită produsele celebrei case de modă italiene. Judecătorul a interzis acelor site-uri să folosească marca şi “orice logo care vizează lăudarea frauduloasă a serviciilor şi produselor lor” şi orice “imitaţie” a mărcii şi le-a ordonat să plătească casei Gucci despăgubiri totale de 144,2 milioane de dolari.

    Judecătorul a ordonat, de asemenea, transferul imediat în proprietatea Gucci US a numelor de domeniu încriminate sau suspendarea lor definitivă. Hotărârea sa se aplică pentru toate acele site-uri. Cele mai multe dintre ele nu mai funcţionau joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro