Tag: PRIVATIZARE: Contor pentru electrica

Datele oficiale creioneaza o afacere de succes atat pentru statul roman, cat si pentru investitorii straini – compania italiana ENEL (cumparatorul Electrica Banat si Dobrogea), cea germana E.ON, care a preluat Electrica Moldova si firma ceha CEZ, noul proprietar al Electrica Oltenia. Valoarea totala a celor patru tranzactii a fost de 363 de milioane de euro, din care 114 milioane de euro au costat cate 24% din actiunile distributiilor de electricitate, iar 249 de milioane de euro, investitiile in cele patru sucursale ale Electrica. Aceste investitii vor face ca firmele straine sa detina 51% din distributiile de electricitate cumparate. 

Lipseste, aici, insa, termenul de comparatie. Valoarea tranzactiilor este mare. Raportat, insa, la ce au reusit sa obtina alte tari din Europa Centrala si de Est, lucrurile se schimba. 

Bulgaria, spre exemplu, a luat aproape 700 de milioane de euro pe sapte distributii de electricitate, privatizate anul trecut. E drept, suma este cu mult mai mare decat cea obtinuta de Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Insa, valorile sunt ceva mai greu de comparat, dimensiunile societatilor privatizate de vecinii nostri fiind mai mari. O unitate de masura care poate da dimensiunea corecta a tranzactiilor este numarul de consumatori „vanduti“ o data cu distributiile de electricitate. Bulgarii au reusit sa ia 231 de euro pe distributia din vestul tarii, 278 de euro pe cea din sud si 193 euro/consumator pentru cea din nord-est. 

La randul lor, slovacii se situeaza in fruntea topului, privatizarea distributiilor de electricitate aducandu-le 400 euro/consumator. MEC a luat 193 euro/ consumator la Electrica Moldova, 269 euro/ consumator la Electrica Oltenia, 223 euro/consumator la Electrica Banat si 221 euro/consumator la Electrica Dobrogea. Exista, insa, voci din sistemul energetic romanesc, care sustin ca nici aceasta unitate de masura nu este cea mai exacta. Argumentele in favoarea acestei teorii sunt simple. Un investitor evalueaza distributia de electricitate in functie de cat de multi megawati poate vinde. 

Asa se face ca, la un numar egal de clienti, pretul cel mai mare poate fi luat pe acea distributie care are mai multi consumatori industriali, adica o cantitate mai mare de electricitate vanduta. 

Prin urmare, etalonul cel mai potrivit ar fi pretul raportat la numarul de megawati vanduti. Nici aici, insa, situatia nu difera foarte mult. Din nou, am ramas pe un loc secund comparativ cu tarile din jurul nostru. Slovacia a obtinut preturi cuprinse intre 54 si 104 euro/MWh. In urma este Ungaria, cu 20-52 euro/MWh. Spre comparatie, la Electrica Moldova statul a luat, de la E.ON, 62 euro/MWh, iar la Oltenia, a luat, de la CEZ, 54 euro/MWh. ENEL a achitat 39 euro/MWh pentru Electrica Dobrogea si 52 euro/MWh pentru Electrica Banat, dupa cum spunea Codrut Seres, ministrul economiei si comertului. 

Cat de corecte sunt aceste date?

In cazul Electrica Oltenia, spre exemplu, la stabilirea pretului de 54 euro/ MWh, autoritatile au luat in calcul si datoriile societatii, pe care CEZ si le-a asumat. Acestea se ridica la 71 de milioane de euro. Lucrurile sunt ceva mai nuantate, in realitate. E adevarat, datoriile sunt de 71 de milioane de euro. Insa Electrica Oltenia are de recuperat creante de 71,6 milioane de euro de la clientii rau-platnici. 

Un posibil scenariu, vehiculat in piata, ar fi ca statul sa preia acele creante, vireaza in conturile Electrica Oltenia suma de 71,6 milioane de euro si apoi incearca sa recupereze banii de la clientii societatii. Asa se trezeste CEZ cu suma necesara pentru plata „datoriilor asumate“ in conturi. Ba chiar si cu ceva pe deasupra.

Preturile nu tocmai „de top“ ar avea o justificare: incercarea autoritatilor de a „temporiza“ cresterea preturilor la electricitate. Orice investitie facuta de noii proprietari se va reflecta in pretul de distributie. Inca de la privatizarea Electrica Banat si Dobrogea, semnata acum aproape un an, statul a modificat o parte din legislatie. 

Ca urmare, proprietarii distributiilor de electricitate pot creste anual tarifele cu o valoare de 12% din investitia realizata. Cu cat investitia ar fi mai mare, cu atat scumpirea ar fi mai mare. 

Aceasta explicatie nu sta, insa, in picioare. „A fost introdusa o reglementare in legislatie, care nu permite investitorului sa majoreze tariful de distributie peste un anumit nivel, indiferent de valoarea totala a investitiei“, explica Ion Lungu, director la Electrica.  Prin urmare, indiferent de sumele pe care o firma straina ar fi fost dispusa sa le aloce pentru investitii in distributiile vandute, cresterea preturilor este limitata. Lungu estimeaza ca rata de recuperare a investitiei, stabilita la 12%, duce la o majorare cu circa 4,5% a facturii la curentul electric. 

De ce este important pretul obtinut de stat pe actiunile Electrica?

Autoritatile au ales o metoda diferita de cele traditionale pentru privatizarea distributiilor de electricitate. Banii obtinuti pe actiuni nu ajung in „vistieria“ statului, ci la societatea-mama, Electrica SA, urmand sa fie destinati investitiilor in sucursalele ramase neprivatizate. Cu cat suma obtinuta pe actiuni este mai mare, cu atat Electrica trebuie sa atraga mai putini bani din alte surse pentru investitii. Iar privatizarea a jumatate din distributii a adus 114 milioane de euro. 

In consecinta, Electrica face imprumuturi de peste 300 de milioane de euro necesare investitiilor numai pentru acest an, dupa cum spunea Nicolae Coroiu, directorul general al societatii. Imprumuturi a caror dobanda se va regasi in pretul final al kilowattului. Exista, totusi, si o latura pozitiva a privatizarii. Pe care Electrica s-a grabit sa si-o insuseasca: „Natural. Ne adaptam la curentul european“, suna unul dintre noile sloganuri ale societatii. 

E drept, firmele mari din Europa au devenit proprietari ai distributiilor de electricitate de la noi. Insa „curentul european“ nu este la fel de grabit ca noi sa privatizeze sectorul energetic. Noii proprietari ai distributiilor de electricitate din Romania sunt, in mare parte, firme detinute de statele de origine. „Adaptarea“ tarii noastre pare sa fi sarit cateva etape. Iar efectele se vor resimti tot in facturile lunare.