Tag: prima femeie

  • Cine este prima femeie aleasă la conducerea operaţiunilor Coca-Cola România

    „La birou, sunt un manager care zâmbeşte larg: nu m-am identificat niciodată cu imaginea aceea a şefului sobru şi inaccesibil. Îmi iau satisfacţia din fiecare «what if…?» pus în practică alături de o echipă la fel de curioasă ca mine, indiferent dacă această întrebare se transformă într-un succes sau rămâne o lecţie pentru viitor”, îşi descrie Nicoleta Eftimiu activitatea profesională de zi cu zi. Ea are o experienţă de peste 16 ani în cadrul companiei, dar spune că dacă adaugă acestora anii în care a lucrat indirect pentru Coca-Cola, în advertising, sunt mai bine de 20 de ani. „Am crescut cu respect faţă de munca bine făcută. Nu-mi imaginam în adolescenţă, în liceu, cum e să lucrezi într-o multinaţională, aşa că visele mele profesionale au trecut prin diverse etape”, adaugă ea. 

    Executivul povesteşte că se simte norocoasă pentru că a avut ocazia să facă sport din adolescenţă – a practicat voleiul – iar acesta nu doar că a învăţat-o cât de importantă este echipa alături de care lupţi pentru reuşită, dar a şi ajutat-o să îşi păstreze agilitatea de-a lungul timpului. „Ani mai târziu, terenul meu devenise marketingul – un teren de joc care mă fascinează şi astăzi – iar echipa era cea a unei agenţii din Bucureşti, unde am fost account director având drept client compania pe care o conduc în prezent. Învăţ în permanenţă, inclusiv – sau mai ales – de la colegii din generaţii mai tinere. Încrederea şi curajul pe care le arată sunt cu adevărat inspiraţionale.”

    A fost, pe rând, brand manager la nivel local şi regional pentru categoriile de băuturi necarbonatate, respectiv cele carbonatate, apoi director de marketing, poziţie din care a ajuns să conducă compania în calitate de country manager, în urmă cu doi ani, când l-a înlocuit pe Petre Şandru, numit country manager la Coca-Cola Irlanda. Este prima femeie aleasă în această funcţie şi spune că acest lucru a reprezentat „una dintre multele confirmări ale faptului că mă aflu în compania potrivită, unde performanţa nu e evaluată în funcţie de gen”.
    Pentru cariera ei, acest pas i-a crescut şi nivelul de încredere la începutul unui drum încărcat cu multă responsabilitate – faţă de echipă, consumatori şi faţă de cei care au învestit-o cu această încredere.

    „Atunci când te dezvolţi într-o echipă şi ajungi în cea mai înaltă poziţie, emoţional, îţi doreşti să nu se schimbe nimic. Raţional, însă, ştii că multe lucruri se vor schimba. Intervine deci un proces de aşezare a lucrurilor, în care sprijinul şi profesionalismul echipei sunt esenţiale”, spune Eftimiu.

    Care sunt însă atribuţiile cu care vine însoţită o astfel de funcţie? „În compania Coca-Cola, un country manager coordonează adaptarea şi implementarea strategiei la nivelul operaţiunilor locale. Din această poziţie, răspunde pentru evoluţia anuală a companiei şi de anumite programe specifice, însă activitatea sa se concentrează mai mult către o zonă de strategie macro”, descrie Nicoleta Eftimiu rolul pe care îl are în fruntea companiei Coca-Cola România. Ea adaugă că, atunci când a preluat această funcţie, şi-a propus să ridice ştacheta pe toate palierele strategice ale companiei – marketing, managementul mărcilor, strategia de ambalare, comunicarea către consumatori – cu orientare pe inovaţie şi pe consolidarea echipei: „Cred că am demonstrat, în ultimii ani, că România este un jucător important în regiune, cu un potenţial imens”.
    Anul trecut, sistemul Coca-Cola România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,62 miliarde de lei şi un profit de circa 375 de milioane de lei. „Suntem pe un trend crescător, iar planul nostru este să ne menţinem pe acest val, în paralel cu dezvoltarea unui business responsabil, cu atenţie către consumator. E o strategie discutată de mulţi, implementată de mai puţini”, spune Nicoleta Eftimiu. Potrivit ei, anul trecut a fost din nou unul performant pentru întregul sistem Coca-Cola, care include companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – partenerul local pentru îmbutelierea brandurilor companiei. „Coca-Cola România este subsidiară a The Coca-Cola Company şi responsabilă de implementarea strategiilor de marketing şi ambalare, de managementul mărcilor, de promovarea produselor către consumatori şi cercetare de piaţă, iar Coca-Cola HBC România este filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Aici se cumpără ingredientele, se asigură îmbutelierea, distribuţia, vânzarea şi marketingul operaţional al produselor”, explică Eftimiu.
    Potrivit ZF, Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări. Coca-Cola HBC România a vândut anul trecut peste 1,094 miliarde de litri (192 mil. unit cases), în creştere cu aproape 9% faţă de anul precedent, şi deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii. În fabrica de la Poiana Negrii, noua linie de producţie, deschisă anul acesta, are o capacitate maximă de producţie de 1,3 milioane de litri de apă pe zi. În prezent, aici există trei linii de producţie – două pentru ambalaje PET şi una pentru ambalaje reutilizabile din sticlă (0,33 litri şi 0,75 litri) – şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă). Coca‑Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca‑Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi.
    Coca-Cola este prezentă în peste 200 de ţări cu mai mult de 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul companiei include şi alte branduri recunoscute la nivel global, precum băuturile pe bază de plante AdeZ, ceaiul verde Ayataka, apele Dasani, sucurile şi nectarurile Del Valle, Fanta, cafeaua Georgia, ceaiurile şi cafelele Gold Peak, Honest Tea, smoothie-urile şi sucurile innocent, sucurile Minute Maid, băuturile pentru sportivi Powerade, sucurile Simply, smartwater, Sprite, vitaminwater şi apa de cocos Zico. Împreună cu partenerii de îmbuteliere, echipa însumează peste 700.000 de angajaţi din comunităţilor locale din întreaga lume. În total, din 1991 până în prezent, sistemul Coca-Cola a realizat investiţii cumulate în valoare de peste 210 milioane de euro pe piaţa locală.
    Executivul Coca-Cola România nu precizează valoarea investiţiilor realizate anual de companie, însă spune că, pe lângă fondurile direcţionate în cercetare, businessul investeşte constant în inovaţie: „Consumatorii noştri au nevoie de opţiuni, potrivite cu stilul lor de viaţă, de aceea venim mereu cu îmbunătăţiri ale produselor consacrate sau cu extinderea portofoliului. Investim în produse şi ambalaje care să răspundă unor nevoi încă neformulate, înainte ca ele să devină o solicitare explicită”.

    În România, portofoliul companiei numără peste zece branduri de băuturi din game precum ape minerale, băuturi răcoritoare carbonatate şi necarbonatate, ceaiuri reci, băuturi energizante şi băuturi pe bază de plante. „Ne-am propus să devenim o companie pentru toţi. Suntem prezenţi cu cel puţin un brand pe toate segmenele, indiferent că vorbim despre băuturi carbogazoase, ceai sau băuturi pe bază de plante, apă plată sau minerală, băuturi energizante”, spune ea.

    Potrivit Nicoletei Eftimiu, unul dintre obiectivele companiei este de a le oferi consumatorilor băutura potrivită oricăror gusturi şi stiluri de viaţă, în ambalaje cât mai diverse şi mai convenabile. Ea spune că, atunci când vine vorba de extindere, „Sky is the limit” (cerul este limita – n. red.): „Obiceiurile şi preferinţele consumatorilor sunt într-o continuă evoluţie, iar provocarea de a ţine pasul cu ele ne inspiră să inovăm”.
    „Aşa s-a întâmplat şi cu noua gamă premium, Coca-Cola Specialty – o inovaţie de produs în sticle retro, lansată în România în premieră globală. E o performanţă care ne-a adus multă satisfacţie, pentru că ne-am reconfirmat poziţia de hub de inovaţie regional al Coca-Cola. Este şi un produs drag nouă, echipei, pentru că a fost creat pe gustul retro al publicului local. Noi, românii, suntem fascinaţi de toate trendurile noi, dar păstrăm şi o doză de nostalgie pentru trecut”, povesteşte ea.

    Faţă de celelalte pieţe europene, Nicoleta Eftimiu spune că piaţa de băuturi nonalcoolice din România creşte constant şi că la nivelul grupului Coca-Cola, piaţa locală a înregistrat, în ultimii trei ani, cea mai bună performanţă dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. În ultimii ani, ea remarcă o creştere evidentă a numărului consumatorilor care se informează cu privire la conţinutul caloric al alimentelor pe care le consumă, „de aceea, suntem pregătiţi cu opţiuni pentru cei care doresc să-şi micşoreze consumul de zahăr. Portofoliul nostru este din ce în ce mai ofertant din acest punct de vedere, oferind o varietate tot mai largă de gusturi si arome noi, precum şi opţiuni cu conţinut redus sau fără calorii”, precizează Eftimiu.

    În 2018, 42% din bugetul de marketing al companiei a fost direcţionat către susţinerea băuturilor cu mai puţin sau cu zero zahăr (Coca-Cola Zero Zahăr, Sprite, Fuzetea, AdeZ, Dorna, Poiana Negri). „Am investit în promovarea unor noi produse fără zahăr sau cu conţinut caloric redus, pe care le considerăm inovaţii sugerate de obiceiurile de consum actuale.” Executivul Coca-Cola România subliniază că, în prezent, băuturile cu conţinut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luând în considerare portofoliul complet. Dintre acestea, menţionează gama Coca-Cola Zero Zahăr, cu două arome noi lansate anul trecut; băutura energizantă Coca-Cola Energy, precum şi produsele din portofoliul brandului Fanta. „În 2018 a fost lansat Fuzetea, o variantă de ice tea cu 30% mai puţin zahăr decât majoritatea băuturilor din această categorie. Un alt exemplu este Sprite, care are cu 75% mai puţine zaharuri în urma reformulării din 2017”, adaugă Eftimiu. Motivaţi tot de preferinţa în creştere a consumatorilor pentru băuturile cu ingrediente naturale, reprezentanţii companiei au introdus şi o nouă categorie: AdeZ, un brand de băuturi pe bază de plante.

    „Din responsabilitatea faţă de comunităţile în care acţionăm şi din atenţia la gusturile consumatorilor vin şi explicaţiile pentru varietatea mare de produse pe care le lansăm, pentru acţiunile concrete în direcţia colectării selective şi a reciclării, dar şi pentru creşterea businessului”, susţine executivul companiei.

    În ceea ce priveşte rolul companiei Coca-Cola în dezvoltarea economiei româneşti, Nicoleta Eftimiu spune, citând datele studiului „Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola în România”, realizat de compania de consultanţă strategică Steward Redqueen în colaborare cu profesorul Ethan B. Kapstein, că aceasta vine cu o contribuţie relevantă la nivel naţional. „Valoarea adăugată economiei, direct sau indirect, ajunge la 448 milioane de euro, adică 0,3% din PIB. Contribuim substanţial la creşterea economică, la bugetul de stat, iar fiecare loc de muncă la Coca-Cola generează indirect alte 12 locuri de muncă în restul economiei. Împreună, aducem o contribuţie de 241 milioane de euro la bugetul de stat şi susţinem 19.900 de locuri de muncă.”

    De asemenea, spune ea, dincolo de activitatea propriu-zisă, compania investeşte în programe care susţin trei piloni principali: protecţia mediului şi managementul ambalajelor, protejarea resurselor de apă din natură, consolidarea comunităţilor prin programe de educare şi dezvoltare profesională dedicate femeilor şi tinerilor. Astfel, în cei peste 25 de ani de activitate în piaţa locală, Coca-Cola a investit între 700.000 de euro şi 1 milion de euro pentru programe de protejare a mediului sau implementarea unor proiecte alături de comunităţile locale, destinate dezvoltării profesionale a tinerilor şi femeilor. O altă campanie importantă pentru reprezentanţii companiei este un proiect dezvoltat prin brandul Dorna, care, de şase ani, cu ajutorul asociaţiei Salvaţi Copiii România, dotează maternităţile din ţară cu aparatura necesară îngrijirii bebeluşilor născuţi prematur. Unul dintre cel mai recent demarate proiecte este un program de educare în privinţa colectării selective şi a reciclării, numit Azi pentru Mâine, dezvoltat alături de Asociaţia CSR Nest.

    Nicoleta Eftimiu consideră că dincolo de funcţiile câştigate şi de obiectivele atinse sau depăşite, o reuşită importantă în cariera sa a fost faptul că şi-a păstrat curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă. „E o premisă pentru a continua să cresc într-un domeniu profesional care, deşi nu mai este nou pentru mine, îmi dezvăluie constant perspective diferite, oportunităţi noi. Îmi place să mă gândesc mai degrabă la ce pot face în continuare, la cum pot folosi lucrurile pe care le aflu şi le experimentez pentru a evolua.”
    Cât despre greşeli, spune ea, „vreau să cred că le-am admis de fiecare dată faţă de mine şi, dacă a fost cazul, faţă de cei implicaţi. Sunt un om care abordează constructiv inclusiv momentele dificile”.
    Executivul Coca-Cola România oferă şi un sfat pentru managerii sau antreprenorii aflaţi la începutul parcursului profesional: „La începutul oricărui drum, e important să crezi în tine, atunci când aproape nimeni nu o face. Să nu te descurajezi uşor, chiar dacă rezultatele nu sunt din prima cele aşteptate. Să-ţi păstrezi mintea deschisă, curiozitatea, să te înconjori de oameni care te ajută să construieşti. Şi, ca un antrenament zilnic, să încerci mereu lucruri noi, din afara zonei de confort, indiferent că e vorba despre un sport sau un nou fel de mâncare”.

  • Nicoleta Eftimiu, Country General Manager / Coca-Cola România: „Cred că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să considere că informaţia are o singură direcţie – de la el către ceilalţi”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri
    ¶ Lucrează la Coca-Cola România de aproape un deceniu şi jumătate, însă a preluat funcţia actuală anul trecut, fiind prima femeie aleasă să conducă operaţiunile companiei din cele două regiuni
    ¶ Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior

  • Sonia Năstase – business executive officer / Nestlé Nespresso România: “Oricine dă dovadă de seriozitate, profesionalism şi are rezultate va avea succes şi recunoaştere”

    Carte de vizită
    ¶ Şi-a început cariera în cadrul World Trade Center Bucureşti în 1996, în domeniul organizării de evenimente şi târguri internaţionale
    ¶ A ocupat funcţia de director general la Howard Johnson, fiind prima femeie, dar şi primul român ce venea la conducerea unui hotel de cinci stele din Capitală
    ¶ „Do not take no for an answer“ este fraza care a însoţit-o de-a lungul carierei

  • Premieră în Forţele Aeriene Române: Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu, prima femeie pilot instructor pe avion cu motor cu reacţie

    Anunţul a fost făcut de Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene, pe Facebook.

    Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu are 30 de ani şi este pilot în cadrul Escadrilei 2 Instrucţie din anul 2011. De-a lungul carierei sale a absolvit cursuri de pregătire profesională atât în ţară cât şi în străinătate şi a parcurs integral programul de pregătire pentru a deveni instructor pe aeronava cu reacţie IAR 99.

    Avionul subsonic de antrenament avansat şi atac la sol IAR-99, proiectat integral în România, a executat primul zbor la data de 21 decembrie 1985, de pe aeroportul Craiova şi se află în dotarea Bazei Aeriene de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic şi a Bazei 95 Aeriană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie şoc luată de unul dintre giganţii internaţionali de pe piaţa băuturilor

    CEO-ul PepsiCo, Indra Nooyi, prima femeie CEO a companiei internaţionale din industria băuturilor răcoritoare, şi-a anunţat plecarea din cadrul acesteia, potrivit unui anunţ  publicat recent în presa internaţională.

    Ea va fi înlocuită de Ramon Laguarta, preşedintele actual companiei. El va fi al şaselea CEO al producătorului de băuturi. Mandatul lui Nooyi se va termina la finalul lunii octombrie, după 24 de ani pe care i-a petrecut în cadrul PepsiCo. Ea va rămâne însă în consiliul director al grupului în calitate de preşedinte al acestuia până la începutul anului viitor.

    ”Să conduc PepsiCo a fost într-adevăr onoarea vieţii mele şi sunt incredibil de mândră de tot ceea ce am făcut în ultimii 12 ani pentru a deservi nu doar intereseleacţionarilor companiei, dar şi pe ale tuturor celor implicaţi în comunităţile pe care le deservim”, a spus Nooyi într-o declaraţie oficială.

    Înainte să îşi înceapă cariera în cadrul PepsiCo, Laguarta a lucrat pentru producătorul de acadele spaniol Chupa Chups.

     

     

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Stacey Cunningham este prima femeie care preia poziţia de preşedinte al Bursei din New York (NYSE), cea mai mare la nivel mondial, cu o capitalizare de circa 21.000 de miliarde de dolari, după ce în ultimii trei a fost director operaţional.



    Doraly lansează propriul magazin online, iar preţurile produselor ar urma să fie variabile, în funcţie de cantitatea cumpărată. Magazinul online listează, în primă fază, comercianţii prezenţi în parcul din Afumaţi şi va cuprinde, până la sfârşitul anului, peste 100.000 de produse. Investiţia iniţială depăşeşte un milion de euro.


    ▲ Ministerul Comunicaţiilor vrea să extindă şi pentru firme platforma online Ghiseul.ro, prin care pot fi achitate taxe şi impozite, a anunţat ministrul Comunicaţiilor, Bogdan Cojocaru. Platforma poate fi utilizată, în prezent, doar de persoane fizice şi PFA-uri pentru plata taxelor şi impozitelor.


    ▲ Croazierele cu vaporul în Clisura Dunării, cel mai spectaculos defileu al fluviului, au fost reluate, traseul fiind stabilit pentru două ore, iar un bilet costă 40 de lei pentru adulţi şi 20 de lei pentru copii.


    ▲ Cercetătorii britanici de la Institute of Cancer Research au descoperit pentru prima dată cauza posibilă a majorităţii cazurilor de apariţie a leucemiei acute limfoblastice la copii. Studiul a arătat că boala este cauzată de un proces în două etape de mutaţie genetică şi de expunerea la infecţii. Descoperirea sugerează că leucemia poate fi prevenită cu tratamente care stimulează sistemul imunitar încă de la începutul vieţii.


    ▼ Deşi reprezintă doar 0,01% din viaţa de pe Pământ, omenirea a cauzat dispariţia a 83% dintre mamiferele sălbatice şi a jumătate dintre plante de la începuturile civilizaţiei, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ştiinţific Weizmann din Israel.


    ▼ Philip Roth, laureat al premiului Pulitzer în anul 1998 şi câştigător a numeroase premii literare, a decedat la vârsta de 85 de ani, în urma insuficienţei cardiace congestive.


    ▼ Cel puţin 65 de persoane şi-au pierdut viaţa în trei zile din cauza unui val de caniculă care a afectat oraşul-port Karachi, din sudul Pakistanului, unde temperaturile maxime au ajuns până la 44 de grade Celsius.


    ▼ Anglia ar putea rămâne fără apă potabilă până în 2050, dacă nu se iau acţiuni rapide împotriva irosirii apei, a avertizat Agenţia de Mediu a Regatului Unit. Zilnic este irosită apă potabilă suficientă pentru nevoile a 20 de milioane de oameni.


    ▼ Gospodăriile britanice sunt cu aproximativ 900 de lire sterline mai sărace decât ar fi fost în lipsa Brexitului, a anunţat guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney.


     

  • Cine este prima femeie din istorie care va ocupa funcţia de director al CIA

    Haspel a primit vot favorabil din partea a 54 de senatori, în timp ce 45 s-au opus numirii ei în funcţia de director al CIA.

    Gina Haspel, în trecut director-adjunct al CIA, a primit numeroase critici în cadrul audierilor din Cogresul SUA deoarece ar fi condus scurt timp, în 2002, un centru special al CIA din Thailanda, unde ar fi fost supuşi unor tehnici dure de interogare asimilate torturii teroriştii Abu Zubayadah şi Abd al Rahim al-Nashiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Cum arată acum prima femeie care a prezentat un jurnal de ştiri sportive la o televiziune comercială din România

    Dacă în cei 20 de ani petrecuţi la ProTV obişnuia să apară la televizor tunsă scurt, Raluca şi-a schimbat acum culoarea părului. Tunsoarea asimetrică şi coafura cu “ţepi” au dispărut, iar din brunetă s-a transformat într-o roşcată cu bucle şi ochelari de vedere.
     
     
    Raluca Arvat a plecat de la ProTV în 2016, după 20 de ani petrecuţi la televiziunea din Pache Protopopescu, iar în acest moment prezintă principalul jurnal de ştiri de la TVR 2. În urmă cu trei ani, ştirista a luat o pauză pentru a da naştere primului eu copil.
     
  • Noua şefă a CIA, prima femeie din istorie care conduce agenţia, s-a făcut remarcată pentru folosirea unor tehnici extreme de tortură, care ulterior au fost interzise

    Ea este un spion de carieră, care a condus la o închisoare CIA din Thailanda, unde suspecţii de terorism erau interogaţi extrem de dur, cu tehnici pe care preşedintele Trump le susţinea.

    Ea a început să lucreze la CIA în 1985. Ea a fost aleasă director adjunct al CIA chiar de Donald Trump în 2017. Mike Pompeo spunea atunci despre ea că este un ”exemplu de ofiţer de informaţii, un patriot devotat care aduce agenţiei o experienţă de peste 30 de ani. Ea este de asemenea un lider cu abilităţi de netăgăduit să rezolve lucrurile şi să-i inspire pe cei din jurul ei”.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat marţi demiterea secretarului de Stat, Rex Tillerson, care va fi înlocuit cu Mike Pompeo, actualul director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro