BusinessMagazin

Tag: PRM

  • BIOGRAFIE: Corneliu Vadim Tudor, de la PCR la PRM, candidat de cinci ori la preşedinţie

    Corneliu Vadim Tudor, care s-a născut în 28 noiembrie 1949 şi s-a stins din viaţă luni, a absolvit în 1971 Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filosofie. În perioada 1978–1979 a urmat la Universitatea din Viena un curs de istorie, ca bursier “Herder”, devenind doctor în istorie.

    Înainte de 1989 a fost un apropiat al lui Eugen Barbu şi a lucrat la revista acestuia “Săptămâna”, fiind membru al PCR, din septembrie 1980 până la 5 iunie 1989, când, din cauza unor motive “politice, culturale şi personale”, şi-a depus carnetul PCR şi legitimaţia de ziarist pe adresa lui Nicolae Ceauşescu.

    La 2 martie 1990, înfiinţează revista “România Mare”, unde ocupă postul de redactor şef. De asemenea, a înfiinţat revista Tricolorul, pe care a folosit-o de-a lungul timpului pentru a ataca politicieni, ziarişti şi alte persoane publice.

    Alături de acelaşi Eugen Barbu a înfiinţat partidul cu doctrină naţionalistă România Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în mai multe legislaturi, din 1992 până în 2008. Este ales preşedinte al partidului (din 20 iunie 1991, reales în martie 1993 şi în noiembrie 1997).

    Este senator de Bucureşti, ales la 27 septembrie 1992 şi la 3 noiembrie 1996. A fost secretar al Biroului Permanent al Senatului României (octombrie 1992 – noiembrie 1996).

    La alegerile din 3 noiembrie 1996 a candidat la preşedinţie, obţinând 4,72% din sufragii. Candidat de cinci ori la preşedinţie, cel mai bun rezultat îl obţine în 2000. Câştigă în primul tur 3.178.293 de voturi. Intră în al doilea tur de scrutin, avându-l drept contracandidat pe Ion Iliescu.

    La alegerile parlamentare din 2000, C. V. Tudor a fost ales senator pe listele PRM Bucureşti pentru Senat, iar în vara anului 2009, acesta obţine mandat în Parlamentul European.

    În vara anului 2009, acesta obţine mandat în Parlamentul European.

    La 15 iunie 2013, reprezentanţii din 24 de organizaţii judeţene ale PRM au decis revocarea lui Vadim Tudor de la conducerea partidului, iar Tribunalul Bucureşti a decis, apoi, să fie repus în funcţia de preşedinte.

    În 2014 a candidat din nou la preşedinţie, situânduăse pe ultimele locuri.

    Corneliu Vadim Tudor a fost discipolul scriitorului Eugen Barbu şi era cunoscut prin prin izbucnirile sale temperamentale, cu caracter naţionalist, combinate cu retorica politcă dură, atât în publicaţiile sale, cât şi în apariţiile pe scena publică.

    Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării l-a amendat pe Vadim Tudor cu 3000 de lei pentru că a numit-o „prostituată” în repetate rânduri pe fosta candidată la parlamentare Anca Cârcu. Pe 30 aprilie 2014, Tribunalul Bucureşti a decis ca acesta să-i plătească daune de 1.000 de lei şi să publice sentinţa în două publicaţii: Tricolorul şi România Mare.

    A publicat 32 de cărţi, din care volume de poezie şi publicistică, unele editate şi în franceză, engleză şi arabă, şi a scris piese de teatru.

    De-a lungul timpului, a fost acuzat de promovarea unui discurs antisemit, cu accente rasiste, s-a opus Legii lustraţiei, înfiinţării CNSAS şi Legii Ticu, precum şi condamnării comunismului în Parlamentul României, fiind singurul care a făcut opoziţie cu ocazia prezentării raportului comisiei prezidenţiale, în decembrie 2006.

     

     

  • S-A TERMINAT! Vestea proastă pe care Corneliu Vadim Tudor tocmai a primit-o. „Am făcut asta cu orice preţ şi orice risc”

    Fostul preşedinte al PRM, Corneliu Vadim Tudor, a primit astăzi o veste nu tocmai bună.

    S-A TERMINAT! Vestea proastă pe care Corneliu Vadim Tudor tocmai a primit-o. „Am făcut asta cu orice preţ şi orice risc”

  • Nu voiam de fapt să guvernăm, ci doar să-i civilizăm pe comunişti. Perlele politice ale săptămânii

    “Au furat alţii pentru el şi acum i s-a umflat tărîţa-n pipotă, se crede mare Führer mare. Datorită lui, Germania va acorda României Klausa. Nu contează care, dar să sune bine în urechile Poporului” – C. V. Tudor (PRM) despre Klaus Iohannis

    “Guvernarea pentru noi şi pentru mine niciodată nu a fost un scop în sine, este o posibilitate, este un instrument pentru a pune în aplicare un proiect politic, un program politic sau parte dintr-un proiect politic” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “Merg prin toată ţara, pup fiecare mamaie, mai tai cu toporul un lemn, mai beau o palincă” – Marian Vanghelie (ex-PSD) despre felul cum vrea să atragă oameni spre viitorul său partid

    “Cred că singurul român pe care l-ar ajuta real suspendarea lui Traian Băsescu ar fi exact Traian Băsescu” – Daniel Constantin (PC) despre dorinţa lui Dan Voiculescu de a se iniţia o nouă suspendare a preşedintelui

    “Era campanie. Îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie şi acum încerc doar, repet, să înţeleg” – premierul Victor Ponta, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia că ICCJ va da un verdict nefavorabil în chestiunea incompatibilităţii lui Klaus Iohannis

    “Sperăm în continuare. Altă întrebare?” – Ioan Rus, ministrul transporturilor, întrebat care este stadiul proiectului de autostradă Comarnic-Braşov, pentru care câştigătorii licitaţiei (Vinci, Strabag, Aktor) au fost anunţaţi în dec. 2013

    “Noi mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl dublăm, îl triplăm şi după aceea ne mirăm de ce se întâmplă” – Cristiana Anghel (PC), acuzând decredibilizarea Senatului ca efect al dosarelor DNA
     

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Gheorghe Funar: Voi candida pentru funcţia de preşedinte al PRM. Corneliu Vadim Tudor ar putea fi exclus din partid

     Gheorghe Funar a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că filiala PRM Cluj şi mai multe filiale au anunţat că îl propun pentru funcţia de preşedinte al partidului, la Congresul Extraordinar care va avea loc, sâmbătă, la Alba Iulia.

    “Voi candida pentru că este nevoie de PRM, în condiţiile actuale, când Ungaria este aproape să ne ia Ardealul. Am aflat că C.V. Tudor m-ar fi exclus din partid, dar acest lucru nu este legal şi statutar, nu putea să mă excludă pentru că Biroul Permanent la care face dânsul referire, nu a avut loc. C.V. Tudor confundă PRM cu căţeii din curtea partidului sau din curtea sa personală, dar PRM nu este proprietatea sa, nu este marcă înregistrată la OSIM”, a spus Funar.

    Potrivit acestuia, la Congresul Extraordinar al PRM de la Alba Iulia se va pune în discuţie excluderea din partid a lui Corneliu Vadim Tudor şi i se va cere acestuia să renunţe la mandatul de europarlamentar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corneliu Vadim Tudor, la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie

    Vadim Tudor a venit insotit de vicepresedintii PRM, Marius
    Marinescu si Codrin Stefanescu, precumsi de avocatul Mariana
    Stefan. La intrarea in sediul PICCJ, liderul PRM nu a facut
    declaratii. Vicepresedintii PRM Codrin Stefanescu si Marius
    Marinescu au fost audiati, luni, la Parchetul Inaltei Curti de
    Casatie si Justitie, unde au fost citati in calitate de martor, in
    legatura cu incidentele din timpul evacuarii sediului partidului,
    petrecute in urma cu o saptamana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corneliu Vadim Tudor, urmarit penal pentru scandalul de la evacuarea sediului PRM

    Avocatul Mariana Stefan l-a insotit, luni, la audieri, pe
    vicepresedintele PRM Marius Marinescu, citat in calitate de martor.
    La iesirea din sediul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si
    Justitie (PICCJ), Mariana Stefan a spus ca procurorii au declansat
    urmarirea penala impotriva lui Vadim Tudor pentru ultraj si
    nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Marinescu a precizat ca
    in declaratia data procurorilor, le-a spus ca liderul PRM ar fi
    fost provocat, motiv pentru care “a ajuns sa aiba mana in ghips”.
    Vicepresedintele PRM a adaugat ca alaturi de Vadim Tudor au mai
    fost loviti si generalul Marcu Tudor, dar si Bebe Ivanovici, care
    au fost si spitalizati, precum si alte doua persoane care s-au
    aflat la fata locului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a fost reales Vadim presedinte al PRM

    Delegatii la acest congres au validat si echipa propusa de
    liderul partidului. Astfel, din echipa de conducere a PRM vor face
    parte 12 vicepresedinti: Gheorghe Buzatu, Constantin Gaucan, Carol
    Dina, Victor Teodor Iovici, Codrin Stefanescu, Marius Marinescu,
    Dan Dumitru Zamfirescu, Ioan Aurel Rus, Cristian Stanescu, Adrian
    Popescu, Ilie Mirita si Florin Simion.

    Delegatii la Congres l-au votat pentru functia de secretar
    general pe Gheorghe Funar, lista conducerii partidului cuprinzand
    si un numar de 13 secretari executivi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucian Bolcas a fost exclus de Vadim din PRM pentru tradarea intereselor partidului

    “Biroul Permanent a hotarit, prin vot, excluderea din partid a
    lui Lucian Bolcas pentru tradarea intereselor PRM, prin pactizarea
    sa cu Mafia lui Traian Basescu si pentru declaratiile publice pe
    care le-a facut, in ultima vreme, in totala contradictie cu
    deciziile si punctele de vedere ale partidului”, se arata intr-un
    comunicat al PRM, remis agentiei MEDIAFAX, dupa sedinta Biroului
    Permanent al partidului, condusa de catre Corneliu Vadim Tudor.

    Bolcas este acuzat si ca nu a aparat corect interesele PRM in
    disputa pentru sediul central al partidului.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Noi l-am facut, noi il desfiintam

    Tudor a protestat astfel fata de afirmatiile xenofobe la adresa romanilor ale Alessandrei Mussolini, nepoata fostului dictator si colega de grup cu europarlamentarii PRM. Ca urmare a retragerii PRM, grupul de extrema-dreapta din PE s-a dizolvat de la sine.