BusinessMagazin

Tag: produse chimice

  • Criza energiei a aruncat în aer deficitul comercial al României: 34 mld. de euro în 2022. Cel mai mult au crescut importurile de energie, metale şi produse chimice

    ♦ Deficitul comercial la bunuri a urcat în 2022 cu 44% faţă de 2021, după ce exporturile au crescut cu 22%, iar importurile cu 28%.

    Criza energiei care a început în 2021 şi s-a amplificat în 2022 a dus deficitul comercial la bunuri al României la 34 mld. de euro, după ce importurile de energie, metale şi produse chimice au explodat, arată analiza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2022, mai multe companii din industria metalurgică şi din industria chimică au închis capacităţi de producţie, din cauza preţurilor energiei, aceste închideri s-au văzut atât în producţia industrială, cât şi în creşterea importurilor de metale şi produse chimice, iar preţurile mari la energie s-au reflectat în deficitul comercial la petrol, gaze naturale şi energie electrică.

    „Încep să apară consecinţele preţurilor ridicate la energie şi gaz şi ale închiderii activităţii în hârtie, aluminiu, oţel, ceramică, chimie. Toată industria mare fie a închis, fie şi-a redus activitatea. Acum apar primele semne“, comentează datele Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, conglomerat care înglobează mai multe asociaţii din industria grea românească.

    România a exportat bunuri în valoare de 92 mld. de lei, cea mai mare parte din acestea fiind maşini şi echipamente de transport.

    Importurile au fost însă de 126 mld. de euro, cele mai multe tot din categoria maşinilor şi echipamentelor, dar şi produse chimice (18 mld. euro), oţel, cauciuc, hârtie (23 mld. euro) şi energie (15 mld. euro).

    Astfel, deficitul comercial la bunuri al României a ajuns la 34 mld. euro. Aurelian Dochia, analist financiar, este de părere că mai importantă decât dimensiunea deficitului este finanţarea acestuia.

    „Ne uităm la deficit şi numai la deficit, dar mai important ar fi să ne uităm la partea de finanţare a acestui deficit. Vedem că în primul rând bugetul public este în deficit de mai mulţi ani de zile şi este unul dintre motoarele care au afectat deficitul extern. În al doilea rând trebuie să vedem că am avut intrări de capital  care ne-au permis să facem un asemenea deficit“, spune el.

    Deficitul bugetar, faptul că guvernul cheltuie mult mai mult decât colectează, alimentează consumul intern, explică Dochia, care la rândul său alimentează importurile, pentru că producţia locală nu acoperă creşterea cererii.

  • Cine este antreprenorul care a fondat gigantul BASF, unul dintre liderii industriei chimice mondiale, şi ce ingredient a folosit pentru a aduce succesul afacerii cu venituri anuale de peste 70 de miliarde de euro

    Povestea lui Friedrich Engelhorn demonstrează că, în reţeta unui business de success, niciun ingredient nu trebuie neglijat. Dintr-o mică afacere cu producţie de gaze, folosind gudronul rămas, a pus bazele BASF, un gigant activ în industria de produse chimice, cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari.

    Născut pe 17 iulie 1821 în Mannheim, Germania, în familia unui maestru berar şi proprietar de pub, la 13 ani Friedrich Engelhorn abandona şcoala de gramatică pe care o urma pentru a deveni ucenicul unui aurar. A învăţat meserie călătorind în mai multe oraşe europene din Germania, Austria, Elveţia şi Franţa, pentru ca în 1847 să se întoarcă în oraşul natal şi să deschidă propriul magazin.

    În urma revoluţiei din anul următor, businessul a avut de suferit, aşa că antreprenorul s-a reorientat, deschizând o fabrică privată de gaze în aceeaşi localitate. Aici, a început să producă şi să vândă gaz îmbuteliat, folosit la iluminarea tavernelor şi a atelierelor. La trei ani distanţă, gazul vândut de Englehorn a început să fie utilizat şi la iluminatul public.

    În timp ce producea gaz, a observat că rămâneau cantităţi mari de gudron, pe care s-a gândit să îl folosească pentru a fabrica coloranţi sintetici. Aşa că a fondat o fabrică în care a început, din 1861, să producă fucsină (colorant roşu solubil în apă).

    După alţi patru ani a decis să îşi extindă activitatea în industria chimică, aşa că, alături de alţi câţiva parteneri de business, pe 6 aprilie 1865 lua naştere BASF (Badische Anilin – und Sodafabrick). Una dintre provocările de început ale companiei a fost găsirea unei locaţii, deoarece autorităţile din Mannheim au refuzat să le vândă antreprenorilor terenul necesar deschiderii unei noi fabrici. Au găsit însă spaţiul potrivit într-o localitate învecinată, Ludwigshafen. Afacerea a avut succes şi, în scurt timp, a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din Europa. În doar doi ani de la deschidere ajunsese deja la o echipă de aproape 300 de angajaţi, evoluând apoi într-o multinaţională. În 1873 compania a deschis un birou la New York, după alţi trei ani a inaugurat un nou centru de producţie în apropiere de Moscova, iar în 1878 pornea producţia şi într-o fabrică din Franţa.

    În 1884, în urma unor neînţelegeri cu ceilalţi fondatori, Engelhorn a părăsit businessul şi a cumpărat o companie farmaceutică, Boehringer Mannheim. Antreprenorul a murit pe 11 martie 1902, iar din 1957 un nou departament comercial din sediul central al companiei îi poartă numele, în onoarea sa.

    În prezent, BASF este una dintre cele mai mari companii chimice din lume, cu o echipă de peste 117.000 de angajaţi. În 2021, pe plan internaţional businessul a înregistrat venituri de 78,6 miliarde de euro, iar BASF România a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 772 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.