BusinessMagazin

Tag: productie industriala

  • INS: Producţia industrială a scăzut cu 1,9% în primele 10 luni din 2019

    Producţia industrială (serie brută) a României a scăzut cu 1,9% în primele 10 luni din 2019, comparativ cu primele 10 luni din 2018, arată datele publicate joi de INS. În luna octombrie 2019, producţia industrială a înregistrat o scădere şi faţă de luna octombrie 2018.

    În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 1,9%, ca efect al scăderilor înregistrate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,1%), industria extractivă (-2,4%) şi industria prelucrătoare (-1,6%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2019, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2018, a scăzut cu 2,8%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,0%), industria extractivă (-2,4%) şi industria prelucrătoare (-2,1%).

    Faţă de luna octombrie 2018, producţia industrială a fost mai mică cu 4,5% în octombrie 2019 ca urmare a scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9,2%), industria prelucrătoare (-3,9%) şi industria extractivă (-3,8%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 7,7%, din cauza scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,3%), industriei prelucrătoare (-6,6%) şi industriei extractive (-3,9%).

    În comparaţie cu luna precendentă, în luna octombrie 2019 producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 4,3%, datorită creşterilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,9%), industria prelucrătoare (+4,3%) şi industria extractivă (+1,6%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut faţă de luna precedentă cu 2,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,1%), industria extractivă (-1,2%) şi industria prelucrătoare (-1,1%).

  • Eurostat: România a înregistrat în septembrie o scădere anuală de 4% a producţiei industriale

    România a înregistrat, în septembrie, o scădere anuală de 4% a producţiei industriale, după o scădere de 5,8% în august, potrivit estimărilor Eurostat publicate miercuri.

    În septembrie anul acesta, comparativ cu august 2019, producţia industrială ajustată sezonier a crescut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în Uniunea Europeană.

    Totodată, în luna septembrie a acestui an, comparativ cu aceeaşi luna a anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 1,7% în zona euro şi cu 1,2% în UE.

    Conform Oficiului European de Statistică, în zona euro, în septembrie 2019, comparativ cu august 2019, producţia de bunuri de consum non-durabile a crescut cu 1,0%, iar bunurile de capital s-au majorat cu 0,6%, în timp ce producţia de bunuri de consum durabile a scăzut cu 0,7%, energia cu 0,8% şi mărfurile intermediare cu 0,9%.

    În septembrie anul acesta, comparativ cu august 2019, producţia industrială ajustată sezonier a crescut cu 0,1% înîn zona euro cu 0,2% în Uniunea Europeană, conform estimărilor Eurostat publicate miercuri.

    În UE, producţia de bunuri de consum non-durabile a urcat cu 0,9%, iar bunurile de capital au înregistrat o creştere de 0,6%, în timp ce producţia bunurilor de consum durabile au scăzut cu 0,1%, energia cu 0,4% şi bunurile intermediare cu 0,7%.

    În rândul statelor membre UE, cele mai mari creşteri anuale ale producţiei industriale au fost raportate în Ungaria (9%), Lituania (7,8%) şi Letonia (7,2%), iar cele mai semnificative scăderi în Germania (minus 5,3%), Portugalia (minus 5%) şi Estonia (minus 4,8%).

     

  • Scăderea producţiei industriale din Germania sporeşte temerile de recesiune

    Producţia industrială germană a scăzut, în septembrie, peste aşteptări, indicând o slăbire contină a sectorului şi sugerând faptul că cea mai mare economie din Europa a intrat în recesiune în trimestrul al treilea, relatează Reuters.

    Producţia industrială a scăzut cu 0,6% pe lună, au arătat cifrele publicate de Ministerul german al Economiei, relatează sursa citată.

    „Acest număr nu este unul pozitiv. Declinul producţiei industriale din septembrie face ca o recesiune tehnică să fie aproape oficială acum”, a declarat Thomas Gitzel, economist la VP Bank, citat de Reuters.

    Datele de la Oficiul de Statistică au arătat că producţia industrială a scăzut cu 1,1% între iulie şi septembrie, marcând al cincilea trimestru consecutiv de contracţie.

    În timp ce sectorul construcţiilor a rămas stabil în trimestrul al treilea, scăderile pe scară largă au fost în producţia înregistrată la fabricile de produse chimice, produse metalice, echipamente electrice, utilaje şi autovehicule sau piese, potrivit datelor Ministerului Economiei al ţării.

    Producătorii dependenţi de exporturile din Germania sunt afectaţi de încetinirea economiei mondiale şi de incertitudinea comercială legată de războiul tarifar dintre Statele Unite şi China.

    Aceste datele au apărut la o zi după ce cifrele au arătat că sectorul comenzilor industriale a crescut mai mult decât estimat, în septembrie.

    Jens-Oliver Niklasch, economist la Landesbank Baden-Wuerttemberg, a avertizat că scăderile semnificative ale producţiei de bunuri intermediare şi de capital sugerează că recesiunea din sectorul industrial nu va fi depăşită curând.

    “Scăderea din septembrie a industriei ne face să credem că şi Produsul Intern Brut a scăzut uşor în trimestrul al treilea”, a spus el, potrivit sursei precizate.

    Un sondaj efectuat luni a arătat că producătorii germani au rămas blocaţi în recesiune în octombrie, întrucât noile comenzi au scăzut pentru a 13-a lună consecutivă, iar fabricile au redus locurile de muncă în cel mai rapid ritm din ultimii10 ani.

     

  • Institutul Naţional de Statistică: Preţurile au scăzut cu 0,2% în luna octombrie, influenţate în principal de piaţa externă

    Astfel, comparativ cu septembrie, producţia industrială a consemnat preţuri mai mici cu 0,1% pe piaţa internă şi cu 0,5% pe cea externă.

    Industria bunurilor intermediare a înregistrat o scădere a preţurilor cu 0,7%, cea a bunurilor de capital şi industria energetică cu 0,1% fiecare, în timp ce industria bunurilor de folosinţă îndelungată a avut preţuri mai mari cu 0,1%, iar cea a bunurilor de uz curent cu 0,2%.

    Faţă de octombrie anul trecut, preţurile au scăzut pe ansamblu cu 2,6%, pe fondul reducerii cu 2,5% pe piaţa internă şi cu 3% pe piaţa externă, se arată într-un comunicat al INS.

    Scăderi ale preţurilor au fost evidenţiate în industria bunurilor intermediare, cu 2,2%, şi în cea energetică, cu 9,2%.

    Industria bunurilor de capital au consemnat o stagnare, iar industria bunurilor de folosinţă îndelungată şi cea a bunurilor de uz curent au avut creşteri de preţuri, cu 1,1%, respectiv 1,6%.

  • INS: Preţurile producţiei industriale au scăzut la 9 luni cu 2,8%, trase în jos de industria energetică

    Scăderi ale preţurilor s-au mai înregistrat în industria bunurilor intermediare, cu 1,6%, şi în cea a bunurilor de capital, cu 0,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Pe de altă parte, preţurile din industria bunurilor de uz curent au crescut cu 1,5%, iar cele din industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 1,3%.

    Faţă de luna august, preţurile producţiei industriale (piaţa internă şi piaţa externă) s-au diminuat cu 0,3%, cu o reducere de 0,3% pe piaţa internă şi de 0,4% pe cea externă.

    Preţurile din energie au scăzut cu 1,3%, iar cele din industria bunurilor intermediare cu 0,4%.

    Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a consemnat o stagnare, pe când industria bunurilor de uz curent a avut o creştere cu 0,2%, iar cea a bunurilor de capital cu 0,5%.

  • Preţurile producţiei industriale s-au redus în aprilie cu 2,8%, cel mai mult în industria energetică

    Industria bunurilor de capital a consemnat o scădere a preţurilor cu 2,8%, iar cea a bunurilor intermediare cu 0,1%. Pe de altă parte, preţurile din industria bunurilor de uz curent au crescut cu 1,1%, iar în industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 1,3%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de luna martie, preţurile pe total piaţă s-au redus cu 0,5%, înregistrând o scădere cu 0,7% pe piaţa internă, în timp ce piaţa externă a consemnat o stagnare.

    În industria energetică preţurile au fost mai mici cu 1,5%, în cea a bunurilor de capital cu 0,5%, iar la bunurile intermediare şi cele de folosinţă îndelungată cu câte 0,1%.

    Preţurile din industria bunurilor de uz curent au crescut însă cu 0,1%.

     

     

  • Preţurile producţiei industriale au crescut în februarie cu 0,2%, dar anualizat s-au redus cu 1,7%

    Faţă de ianuarie, preţurile producţiei industriale au fost în urcare cu 0,2% pe piaţa internă şi cu 0,1% pe cea externă, se arată într-un comunicat al INS.

    Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate în industria bunurilor de capital (-0,9%), cea a bunurilor intermediare (-0,7%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,2%). Pe de altă parte, în industria bunurilor de uz curent preţurile au urcat cu 0,2%, iar în industria energetică au fost mai mari cu 2,2%.

    Comparativ cu februarie anul trecut, preţurile au scăzut cu 0,6% pe piaţa internă şi cu 4,1% pe cea externă.

    Industria energetică a consemnat cea mai mare contracţie a preţurilor, de 4,4%, urmată de industria bunurilor de capital, cu 2,8%, şi cea a bunurilor intermediare, cu 0,6%. În schimb, industria bunurilor de uz curent a avut preţuri în urcare cu 0,9%, iar cea a bunurilor de folosinţă îndelungată cu 1,1%.

     

     

  • INS: Producţia industrială a crescut cu 4,4% în ianuarie

    În luna ianuarie 2015, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 4,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+6,3%).

    Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 17,8%, respectiv cu 2,5%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 0,9%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+2,9%). Industria extractivă a scăzut cu 4,8%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 2%.

    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 1,2% susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (+2,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 7,3% şi industria extractivă cu 3,8%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 3,4%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+5,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,6%, în timp ce industria extractivă a înregistrat o scădere de 1,0%.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • Producţia industrială a crescut cu 7,6% la opt luni

    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni, susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

    În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 20,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-22,8%) şi industria extractivă (-0,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,6%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi pentru industria bunurilor de capital (-33,5%), industria bunurilor de uz curent (-14%), industria bunurilor intermediare (-13,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,4%). Industria energetică a crescut cu 0,7%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,7%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,5%) şi industriei extractive (-0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,6%.

    Pe marile grupe industriale, scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (-2,6%), industria bunurilor de uz curent (-1,8%) şi în industria bunurilor intermediare (-1,6%) şi creşteri în industria energetică (+2,5%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,1%).

    În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a rămas la acelaşi nivel cu cel din luna corespunzătoare din anul precedent. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 9,4%, respectiv cu 0,3%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 7,0%.

    Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,8%), industria bunurilor de capital (+3,6%) şi industria bunurilor intermediare (+0,5%). Industria bunurilor de uz curent şi industria energetică au scăzut cu 5,0%, respectiv cu 4,2%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 4,7%, susţinută de creşterea industriei extractive (+9,5%) şi a industriei prelucrătoare (+5,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,5%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat următoarele creşteri: industria bunurilor de capital (+10,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+8,0%) şi industria bunurilor intermediare (+6,8%). Industria energetică şi industria bunurilor de uz curent au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,9%.