Tag: produse bio

  • Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu pe rafturile magazinelor

    “Retailerii spun că 5% dintre cumpărători sunt dispuşi să plătească mai mult pentru carne mai sănătoasă“, spune an-treprenorul Horia Cardoş, care a livrat de circa zece zile prima şarjă de pui crescuţi neindustrial, la sol şi fără antibiotice. Vânduţi sub marca „Puiul rustic“, preţul la raft este acum, promoţional, de 14,9 lei, dar antreprenorul spune că la următoarele livrări preţul se va situa peste nivelul de 20 de lei, date fiind costurile mai mari de producţie decât în fermele industriale.

    Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos. Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentatia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată un studiu naţional de audienţă (SNA) Focus realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT).

    Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani. Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri. Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT.

    Or schimbarea preferinţelor, chiar şi pentru o felie încă îngustă a consumatori, determină companiile să facă loc în afacerea lor şi pentru acest tip de client. Reţeaua Mega Image a lansat recent Equilibrium Health & Wellness, un nou concept corner, specializat cu produse pentru un stil de viaţă sănătos. Cu o suprafaţă de 130 mp, noul concept corner este integrat în magazinul din Piaţa Sudului din Bucureşti şi include o selecţie de aproximativ 2.500 de produse din peste zece categorii diverse precum: produse alimentare bio, condimente, seminţe şi germeni, raw-vegan, nutriţie sportivă, suplimente alimentare, vitamine, produse cosmetice naturale, spa, produse de curăţat bio. Xavier Piesvaux, director gen-eral al Mega Image România, spune că noul concept de magazin se adresează „consumatorilor pentru care un stil de viaţă sănătos reprezintă deja o alegere asumată“. Reţeaua cuprinde 410 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov şi Târgovişte.

    Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu şi pe rafturile altor magazine. „În 2014 am avut creşteri im-portante pe aceste categorii de produse. De exemplu, în categoriile bio şi dietetice creşterile au fost de aproximativ 30% faţă de anul precedent“, declară Teodora Juravle, manager comunicare marketing în cadrul Carrefour România. Reţeaua franceză are în magazine, spune Juravle, de la produse bio la produse dietetice (fără zahăr), produse fără gluten sau fără lactoză (lapte din soia, orez, migdale), până la suplimente alimentare, ceaiuri şi infuzii. „Având în vedere interesul tot mai sporit al românilor pentru o alimentaţie sănătoasă, am lărgit gama şi o vom dezvolta în continuare. În 2014 am listat cu aproximativ 40% mai multe astfel de produse faţă de 2013“, adaugă reprezentanta Carrefour. În cadrul reţelei franceze, în segmentul alimentelor sănătoase cel mai bine se vând produsele din categoria bio, urmată de categoria dietetice. Ve-detele segmentului sunt lactatele bio (lapte, iaurt, brânzeturi), produsele dietetice de băcănie, patiserie industrială, mâ-ncarea pentru bebeluşi dar şi produsele proaspete, mai spune Teodora Juravle.

  • Camelia Şucu începe să cultive legume bio lângă Capitală

    “Voi începe la anul producţia pe cele 4 hectare de teren pe care le-am luat în arendă. Pentru un hectar am cumpărat deja solarii să testez cum merg lucrurile. Vreau să fac o fermă de legume bio, vreau să ajung la gustul românesc al roşiei pe care ni-l aducem aminte şi pe care îl căutăm în supermarketuri sau în pieţe”, a declarat Şucu la un forum pe teme economice.

    “România are o şansă prin pământul pe care îl are, pentru că este foarte bun şi odihnit. Există cerere de produse bio din partea ţărilor din Asia, din ţările arabe. Dacă cererea este atât de mare, există loc cu siguranţă de creştere”, consideră Şucu.

  • Camelia Şucu începe să cultive legume bio lângă Capitală

    “Voi începe la anul producţia pe cele 4 hectare de teren pe care le-am luat în arendă. Pentru un hectar am cumpărat deja solarii să testez cum merg lucrurile. Vreau să fac o fermă de legume bio, vreau să ajung la gustul românesc al roşiei pe care ni-l aducem aminte şi pe care îl căutăm în supermarketuri sau în pieţe”, a declarat Şucu la un forum pe teme economice.

    “România are o şansă prin pământul pe care îl are, pentru că este foarte bun şi odihnit. Există cerere de produse bio din partea ţărilor din Asia, din ţările arabe. Dacă cererea este atât de mare, există loc cu siguranţă de creştere”, consideră Şucu.

  • Producătorii români de produse bio exportă de circa două ori mai mult decât vând pe piaţa internă

    “Piaţa internă este undeva la 100 – 150 milioane euro şi creşte vertiginos. Exporturile sunt estimate la 200-250 milioane euro, iar peste 90% reprezintă materii prime. Cele mai mari exporturi sunt înregistrate la cereale, fructe de pădure şi vin”, a declarat, miercuri, preşedintele Bio România, Marian Cioceanu.

    Principalele pieţe de export sunt statele din Europa de Vest, precum Germania, Austria, Franţa şi Danemarca, dar şi SUA, unde sunt livrate cereale şi porumb.

    Potrivit preşedintelui Bio România, acestor state li se vor alătura Rusia şi Elveţia.

    Anul trecut, în România, suprafaţa exploatată în sistem ecologic a fost de circa 450.000 hectare, iar numărul operatorilor din acest sector s-a situat la 26.736, de aproape trei ori mai mulţi decât în 2011, conform datelor Ministerului Agriculturii.

    Asociaţia Bio România are 500 de membri, producători de panificaţie, lactate, ouă, miere, fructe şi legume, sucuri, cereale, plante tehnice şi furaje ecologice care deţin peste 80% din piaţa produselor bio din România.

    Recent, Asociaţia Bio România a semnat un parteneriat cu Carrefour România prin care produsele membrilor săi sunt prezente pe rafturile retailerului.

    “Produsele membrilor Asociaţiei Bio România au fost listate pe 31 iulie 2013 în 7 hipermarketuri din Bucureşti. Începând cu data de 12 septembrie 2013, clienţii Carrefour vor putea cumpăra produse bio româneşti din 19 hipermarketuri din ţară după cum urmează: din toate cele 8 hipermarketuri din Bucureşti (Carrefour Unirea, Carrefour Militari, Carrefour Băneasa, Carrefour Vitantis, Carrefour Colentina, Carrefour Berceni, Carrefour Orhideea, Carrefour Colosseum), din cele 2 hipermarketuri din Iaşi (Carrefour Era şi Carrefour Felicia) şi din hipermarketurile din Braşov, Ploieşti, Constanţa, Brăila, Suceava, Piteşti, Focşani, Buzău şi Botoşani”, a anunţat Carrefour.

  • Produsele pentru slabit şi vitaminele, cele mai comercializate produse BIO în farmacii

    Farmaciştii afirmă, în proporţie de 40%, că cei care achiziţionează produse bio / ecologice de la punctele farmaceutice, cheltuiesc între 100 şi 250 de lei, la o singură sesiune de cumpărături.

    Potrivit rezultatelor studiului, din perspectiva farmaciştilor intervievaţi, prin produse bio/ ecologice se înţelege acea categorie de produse care sunt naturale (19%), nu conţin chimicale (18.4%) şi nu au fost tratate cu pesticide. Întrebaţi care sunt principalele trei categorii de produse cerute de clienţi în varianta bio/ecologică, cei mai mulţi dintre respondenţi s-au referit la vitamine şi suplimente (23%), produsele pentru copii (19%), dar şi produsele pentru slăbit (18%).

    “Am realizat acest studiu pentru a vedea dacă există potenţial de desfacere pentru produsele bio/ecologice în farmacii. Din studiile anterioare, despre piaţa Bio din România, am observat că oamenii au nevoie de o garanţie pentru a comercializa aceste produse, iar farmacii le-ar putea oferi această siguranţă. Deşi declară că produsele Bio sunt naturale, ca nu conţin chimicale sau nu au fost tratate cu pesticide, la întrebarea despre cele mai comercializate produse BIO din farmacii, farmacistii au plasat pe primul loc vitaminele”, a declarat Alexandru Zodieru, managing partner al Cult Market Research.

    Când aleg un produs bio/ecologic, clienţii unei farmacii ţin cont, în primul rând, de recomandarea farmacistului şi de calitatea produsului, preţul acestuia fiind poziţionat abia pe locul trei. Criterii precum notorietatea brandului, informaţiile de pe etichetă sau aspectul ambalajului sunt mai puţin importante în alegerea unui produs bio/ecologic în farmacii.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 253 de farmacişti, la nivel naţional. Eşantionul este reprezentativ la nivelul ariei cercetate (14.000 de farmacişti), cu o marjă de eroare de ±6.1%, la un interval de încredere de 95%. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, autoadministrat online, în perioada 10 – 30 septembrie 2012.

  • Topul afacerilor care sfideaza criza. Dispar bancile, apar magazinele de nisa

    Criza economica prelungita a franat planurile de expansiune ale
    magazinelor care, traditional, se regaseau pe principalele artere
    bucurestene. Magazinele de produse IT, showroomurile auto,
    farmaciile si bancile si-au temperat semnificativ ritmul in care
    deschid noi unitati.

    Exista insa si afaceri care pornesc la drum chiar in aceasta
    perioada. Apare o noua generatie de intreprinzatori, dedicati
    niselor. “Un exemplu elocvent este reprezentat de magazinele de
    biciclete. In ultimele luni s-au deschis sase-sapte astfel de
    spatii doar in Capitala”, a declarat Costel Alecu, managerul
    departamentului de retail si industrial al agentiei imobiliare
    Regatta.

    Detalii pe www.gandul.info.