BusinessMagazin

Tag: procese

  • O piaţă care creşte şi tot creşte

    „Comparativ cu ţările din Asia, precum India şi Filipine, cu care concurăm pe activităţile primare din outsourcing – relaţii cu clienţii şi suport tehnic de bază (n. red.) – şi unde sistemul educaţional este bun ca şi la noi, românii se diferenţiază fiindcă sunt mult mai proactivi – vin cu idei noi şi ştiu ce pot face în plus, pe lângă procedura standard dintr-o anumită situaţie, astfel încât să rezolve problema clientului sau să îmbunătăţească relaţia cu acesta”, a explicat pentru Business MAGAZIN Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions (CGS) România.

    Subsidiara locală a companiei americane CGS – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing de pe piaţa autohtonă – a fost înfiinţată în urmă cu 17 ani, portofoliul de servicii de externalizare oferit devenind de atunci tot mai complex.
    „În 2003, când am început aici în România, ofeream doar servicii de tip customer service (relaţii cu clienţii – n.red.), help desk, suport tehnic de nivel 1, colectare de creanţe şi telesales. Apoi am adăugat suport tehnic de nivel 2 şi activităţi financiare – emiţi facturi, le trimiţi, primeşti banii, ai acces în contul clientului ş.a.m.d., după care au urmat şi serviciile de suport tehnic de nivel 3 şi tot aşa”, a precizat el.

    Ca atare, din cei 4.000 de oameni care lucrează în prezent pentru CGS în România, aproape jumătate se ocupă de activităţile primare în outsourcing, iar restul sunt specializaţi în activităţile mai complexe. Spre exemplu, angajaţii CGS România care lucrează în departamentul de servicii financiare sunt absolvenţi de ASE şi/sau au experienţă în domeniul bancar. Echipa s-a format acum cinci ani, în prezent ajungând la 600 de persoane.

    „Clienţii vor la pachet serviciile primare de externalizare şi cele complexe. În ceea ce priveşte productivitatea angajaţilor, aceasta este mult mai mare la noi în România faţă de ţările din Asia spre exemplu. Românii pot rezolva mai multe taskuri pe oră decât cei din Asia. Astfel, calculul de cost per minut/acţiune devine similar sau chiar mai mic”, a menţionat Vladimir Sterescu. În plus, cel puţin pe serviciile de voce, americanii nu mai vor să audă accentul asiatic, preferându-l pe cel din Europa.

    Evoluţia pieţei de outsourcing – de la scădere de costuri la eficientizarea businessului
    În perioada 1980-1990, când fenomenul de outsourcing lua amploare la nivel global, acesta reprezenta în primul rând un model prin care companiile mari urmăreau să îşi scadă costurile, însă acum externalizarea proceselor de business este un mod de a eficientiza businessul, oferind acces la forţă de muncă specializată şi flexibilă.

    În prezent, pe piaţa locală de business process outsourcing (BPO) activează aproximativ 25.000 de angajaţi, număr aflat în continuă creştere de la an la an. CGS România estimează că doar au fost realizate circa 2.000 – 2.500 de recrutări pe segmentul BPO. În consecinţă, şi salariile din industrie au crescut, câştigul mediu net pentru un angajat din sectorul de outsourcing situându-se la aproximativ 2.800 de lei, la care se adaugă şi o serie de beneficii precum bonuri de masă sau asigurări de sănătate ş.a.m.d. În ceea ce priveşte retenţia personalului din industrie – o provocare în ultimii ani – şeful CGS România a precizat că anul trecut a adus şi o scădere a fluctuaţiei cu mult sub media altor ţări cu tradiţie în outsourcing. Astfel, în acest moment, în România rata de rotaţie a personalului este de circa 35% pe an, în timp ce în ţări precum SUA, Filipine sau India ajunge la procente cuprinse între 80% şi chiar 110%.

    „Dacă în urmă cu 15 ani România nu exista pe harta internaţională a outsourcingului, iar acum cinci ani se regăsea încă pe lista celor mai ieftine ţări în ceea ce priveşte externalizarea proceselor de business, astăzi lucrurile arată diferit. Piaţa locală este preferată de către companiile multinaţionale, mai ales datorită nivelului crescut de educaţie a angajaţilor din industrie şi posibilităţii acestora de a susţine proiecte complexe”, a subliniat el.

    Cel mai mare jucător de pe piaţa de outsourcing din regiunea Europei de Est este Polonia, care a reuşit să ajungă la acest nivel datorită proximităţii faţă de ţările din vest. „Polonia era pe harta outsourcingului deja în 2003, iar România nu era. În Polonia sunt mai multe oraşe mari, circa 7-8, care au o populaţie crescută şi unde s-au dezvoltat ca atare şi multe centre de outsourcing. În ceea ce priveşte costurile, acestea sunt duble faţă de cele din România, iar acolo este de asemenea foarte greu să mai crească industria de outsourcing, fiindcă şi cea software s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, concurând piaţa BPO”, a spus Vladimir Sterescu.

    Centre importante de outsourcing în regiune mai sunt în Cehia, la Praga, unde însă profilul industriei de outsourcing este de a angaja vorbitori nativi ai limbilor străine pe care le au în portofoliu. Astfel, ei nu angajează doar cehi, ci şi foarte mulţi tineri din vestul Europei care vin la studii acolo şi lucrează în timpul facultăţii sau se relochează cu totul după absolvire.

    „Mai este Slovacia, unde s-au făcut câteva centre mari ale giganţilor din IT la Bratislava, însă oraşul este mic şi nu mai este loc de creştere de mai mulţi ani. Iar Bulgaria este de asemenea saturată din punctul de vedere al capacităţii de a angaja oameni noi”, a punctat el, adăugând că în România mai este însă loc mult de creştere pe piaţa serviciilor de BPO, în condiţiile în care însuşi Bucureştiul, precum şi alte oraşe din ţară – Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu – mai pot oferi încă volume. „Bucureştiul a fost din nou campion anul trecut, la fel ca şi în 2018. Şi va continua să fie şi în următorii ani”, a spus Sterescu.

    CGS Constanţa, cel mai nou
    pariu al americanilor pe piaţa
    din România
    Odată cu diversificarea portofoliului de servicii oferite, CGS România şi-a mărit şi echipa, deschizând centre şi în afara Bucureştiului. Astfel, compania americană are în prezent şapte centre în România – Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc, Galaţi şi Constanţa.
    Centrul din Constanţa este de altfel cel mai nou pariu al CGS în România, compania americană ocolind până acum oraşul de la mare, din cauza sezonalităţii pe piaţa forţei de muncă. „Industria de outsourcing a ocolit până acum Constanţa pentru că ne-a fost frică că vara angajaţii vor pleca să lucreze în turism. Acum însă nu se mai angajează doar constănţeni în turism, iar salariile din outsourcing au crescut – faţă de acum trei ani s-au dublat, faţă de acum cinci ani sunt de trei ori mai mari, iar comparativ cu acum zece ani sunt de 5-6 ori mai mari”, a explicat el.
    Centrul CGS din Constanţa este axat pe livrarea de servicii de externalizare în limba engleză, persoanele angajate până acum fiind ingineri. Acum, în centrul CGS din Constanţa lucrează aproximativ 50 de persoane, iar până la finalul acestui an echipa se va mări la 100 de oameni. În prezent, pentru un vorbitor de limba engleză din domeniul de outsourcing salariul net se situează la aceeaşi valoare ca media din industrie, de 2.800 lei pe lună, la care se adaugă spre exemplu sporul de noapte sau comisioane de vânzări.
    „În cadrul CGS, toţi angajaţii au o parte variabilă a salariului – un procent care începe de la 5% şi ajunge până la 20-30%”, a punctat Sterescu. El a adăugat că este foarte greu să angajezi pe acelaşi tipar în acelaşi oraş pe termen lung, mai ales persoane care sunt dispuse să lucreze noaptea, pe fusul orar american. „Când mizezi pe creştere în acelaşi oraş, pui presiune pe piaţa muncii, mai ales în alte oraşe din ţară care au circa 250.000 de locuitori, faţă de 3-4 milioane de locuitori în Capitală. Misiunea noastră a fost să ne extindem uşor-uşor în ţară, în jurul Bucureştiului.” În industria de outsourcing, cele mai multe proiecte vin din zonele telecom, IT şi software, dar şi din retail, asigurări şi domeniul bancar, la fel fiind şi în cazul CGS. „Anul trecut cele mai multe contracte au venit din industria telecom”, a precizat şeful CGS România.
    Majoritatea clienţilor CGS România sunt din SUA, peste 55% din cei 4.000 de angajaţi ai companiei americane pe plan local fiind vorbitori de limba engleză. „Procentul se va mări către 60-65%. În rest, sunt vorbitori de limba germană, franceză, italiană şi spaniolă, însă volumele europene sunt mai mici decâte cele din SUA”, a menţionat el.

    Afaceri în continuă creştere
    Anul trecut, afacerile locale ale americanilor de la CGS s-au situat la la aproximativ 276 mil. lei, în creştere cu 12% comparativ cu 2018, avansul fiind generat de extinderea activităţii pe segmentele financiar, suport tehnic, dar şi pe zona de telesales şi channel enablement, ca urmare a atragerii în portofoliu a unor proiecte de complexitate ridicată. Pentru 2020, CGS România şi-a bugetat o creştere de peste 10%, atât a businessului, cât şi a numărului de angajaţi. Astfel, subsidiara locală a CGS va ajunge la finalul acestui an la afaceri de peste 300 milioane lei şi la o echipă de circa 4.400 de persoane.
    „Am semnat foarte multe contracte în 2019, majoritar fiind tot businessul venit din SUA. Un contract din SUA generează circa 200-300 de joburi. Vom continua să angajăm preponderent vorbitori de limba engleză şi în principal în Bucureşti. Cu contractele pe care le avem semnate până acum, ar trebui să creştem per total cu 400-500 de persoane net anul acesta. Dacă vom mai încheia noi contracte, vom face mai multe recrutări”, a afirmat Vladimir Sterescu.
    În prezent, businessul CGS România generat de companii locale este minoritar, însă în creştere, 500 de angajaţi fiind dedicaţi clienţilor autohtoni, care activează în principal în domeniile telecom, IT, comerţ online şi bancar. „Ne dorim să ne extindem în continuare local, vrem să atragem companiile de utilităţi, pentru că ele au volume mari, şi reţele de clinici medicale private. Încercăm să educăm statul, nu neapărat zona de utilităţi. Sunt o grămadă de spitale în România, spre exemplu”, a menţionat şeful CGS România.
    Clienţii locali ai companiei americane cer în principal serviciile de bază pentru outsourcing. „Companiile din România sunt la stadiul în care activităţile mai complexe sunt încă păstrate intern. Îţi trebuie un anumit nivel de maturitate pentru a putea externaliza şi activităţile mai complexe. Pentru multinaţionalele care activează şi pe plan local, lucurile sunt mai simple, fiindcă bugetele lor sunt construite pentru a externaliza”, a explicat el.
    Per total, întreaga piaţă de BPO din România va creşte anul acesta, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul proiectelor realizate la nivel local. Astfel, pentru anul 2020, reprezentanţii companiei estimează un avans de aproape 10% al valorii pieţei de profil. În plus, ei anticipează că, treptat, companiile mijlocii vor accesa tot mai mult servicii de outsourcing, înţelegând valoarea adăugată pe care o poate aduce externalizarea.

  • Gabriel Voicilă, Partener Technology PwC: Automatizarea poate reduce costurile la jumătate pentru anumite procese, precum facturarea

    Multe companii se află deja la a doua sau a treia generaţie de optimizare a costurilor şi de creştere a productivităţii, în condiţiile în care automatizarea poate reduce la jumătate costurile anumitor procese, precum facturarea, raportarea de gestiune, contabilitatea şi bugetarea, spune Gabriel Voicilă, Partener Technology PwC.

    Pârghii precum externalizarea unor procese, raţionalizarea portofoliului sau implementarea de soluţii ERP au fost utilizate la maximum, aşa că pentru a atinge un nou nivel de eficientizare a activităţilor au nevoie de o abordare nouă, bazată pe tehnologiile de ultimă generaţie, precum Robotic Process Automation (RPA), Machine Learning sau Inteligenţa Artificială (AI).

    Potrivit unui studiu realizat de PwC şi Grupul Brunswick la nivel global, 70% dintre manageri folosesc automatizarea şi AI pentru a identifica modalităţi de a îmbunătăţi afacerile, făcându-şi operaţiunile mai inteligente. Însă cu atât de multe opţiuni în cloud computing, securitate cibernetică, software specializat şi alte servicii operaţionale, precum şi tehnologii emergente precum machine learning, blockchain şi drone, companiile trebuie să facă alegerile cele mai potrivite pentru afacerile în care să concentreze investiţiile în tehnologie.

    Astfel, tehnologiile inteligente, cum ar fi RPA, machine learning şi chatbot oferă companiilor noi oportunităţi de a îmbunătăţi performanţa proceselor operaţionale şi de a realiza economii semnificative. Pot fi implementate rapid, având costuri reduse, care permit noi niveluri de productivitate. Impactul poate fi semnificativ: automatizarea poate îmbunătăţi productivitatea proceselor individuale cu 80% până la 100% şi cu 20% sau mai mult a funcţiilor generale.

    Automatizarea ar putea reduce cu până la 46% timpul şi costul proceselor cheie precum facturarea, raportarea de gestiune, contabilitatea şi bugetarea, arată raportul menţionat.

    În acelaşi timp, profesioniştii din domeniul financiar s-ar putea concentra pe activităţi cu valoare mai mare, cum ar fi analizele financiare complexe, previziuni şi proiecte de buget pe mai mulţi ani. Un nivel similar de îmbunătăţire este posibil şi în alte funcţii, cum ar fi serviciul pentru clienţi, gestionarea lanţului de aprovizionare şi vânzări. Transformarea digitală este de fapt o călătorie pentru care e nevoie de o strategie dinamică şi, în acelaşi timp, de o abordare holistică însemnând: oameni şi departamente, procese şi tehnologie.

    Soluţiile de automatizare trebuie să fie fundamentate în mod clar pe strategia generală de business a unei organizaţii, pentru ca acestea să obţină maximum de avantaje. Este vorba despre înţelegerea nevoilor şi de a vedea dincolo de optimizări şi îmbunătăţiri. Cartografierea tuturor departamentelor şi proceselor din companie este în acest caz foarte importantă.

    Totodată, trebuie identificaţi şi pregătiţi oamenii potriviţi. Angajaţii se simt ameninţaţi de noile tehnologii, dar cu ajutorul unor programe de upskilling bine structurate şi targetate, se pot adapta şi învăţa cum să lucreze cu inteligenţa artificială, să analizeze date, să descopere şi să aplice soluţii din mers şi să preia roluri noi care presupun utilizarea celor mai noi tehnologii.

    Nu în cele din urmă, strategia este cea care va face diferenţa. Companiile trebuie să-şi cunoască propriile puncte forte şi să aibă o privire de ansamblu a tuturor proceselor, oameniilor şi tehnologiilor pentru a anticipa schimbările şi a lua decizii în consecinţă.

    Transformarea digitală nu este nici simplă şi nici ieftină, după cum arată cifrele, – la nivel global, investiţiile în acest domeniu fiind de aproape de 3,8 trilioane de dolari în acest an -, însă este inevitabilă, iar companiile care o abordează strategic au şanse mai mari să fie lideri în domeniul lor.

     

  • Gabriel Voicilă, Partener Technology PwC: Automatizarea poate reduce costurile la jumătate pentru anumite procese, precum facturarea

    Multe companii se află deja la a doua sau a treia generaţie de optimizare a costurilor şi de creştere a productivităţii, în condiţiile în care automatizarea poate reduce la jumătate costurile anumitor procese, precum facturarea, raportarea de gestiune, contabilitatea şi bugetarea, spune Gabriel Voicilă, Partener Technology PwC.

    Pârghii precum externalizarea unor procese, raţionalizarea portofoliului sau implementarea de soluţii ERP au fost utilizate la maximum, aşa că pentru a atinge un nou nivel de eficientizare a activităţilor au nevoie de o abordare nouă, bazată pe tehnologiile de ultimă generaţie, precum Robotic Process Automation (RPA), Machine Learning sau Inteligenţa Artificială (AI).

    Potrivit unui studiu realizat de PwC şi Grupul Brunswick la nivel global, 70% dintre manageri folosesc automatizarea şi AI pentru a identifica modalităţi de a îmbunătăţi afacerile, făcându-şi operaţiunile mai inteligente. Însă cu atât de multe opţiuni în cloud computing, securitate cibernetică, software specializat şi alte servicii operaţionale, precum şi tehnologii emergente precum machine learning, blockchain şi drone, companiile trebuie să facă alegerile cele mai potrivite pentru afacerile în care să concentreze investiţiile în tehnologie.

    Astfel, tehnologiile inteligente, cum ar fi RPA, machine learning şi chatbot oferă companiilor noi oportunităţi de a îmbunătăţi performanţa proceselor operaţionale şi de a realiza economii semnificative. Pot fi implementate rapid, având costuri reduse, care permit noi niveluri de productivitate. Impactul poate fi semnificativ: automatizarea poate îmbunătăţi productivitatea proceselor individuale cu 80% până la 100% şi cu 20% sau mai mult a funcţiilor generale.

    Automatizarea ar putea reduce cu până la 46% timpul şi costul proceselor cheie precum facturarea, raportarea de gestiune, contabilitatea şi bugetarea, arată raportul menţionat.

    În acelaşi timp, profesioniştii din domeniul financiar s-ar putea concentra pe activităţi cu valoare mai mare, cum ar fi analizele financiare complexe, previziuni şi proiecte de buget pe mai mulţi ani. Un nivel similar de îmbunătăţire este posibil şi în alte funcţii, cum ar fi serviciul pentru clienţi, gestionarea lanţului de aprovizionare şi vânzări. Transformarea digitală este de fapt o călătorie pentru care e nevoie de o strategie dinamică şi, în acelaşi timp, de o abordare holistică însemnând: oameni şi departamente, procese şi tehnologie.

    Soluţiile de automatizare trebuie să fie fundamentate în mod clar pe strategia generală de business a unei organizaţii, pentru ca acestea să obţină maximum de avantaje. Este vorba despre înţelegerea nevoilor şi de a vedea dincolo de optimizări şi îmbunătăţiri. Cartografierea tuturor departamentelor şi proceselor din companie este în acest caz foarte importantă.

    Totodată, trebuie identificaţi şi pregătiţi oamenii potriviţi. Angajaţii se simt ameninţaţi de noile tehnologii, dar cu ajutorul unor programe de upskilling bine structurate şi targetate, se pot adapta şi învăţa cum să lucreze cu inteligenţa artificială, să analizeze date, să descopere şi să aplice soluţii din mers şi să preia roluri noi care presupun utilizarea celor mai noi tehnologii.

    Nu în cele din urmă, strategia este cea care va face diferenţa. Companiile trebuie să-şi cunoască propriile puncte forte şi să aibă o privire de ansamblu a tuturor proceselor, oameniilor şi tehnologiilor pentru a anticipa schimbările şi a lua decizii în consecinţă.

    Transformarea digitală nu este nici simplă şi nici ieftină, după cum arată cifrele, – la nivel global, investiţiile în acest domeniu fiind de aproape de 3,8 trilioane de dolari în acest an -, însă este inevitabilă, iar companiile care o abordează strategic au şanse mai mari să fie lideri în domeniul lor.

     

  • Platforma care îi ajută pe angajaţi să înjumătăţească timpul petrecut cu treburile zilnice de la birou

    Descrierea inovaţiei:
    Platforma de automatizare Processo permite companiilor să creeze modele de afaceri şi de decizie şi poate fi cu uşurinţă integrată cu sistemele pe care acestea le folosesc deja (permite comunicarea cu orice terţă platformă pentru schimb de date, fiind astfel o soluţie ideală pentru companiile care utilizează diferite sisteme interne care acum trebuie integrate).
    Creată de echipa de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România, platforma se adresează IMM-urilor şi corporaţiilor, precum şi autorităţilor publice centrale şi locale.
    Processo răspunde unor nevoi specifice de business, cum ar fi gestionarea proiectelor şi a bugetelor, a sarcinilor şi a echipelor, a contractelor şi a proceselor. De asemenea, platforma permite arhivarea electronică a documentelor în conformitate cu legislaţia locală. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vladimir Aninoiu, lider al echipei de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România şi Andrei Paraschiv, managerul echipei de livrare din cadrul practicii de consultanţă a Deloitte România.

    Elementul de noutate:
    Faţă de alte platforme de automatizare, Processo este o platformă suplă şi low-code, ceea ce permite adopţia rapidă de către clienţi, indiferent de nivelul de cunoştinţe tehnice; arhitectura modulară, formată dintr-un set de microservicii de bază, poate fi foarte uşor şi rapid extinsă cu alte servicii specifice de business. De asemenea, Processo permite integrarea rapidă, fără scriere de cod, cu aplicaţiile interne ale clientului (legacy applications).

    Efectele inovaţiei:
    Platforma Processo ajută la reducerea cu până la 50% a timpului necesar efectuării sarcinilor zilnice; mai mult, soluţia duce la eliminarea hârtiei din procesele curente. Printre beneficii se mai numără asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare; eliminarea erorilor survenite în procesele de contractare; reducerea costurilor operaţionale prin introducerea activităţilor automate în procese.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Robotul care poate eficientiza munca dedicată departamentelor juridice

    Descrierea inovaţiei:
    Este prima soluţie dezvoltată în cadrul parteneriatului dintre Deloitte Legal şi UiPath şi constă într-un robot (soluţie RPA) dedicat industriei juridice care automatizează procese efectuate până acum de departamentele juridice, de compliance sau de departamentele de operaţiuni. Practic, robotul face căutări în surse publice care sunt frecvent accesate în exerciţiile de due diligence, într-o primă etapă fiind automatizate căutările în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară. Acesta permite eficientizarea semnificativă a procesului de căutare în Registrul Naţional de Publicitate Imobiliară, robotul finalizând o căutare în aproximativ şapte minute, faţă de trei ore şi jumătate, cât i-a fost necesar unui avocat pentru a face acelaşi demers. Echipa care a dezvoltat proiectul este formată din Simina Mut, iniţiatoarea acestui proiect, avocat în cadrul Reff & Asociaţii (societatea de avocaţi membră a reţelei globale Deloitte Legal) şi care conduce centrul de excelenţă Deloitte Legal precum şi Lorena Roşia, senior associate în cadrul Reff & Asociaţii, avocat definitiv cu peste şase ani de experienţă în industria serviciilor financiare.

    Elementul de noutate:
    Este prima soluţie de acest tip lansată la nivel naţional. Ea a fost iniţiată în România şi este în curs de a fi extinsă în alte ţări din regiune. Soluţia permite profesioniştilor din domeniul juridic să folosească tehnologia pentru a-şi eficientiza munca şi pentru a se adapta la schimbările rapide, numeroase şi complexe din domeniul juridic.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efectele acestei inovaţii, reprezentanţii Deloitte enumeră: eficienţa crescută în comparaţie cu procesele derulate în mod tradiţional de avocaţi/membri ai echipei juridice; creşterea calităţii şi îmbunătăţirea managementul riscului, pentru că robotul asigură acurateţe în îndeplinirea sarcinilor; reducerea timpul necesar pentru rezolvarea sarcinilor pe care le poate prelua; reducerea costurilor dedicate de organizaţii muncii de rutină (prin preluarea de către robot a unor sarcini repetitive, experţii din departamentele juridice au mai mult timp la dispoziţie pentru a se dedica sarcinilor mai complexe, care aduc mai multă valoare organizaţiei, şi pentru a lucra mai îndeaproape cu organizaţia).

  • Cu ani înaintea competiţiei

    „Atunci când am început să discutăm de bazele de date autonome, în urmă cu aproximativ 18 luni, am auzit mulţi administratori de baze de date spunând că se tem de faptul că joburile lor vor dispărea”, povesteşte Duncan Harvey. „După ce au studiat mai atent ceea ce facem, aceştia au înţeles că de fapt dispar acele lucruri oribile precum update-urile care trebuie implementate. Am fost şi eu administrator de baze de date şi ştiu că, spre exemplu, atunci când lucram la optimizarea unui index trebuia să modific totul de fiecare dată când cineva adăuga o nouă opţiune.”

    O bază de date autonomă este o bază de date în cloud care utilizează tehnologia machine learning pentru a elimina intervenţia umană în ceea ce priveşte reglarea bazei de date, securitatea, backupurile sau alte sarcini gestionate, în mod normal, de administratorii bazelor de date (DBA). Una dintre cele mai importante caracteristici ale bazelor de date autonome este capacitatea serverului de a mări sau micşora resursele de calcul şi de memorie în funcţie de necesităţi. Practic, adaptarea puterii de calcul la cerinţe sau pur şi simplu pentru scăderea costurilor reprezintă un plus important, mai ales în condiţiile în care totul se face automat şi în timp real.

    Bazele de date autonome se concentrează, în prezent, pe două zone: în primul rând partea tradiţională a tehnologiei – optimizare, securitate şi scalare – şi în al doilea rând valoarea pe care o aduce businessurilor. RPA (robot process automation) e un exemplu bun în ceea ce priveşte modul în care automatizarea schimbă industriile în general, dar interesul Oracle în tehnologiile autonome se referă la managementul datelor, explică vicepreşedintele Oracle Technology EMEA.

    „Sigur, ne vom intersecta cu RPA-ul, dar atenţia nostră nu se îndreaptă acum în acea direcţie.” Harvey vorbeşte şi despre o schimbare în mentalitatea oamenilor, o trecere de la administratori de date la data scientists. În mod tradiţional, arată el, majoritatea organizaţiilor au avut o linie de demarcaţie între businessul propriu-zis şi departamentul de IT. „Practic, fiecare departament avea câte un om de IT dedicat, iar asta a creat confuzie. Scopul nostru este să readucem un sistem central, uşor de folosit, care să permită dezvoltarea businessului.”

    Este inteligenţa artificială rezervată exclusiv companiilor mari, care îşi pot permite să implementeze astfel de soluţii? „Avem o gamă extrem de largă de clienţi care apelează la soluţii autonome, de la organizaţii din zona de sănătate alimentară cu 50 de angajaţi, care nu aveau niciun fel de cunoştinţe pe zona de baze de date, la instituţii bancare sau chiar CERN, care folosesc baza de date autonomă dezvoltată de noi – şi vă puteţi închipui ce cantitate uriaşă de date generează CERN. Prin urmare, vedem organizaţii de toate mărimile apelând la aceste soluţii”, notează Harvey.

    Executivul de la Oracle crede că industria românească şi companiile care activează pe plan local sunt similare cu cele din restul Europei, fiind cu toţii la începutul transformării digitale. „Cele mai multe companii vor spune că încearcă să integreze procese autonome sau că încep să înţeleagă ce înseamnă inteligenţa artificială. Este un concept nou, desigur, şi realitatea este că doar o treime dintre companii spun că se folosesc de întreaga capacitate a transformării digitale, dar chiar şi acelea au încă probleme legate de managementul datelor şi cu complexitatea diferitelor surse de provenienţă a acestor date.” Realitatea este că nu totul va deveni autonom, adaugă el, pentru că există în continuare organizaţii care preferă să deţină controlul. „Există numeroase motive pentru care anumite organizaţii nu vor implementa procesele autonome. Prin urmare, cred că va exista o piaţă uriaşă pentru cei care deţin în prezent abilităţile necesare managementului bazelor de date, un număr suficient de joburi.”

    E mai sigur să îţi păstrezi datele pe cloudul Oracle decât să le păstrezi pe un server la sediu, spune Harvey. „Aplicăm patch-uri de securitate şi update-uri mult mai decât o poate face o companie normală. Prin urmare, va fi mai sigur datorită arhitecturii cloudului.” Riscurile apar în momentul în care foloseşti o structură comună, explică el, adică adoptarea unei platforme comune între utilizatori.

    De fiecare dată când apare o nouă tehnologie, există un soi de reţinere faţă de ea, crede Duncan Harvey, care oferă ca exemplu maşinile autonome: „Există reticenţă faţă de el, cu toate că realitatea e că vor fi fantastice. Reticenţa la schimbare va exista întotdeauna, şi e la fel în cazul datelor, care se tot adună. Gartner şi IDC au realizat un studiu în acest sens, concluzia fiind că ori angajezi încă 10.000 de oameni care să gestioneze datele, fie laşi datele să se gestioneze singure.”

    Duncan Harvey spune că era obişnuit să aibă companiile mari şi foarte mari drept clienţi, dar liberalizarea soluţiilor autonome prin scăderea tarifelor şi posibilitatea de a folosi imediat, fără o specializare de ani de zile în prealabil, a dus la popularizarea serviciilor în rândul firmelor mici.

    Mai mult, el spune că există o rată constantă de adopţie în toate sectoarele – „vedem tehnologiile autonome adoptate în zona financiară, aici fiind vorba de o cantitate uriaşă de date. Zona de healthcare e de asemenea interesantă din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte gradul de adopţie a soluţiilor Oracle pe regiuni, executivul spune că utilizatorii se împart aproximativ egal între Europa şi America de Nord, diferenţa provenind din Asia şi alte regiuni.
    Care este diferenţa între bazele de date ale Oracle şi cele dezvoltate de concurenţă? „E simplu, suntem singurii care oferă aceste servicii”, spune Duncan Harvey zâmbind. „Mai sunt companii care dezvoltă produse sau aplicaţii autonome, dar nimeni nu oferă baze de date autonome. Prin urmare, aş spune că suntem cu ani buni înaintea competiţiei.”

  • RPA pentru IMM: UiPath a lansat un pachet de soluţii de automatizare pe bază de subscripţie lunară cu care ţintesc şi IMM-urile româneşti

    Soluţiile de automatizare de tip RPA (Robotic Process Automation), pot fi adaptate pentru orice companie, indiferent de dimensiune, iar „unicornul” românesc UiPath – evaluat la 7 miliarde dolari în ultima rundă de finanaţare – a lansat soluţii cu care ţintesc şi IMM-urile din România, explică pentru ZF Ovidiu Marin, RPA Program Manager în cadrul Connections Consult România.

    „Există soluţii de automatizare atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii, dacă respectiva companie are procese standardizate şi repetitive. (…)UiPath a lansat un pachet prin care targeteză IMM-urile din România. Partenerii UiPath precum noi, pot să ofere clienţilor şi automatizări de procese sub formă unui serviciu cu subscripţie lunară”, spune Ovidiu Marin.

    Costul de implementare pentru o soluţie de tip RPA ar putea varia în funcţie de complexitatea procesului şi a dimensiunii companiei.

    Reprezentanţii Connections susţin că automatizarea a 3-5 procese medii poate pleca de la câteva mii de euro şi poate ajunge chiar şi până la preţuri de până la 15.000 euro în cazurile unde complexitatea este ridicată. Timpul de implementare variază de asemenea între 1 şi 3 luni.

    IMM-urile care vor să implementeze astfel de soluţii trebuie să realizeze o analiză de costuri pentru a calcula randamentul unor astfel de eficientizări în vederea unei investiţii.

    RPA este o soluţie adoptată pentru a creşte randamentul, productivitatea şi pentru a reduce costurile dar poate fi folosit şi pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor, susţin consultanţii.

    Argumentul pieţei de RPA este că un robot este angajatul model care are un cost mult mai mic faţă de angajatul clasic. Acesta poate duce la bun sfârşit o serie de activităţi dintre cele mai complexe şi diversificate. El poate non-stop şi nu are nevoie de concediu de odihnă sau pauze de masă. 

     

     

     

  • Cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din România. Mâncare bună, scaune de 1.000 euro şi mese de ping-pong, doar câteva dintre beneficiile primite de angajaţii companiei evaluată la 7 miliarde de dolari

    Pentru UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, investiţiile în spaţiul de lucru al angajaţilor sunt la cel mai ridicat nivel de pe piaţa locală, pe măsura evaluării de 7 miliarde de dolari a unicornului. Astfel, pe lângă faptul că toată partea de amenajare a spaţiilor din sediul UiPath din Bucureşti s-a realizat cu materiale şi mobilier premium, unicornul a investit şi în produse şi servicii adiacente care pot părea un răsfăţ, dar care sunt parte a pachetului de beneficii prin care compania îşi stimulează angajaţii să îşi depăşească limitele.

    „Fiecare etaj a avut propriul arhitect care a gândit amenajarea spaţiului în funcţie de stilul de lucru al echipelor care îşi desfăşoară activitatea acolo. Spre exemplu, etajul pentru dezvoltatorii de software trebuia să fie automat mai spaţiat pentru că ei au câte două-trei monitoare, vor masă de ping-pong în mijloc sau aparate de fitness”, povesteşte Cătălin Lupu, vicepreşedinte la nivel global pe departamentul de achiziţii şi real estate din cadrul UiPath. Practic, niciunul dintre cele şapte etaje pe care UiPath le are închiriate în clădirea Landmark din centrul Capitalei nu a fost amenajat după un anumit standard impus de companie, ci după stilul de lucru al angajaţilor, ţinându-se cont de preferinţele şi nevoile lor. 

    În medie, investiţia companiei în amenajarea spaţiilor de birouri UiPath din Bucureşti, a căror suprafaţă totală este de 8.000 de metri pătraţi, a fost de 1.000 euro/mp. Suma include partea de construcţie, fitout şi mobilier. Unicornul a ales birouri, scaune, canapele, mese şi alte piese de mobilă office de la producătorul american de mobilier Herman Miller, inventatorul cubicle-urilor (spaţiu de lucru parţial închis, care este separat de celelalte birouri învecinate cu ajutorul unor partiţii cu o înălţime de cca. 1,5 m).

    Compania americană este recunoscută în special pentru scaunele sale ergonomice, care reprezintă de altfel elementul cel mai important al unei staţii de lucru, în condiţiile în care un angajat petrece majoritatea timpului stând jos. „O postură nepotrivită din poziţia aşezat poate duce la probleme de sănătate, dureri fizice sau chiar efecte cognitive negative. De aceea, scaunul trebuie să susţină o poziţie ergonomică, sănătoasă”, explică Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, companie locală specializată în soluţii de fitout şi mobilier de birou orientat către design ergonomic human-centric şi partener unic acreditat al Herman Miller în România.

    Ţinând cont de importanţa unui scaun de calitate la birou, UiPath a ales să cumpere modelul de top produs de Herman Miller, numit Aeron, pentru toţi angajaţii săi. Astfel, unicornul a achiziţionat până acum circa 600-700 de scaune Aeron şi urmează să le schimbe şi pe restul pentru toţi cei 1.000 de angajaţi care lucrează în birourile sale din Bucureşti.

    Preţul de listă al unui scaun Aeron este de 1.500 euro. „Am testat multe tipuri de scaune până să alegem Aeron. Scaunul este foarte important pentru munca de birou – trebuie să fie ergonomic, ajustabil, confortabil, să nu te doară spatele”, a precizat Cătălin Lupu.

    Pentru Workspace Studio, vânzările de scaune ergonomice Herman Miller generează 30% din cifra de afaceri, care anul trecut s-a situat la 5,3 milioane de euro. În total, compania a vândut anul trecut peste 3.600 de scaune Herman Miller în România, cele mai populare modele fiind Aeron, Sayl şi Mirra.

    După scaun, a doua componentă esenţială a unei staţii de lucru este biroul, care pentru majoritatea companiilor de IT de azi trebuie să fie ajustabil pe înălţime. „Întrucât angajaţii din IT petrec ore bune la birou, este important să alterneze poziţia şezândă cu cea în picioare pentru a asigura buna circulaţie a sângelui şi relaxarea muşchilor”, a explicat el. Ca atare, şi UiPath a ales birouri ajustabile pe înălţime pentru angajaţii săi. „Am ales birouri ajustabile pe înălţime până la 2 metri. La început doar programatorii au avut astfel de birouri pentru că ei stau foarte mult la birou şi aveau nevoie să alterneze şi să lucreze şi din picioare, însă acum avem birouri ajustabile pe înălţime în toată compania”, a spus Cătălin Lupu. El a adăugat că următoarea etapă este trecerea la conceptul de desk-sharing.

    „Am făcut un studiu şi am observat că în medie birourile sunt folosite în proporţie de 50-60% pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care călătoresc foarte mult în interes de serviciu, iar birourile lor rămân goale. Aşa că ne-am gândit să reducem numărul de birouri desemnate doar pentru cei care vin zi de zi la birou, iar pe restul să le facem de tip hotel-sharing.”

    În acest sens, UiPath a dezvoltat deja o aplicaţie internă cu ajutorul roboţilor software prin intermediul cărora angajaţii îşi vor putea rezerva biroul atunci când vin la sediu. Aplicaţia comunică direct cu sistemul de concedii şi cu soluţia Slack în care angajaţii pot marca că nu sunt la birou într-o anumită perioadă. 

    În afară de staţiile de lucru, proiectul de amenajare a birourilor UiPath din Bucureşti a inclus de asemenea într-o proporţie mare şi multe zone informale, de relaxare sau de luat masa. În zona de luat masa, spre exemplu, pe lângă o bucătărie complet utilată – espressoare profesionale, prosecco bar şi serviciu de catering premium la discreţie, angajaţii au la dispoziţie şi diferite jocuri şi console PlayStation. Totodată, pe fiecare etaj există scaune de masaj – cele mai bune modele, iar periodic în cadrul companiei se organizează şi cursuri de yoga.

    La parter, lângă recepţie, angajaţii UiPath au propria cafenea, unde este angajat permanent un barista. De asemenea, tot la parter, unicornul a creat şi o zonă numită experience lab, dedicată demo-urilor pentru clienţi. Laboratorul este echipat cu ultimele tehnologii, clienţii UiPath având posibilitatea de a testa soluţii de automatizare, machine learning şi inteligenţă artificială înainte de a le implementa în cadrul companiilor lor. Investiţia în laboratorul UiPath a fost cea mai mare – aproape un milion de euro.

    În biroul UiPath din România lucrează cu precădere echipa de cercetare-dezvoltare a unicornului, dar şi echipe de marketing, juridic şi administrativ. Sediul central al UiPath se află însă în New York, unde biroul celei mai valoroase companii din industria RPA (Robotic Process Automation) găzduieşte la rândul lui peste 1.000 de angajaţi, inclusiv programatori.

    „Noi avem două tipuri de programatori. Cei care lucrează efectiv la produs (product developer) şi dezvoltatorii care lucrează să implementeze tehnologia noastră la client, pentru că nu este plug and play. Trebuie să înveţi robotul, să îi dai anumite procese pe care să le automatizeze”, a explicat Cătălin Lupu. 

    El a adăugat că biroul din New York e similar cu cel din Bucureşti, doar că este amenajat după specificul lor, având un stil mai corporatist. „Există o zonă amenajată în stil industrial însă mai formal pentru întâlnirile cu clienţii enterprise.” Sediul UiPath din India (din Bangalore) este de asemenea amenajat după specificul cultural de acolo, acesta având inclusiv un altar budist alăturat spaţiului de birouri. În total, UiPath are în prezent 53 de birouri în întreaga lume – din SUA până în Japonia – în care lucrează cumulat peste 3.200 de persoane.

    Pe lângă confortul angajaţilor de la birou, unicornul le oferă angajaţilor săi din România şi o serie de alte beneficii, precum abonament la orice sală de sport vor aceştia sau asigurare de viaţă şi de sănătate inclusiv pentru membrii familiei.
    „Beneficiile extrasalariale depăşesc 1.000 euro per angajat, însă noi nu le privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie. Avem o rată de retenţie a angajaţilor de peste 90%”, a subliniat Cătălin Lupu.

    Pachetul de beneficii a devenit în prezent mai important decât pachetul salarial pentru mulţi dintre specialiştii în IT, mai ales pentru cei de top, plus mediul de lucru.

    „Acum, când vin la angajare, specialiştii în IT întreabă din ce în ce mai mult despre cum este programul – flexibil, fix, unde este poziţionat biroul (de aceea am ales o locaţie premium în centrul oraşului) sau cum sunt colegii”, a completat el.

    Pentru o companie de IT costă mai mult recrutarea unei persoane înalt calificate decât reţinerea acesteia, astfel că oferirea unui pachet de beneficii substanţial este văzută ca un beneficiu. În plus, angajaţii vor avea alt mindset de lucru dacă o bună parte din nevoile lor sunt acoperite inclusiv cât stau la birou, ca atare se vor putea concentra 100% pe ceea ce au de făcut, fiind mult mai productivi. Iar pentru ritmul de lucru alert din cadrul UiPath, un start-up care în decurs de trei ani a ajuns de la o echipă de sub 100 de oameni în România, la peste 3.200 la nivel global şi la o evaluare de 7 miliarde de dolari, asigurarea unui confort sporit este esenţial pentru a face faţă presiunii de livrare. 

  • Blockchainul nu este despre bitcoin

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Astfel, în ultimii doi ani, guvernele şi companiile lumii au înţeles că blockchain este o tehnologie care nu e reprezentată de moneda digitală bitcoin – acesta fiind contextul în care tehnologia a ajuns în atenţia publică – ci un concept inedit de infrastructură digitală care poate fi implementat în diferite domenii pentru a aduce un aport de transparenţă şi siguranţă informaţională.

    Scepticii tehnologiei blockchain susţin de multe ori că nu înţeleg cum funcţionează şi că nu este de ajuns argumentul că este o infrastructură descentralizată, care nu e controlată şi gestionată de un singur jucător, ci de mai mulţi, şi care are avantajul de a fi imutabilă. Totuşi, în timpul evenimentului Romanian Blockchain Summit, în timpul unui panel de discuţii, Fabio Canesin, fondatorul unuia dintre cele mai mari exchange-uri descentralizate din lume, Nash Exchange (NEX), a oferit o altă perspectivă asupra subiectului.

    „Nu cred că trebuie să le explicăm oamenilor care ar beneficia la scară largă de blockchain exact cum funcţionează. Trebuie doar să le explicăm cum funcţionează pentru ei. Când au apărut transferurile de bani, nimeni nu a stat să le explice oamenilor procesele din spatele transferului, ci doar ce se întâmplă pentru ei”, spune Fabio Canesin, cofondator al proiectului Nash.

    Astfel, ministrul Alexandru Petrescu a arătat o poziţie similară cu societăţile europene, care au agreat convenţii şi asociaţii în ultimii doi ani pentru a exploata avantajele tehnologiei blockchain alături de alte tehnologii revoluţionare.

    „Angajamentul meu şi al Ministerului Comunicaţiilor este de a ajuta şi încuraja adopţia noilor tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ţine de Comisia Europeană, şi angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate. (…) Convingerea mea este că va fi o tranziţie a unor oameni din zona IT-ului de astăzi către blockchain. Tehnologia blockchain oferă o posibilitate de stocare a datelor în reţea cu o securitate mult mai ridicată pe aspecte precum vulnerabilitate sau posibilitatea de a corupe datele. Şi cred că în prezent este cel mai bun moment să vorbim despre asta.

    Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, aprofundate la nivel de masă în zona specialiştilor din IT, astfel încât să ne asigurăm că tranziţia către blockchain se face în cel mai bun mod pentru România. Putem face acest lucru doar cu o legislaţie care să o încurajeze”, adaugă Petrescu.

    Un alt subiect care a dat tonul discuţiilor în ceea ce priveşte tehnologia blockchain este recentul anunţ al lui Mark Zuckerberg cu privire la lansarea monedei digitale libra, care ar putea ajunge să fie utilizată de cei 2,7 miliarde utilizatori ai reţelei sociale Facebook.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei.

    Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Entuziaştii criptomonedelor, cei al căror interes în blockchain şi monede digitale este strict de a face bani rapid, sperau că noua moneda de la Facebook va fi următorul bitcoin, următorul El Dorado, însă aceştia au aflat că Facebook lansează ceea ce se numeşte un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r.: stablecoin) au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este tether . Aceasta are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţie de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de un dolar.

    Însă tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari, pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100 şi 500 de milioane de persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 de libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari. Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 de milioane de utilizatori vor folosi libra nu este nerealistă.

    Tot în lumea financiară, dincolo de plăţi şi transferurile de bani, tehnologia blockchain poate fi utilizată şi pentru instrumentele burselor. Spre exemplu, anul trecut, grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a doua bancă de pe piaţa locală ca mărime, a realizat cu succes prima emisiune de obligaţiuni private exclusive pe o platformă blockchain. În cadrul evenimentului de la finalul iunii iunie, Adrian Tănase, CEO-ul bursei de la Bucureşti, a spus că şi el ia în calcul utilitatea tehnologiei blockchain. „Trebuie tot timpul să profităm de noile tehnologii. Şi noi analizăm acum posibilitatea de a integra tehnologia blockchain în procesele noastre, pentru că este una dintre tehnologiile viitorului”, spunea şeful bursei de la Bucureşti.

    Mai mult, unii antreprenori români au construit deja businessuri de succes în acest domeniu, în timp ce alţii lucrează încă la o serie de proiecte ambiţioase. Spre exemplu, Mihai Alisie este, alături de Vitalik Buterin, unul dintre fondatorii monedei digitale ethereum un proiect care are în prezent o capitalizare de peste 30 miliarde dolari şi care oferă o plaformă de start pentru 80% din aplicaţiile pe blockchain din piaţă.

    Mihai Ivaşcu, fondatorul serviciului de transfer de bani MoneyMailMe, a fondat şi compania Modex, prin care implementeză proiecte pe blockchain, gestionează un marketplace de soluţii blockchain şi o academie open source unde IT-iştii români pot învăţa blockchain.

    Modex a lucrat cu cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, petru implementarea unei infrastructuri digitale bazate exclusive pe tehnologia blockchain, prin care compania va putea urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor.

    „Aplicaţia din industria cărnii este dezvoltată cu liderul Cris-Tim, o companie cu care am mai lucrat în trecut, ce va implementa în curând o infrastructură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingredientelor dar şi al produselor companiei. Cris-Tim este una dintre primele companii din industria globală alimentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivaşcu, CEO şi fondator al Modex şi al aplicaţiei de transfer de bani MoneyMailMe.
    Nevoia producătorilor de a li se recunoaşte calitatea produselor şi nevoia consumatorilor de a şti exact de unde provin produsele pe care le cumpără l-au determinat pe antreprenorul român Radu Timiş să implementeze acest proiect.

    Iar românii nu se opresc aici, încât la eveniment au fost prezente şi proiecte precum OncoChain – o echipă de oameni din Timişoara care îşi propune să realizeze un registru naţional al bolnavilor de cancer, care ar sta la baza viitoarelor tratamente şi cercetări.

    Tot la noi în ţară, start-up-ul SupplyBlockhain, care a fost fondat de antreprenorul român Sebastian Cochinescu în SUA, a furnizat infrastructura blockchain pentru exerciţiul NATO Vigorous Warrior 19, desfăşurat la începutul lunii aprilie şi considerat a fi cel mai mare exerciţiu medical military din istoria NATO.
    Dincolo de România, cele mai mari firme de consultanţă din lume, guvernele lumii prin diferite comisii, cele mai mari bănci, precum UBS, Erste sau Alior, testează şi implementează în prezent soluţii pe baza infrastructurilor blockchain. În acelaşi timp, asocierea cu bitcoinul dispare din mintea oamenilor de business şi a inovatorilor şi rămâne doar în mintea celor care speră să câştige bani uşor.

  • Confesiunile unei angajate Amazon. “Am fost concediată pentru că eram însărcinată şi mergeam de prea multe ori la toaletă”

    Rosales, una dintre femeile care au fost concediate, a declarat că problema majoră din pricina căreia şi-a pierdut locul de muncă a fost nevoia sa de a face mai multe pauze – însărcinată fiind – pentru a merge la baie. „Când am mers la toaletă, managerul m-a aşteptat chiar la ieşire, pentru a vorbi cu mine despre asta.” Femeia a declarat că managerul său i-a spus că ar fi “împotriva regulamentului” ca ea să meargă la toaletă mai des, deoarece o face în afara timpului alocat pentru astfel de necesităţi. „După acea discuţie am aşteptat până la sfârşitul programului să merg din nou la toaletă, de teama de a nu fi concediată.” Cu toate acestea, ea a fost data afară de la locul de muncă, aducându-i-se ca argument faptul că lua pause prea des.

    „Este total neadevărat faptul că Amazon ar da afară o angajată pentru faptul că este însărcinată. Suntem un angajator care oferă oportunităţi egale”, a declarat purtatorul de cuvant al Amazon într-o declaraţie acordată CNET. „Lucrăm împreună cu angajaţii noştri pentru a le satisface nevoile medicale, inclusiv pe cele legate de sarcină. De asemenea, susţinem noii părinţi prin oferirea unor beneficii pentru concediul parental”, a adăugat reprezentantul companiei.

    Monitorizarea strictă a pauzelor de mers la toaletă luate de muncitori reprezintă o problemă recurentă pentru Amazon. Un jurnalist sub acoperire a susţinut că muncitorii din depozitul său „îşi fac nevoile în sticle”, temându-se că mersul la toaletă le-ar putea afecta îndeplinirea targetului de productivitate. Foşti şi actuali şoferi ai firmelor de curierat afiliate companiei Amazon au declarat pentru Business Insider că au găsit sticle de urină lăsate de ceilalţi şoferi.

    Pauzele de baie nu au reprezentat singura problemă prezentată în diferite procese intentate companiei. O angajată s-a îmbolnăvit de gripă în timpul  sarcinii, iar la spital un doctor a declarat că există dificultăţi în detectarea bătăilor inimii bebeluşului, aşa că i-a recomandat să îşi ia trei zile libere. În cadrul procesului s-a susţinut că, drept răspuns, un manager de la departamentul de resurse umane a spus că Amazon „nu acceptă notele medicului”, iar angajata în cauză a fost concediat patru zile mai târziu.
    Amazon nu a fost disponibil pentru comentarii când a fost contactat de Business Insider.