Nouă din zece IMM-uri, adică majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii din România, susţin că s-au confruntat cu piedici administrative în cadrul operaţiunilor sale, potirvit unui sondaj realizat de Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PITR).
Printre respondenţi ponderea cea mai mare au fost microîntreprinderile (0-9 angajaţi), în proporţie de 63%, 10% întreprinderi mici (10-49 angajaţi), 1% întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi), 2% întreprinderi mari (peste 249 angajaţi), 22% ONG (asociaţie, fundaţie)/ patronat, potrivit unui sondaj ce vizează stabilirea măsurilor prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor birocratice în segementul de IMM-uri, prezentat săptămâna aceasta.
Potrivit rezultatelor sondajului, la întrebarea “V-aţi confruntat cu bariere/piedici administrative la iniţierea, derularea sau consolidarea afacerii dvs.?”, 94% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ.
Totodată, printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, respondenţii au menţionat în principal procedurile îndelungate şi complicate de autorizare, costurile ridicate administrative şi numeroase taxe parafiscale. Astfel, 18,9% au menţionat procedurile complicate de autorizare/înregistrare, 16,7% procedurile îndelungate de autorizare/înregistrare, 14,4 costurile administrative ridicate, 12,8 numeroase taxe parafiscale, 11,1% perioada mică de valabilitate a autorizaţiei, cu necesitatea reluării procedurilor, 25% lipsa soluţiilor e-Government (lipsa unor informaţii actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcării de formulare, de completare şi transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor) şi 1,1% alte răspunsuri. În categoria “alte răspunsuri”, au fost menţionate taxele fiscal pentru costurile angajaţilor, legi care impun investiţii costisitoare şi nejustificate (ex.: dotarea cu sisteme de monitorizare video şi antiefracţie a fiecărui punct de lucru al unei societăţi ce comercializează metale preţioase) şi autorizarea activităţii comerciale la nivelul Primăriei Sibiu.
Cu excepţia a 3% din respondenţi, majoritatea respondenţilor a considerat că este necesară înfiinţarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort şi în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare, măsură care apare şi în Programul de Guvernare.
Respondenţii au menţionat mai multe domenii în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare şi simplificare a procedurilor, în principal domeniul fiscal, al programelor cu finanţare UE/buget, domeniul autorizării/funcţionării întreprinderilor, achiziţiilor publice şi relaţiilor de muncă. Astfel, 8,7% dintre respondenţi au menţionat domeniul înregistrării societăţilor comerciale, 13,9% domeniul autorizării funcţionării societăţilor comerciale, 15,3% domeniul fiscal şi de procedură fiscală, 12,2% domeniul achiziţiilor publice, 12,2% accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare de la bugetul de stat, 14,6% accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană, 13,2% domeniul relaţiilor de muncă, 9,1% domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi 0,7 alte domenii. În cadrul răspunsurilor la categoria “alte domenii”, au fost menţionate toate domeniile şi PSI.
Respondenţii au menţionat şi autorizaţiile/avizele/acordurile de funcţionare a întreprinderilor, pentru care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare/simplificare a procedurilor. Astfel, 16,8% dintre respondenţi au menţionat autorizaţia PSI, 9,2% autorizaţia sanitară, 9,2% autorizaţia sanitar-veterinară, 8% aviz pentru amplasarea reclamei luminoase, 4,4% certificate de clasificare a unităţilor de cazare, 2% autorizaţia pentru casele de schimb valutar, 12% autorizaşia de funcţionare la primărie, 13,2% autorizaţia de mediu, 9,2% autorizaţia ITM şi protecţia muncii, 4,4% aviz pentru difuzarea de muzică, 6,8% autorizaţia de la Ministerul de Interne pentru protecţie şi pază (firme de securitate, etc), 2% aviz de la comisia de supraveghere (firme de asigurare, leasing, etc) şi 2,8% alte avize şi autorizaţii. La categoria răspunsuri pentru “alte avize şi autorizaţii”, respondenţii au considerat că pentru difuzare muzică sunt trei organisme care bat la uşă să ceara bani. În scop ambiental este relativ ok, însă daca aplici pentru scop lucrativ se cer procente din venituri. De exemplu in domeniul aerobic/dans se cere 1,5% din încasările pe respectivul domeniu. Este practic imposibil de dat exact deoarece într-o sala de fitness abonamentele sunt generale. Aceştia au mai menţionat Certificatul de Urbanism.
Ca măsuri generale urgente şi strict necesare de debirocratizare şi simplificare a procedurilor respondenţii au răspuns:
– elaborarea şi implementarea de planuri concrete pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul fiecărui minister/instituţie publică şi la nivel naţional: 7,3%;
– înfiinţarea unui ghişeu unic online pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înfiinţare/autorizare/licenţiere, obligaţiile şi termenele legale, contravenţiile şi alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi şi pe coduri CAEN: 9,7% ;
– generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice: 9,7% ;
– generalizarea posibilităţii descărcării de formulare, precum şi completarea şi transmiterea lor online: 8,7%
– generalizarea plăţilor electronice pentru taxele de autorizare: 7,9%
– reanalizarea perioadei de validitate a autorizaţiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora pentru reducerea birocraţiei: 7,3%;
– evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiza sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători: 5%;
– generalizarea eliminării cerinţei de depunere a copiilor legalizate după documente, pentru reducerea costurilor notariale: 7,9%;
– reducerea masivă a numărului de autorizaţii şi taxe: 8,9%;
– generalizarea transferului electronic al datelor între instituţii şi implementarea principiului depunerii documentelor şi informaţiilor “doar o singură dată”: 8,1%;
– publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicaţii model pentru întreprinzători: 6,5%;
– crearea unei reţele tematice naţionale pentru îmbunătăţirea politicilor publice care susţin debirocratizarea şi simplificarea procedurilor aplicabile mediului de afaceri, formată din reprezentanţi ai ONG-urilor, partenerilor sociali, reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor publice: 4,8%;
– înfiinţarea de centre de servicii specializate pentru întreprinzători, pentru soluţii imediate la nevoile lor: 7,5%
– alte propuneri cu caracter general: 0,6%.
La categoria răspunsuri pentru “alte propuneri cu caracter general” au fost menţionate existenţa unei platforme cu toţi agenţii economici si situaţia lor (popriri, dosare, petiţii etc) pentru a putea verifica şi lua acţiune imediat pentru evitarea apariţia unor probleme, existenţa unor reguli general valabile pentru instituţiile subordonate (de ex: in prezent exista diferenţe intre documentele solicitate de către sucursalele aceleiaşi bănci, de către oficiile registrului comerţului din 2 localităţi diferite sau agenţii de implementare coordonate de acelaşi minister), reactualizarea codurilor CAEN adaptate noilor afaceri şi domenii şi autorizaţia de construcţie.
Sondajul naţional a fost derulat în perioada mai-septembrie 2019 la nivelul membrilor PTIR şi CNIPMMR.