BusinessMagazin

Tag: prezicere

  • Un nou instrument A.I prezice moartea. Ce spun cercetătorii

    A.I poate prezice complicatiile unei proceduri cu mare precizie. Se bazează pe un algoritm de învăţare automată numit XGBoost.Poate fi utilizat de pacient, nu doar de medic.

    Inteligenţa artificială continuă să uimească lumea medicală. Un nou instrument A.I. este capabil să prezică moartea dar şi complicaţiile pe care le poţi avea în urma unei intervenţii chirurgicale.

    Din păcate afecţiunile cardiace sunt din ce în ce mai comune în zilele noastre. Dacă cineva are o arteră înfundată la inimă, va avea nevoie de o intervenţie chirurgicală minim invazivă, denumita Coronariană percutantă. Asta implică introducerea unui balon minuscul sau a unui tub de plasa metalica numit stent in vasul de sange pentru a imbunatati fluxul sanguin catre inima, dar procedura nu e lipsita de riscuri.

    Aşadar o echipa de cercetatori din Michigan a facut acest instrument de A.I care poate prezice complicatiile acestei proceduri cu o mare precizie. Acesta se bazează pe un algoritm de învăţare automată numit XGBoost, se bazeaza pe mai mult de 20 de factori, cum ar fi vârsta, tensiunea arterială şi nivelul colesterolului, pentru a calcula scorul de risc. Se poate accesa atat de pe un calculator cat si de pe un telefon, si poate fi chiar utilizat si de pacient, nu doar de catre medici.

  • Fostul şef al serviciilor secrete britanice prezice căderea lui Vladimir Putin: Până în 2023, actualul lider de la Kremlin ar putea fi înlăturat de la putere din cauza problemelor grave de sănătate

    Fostul şef al serviciilor secrete britanice a prezis că preşedintele rus Vladimir Putin va fi lipsit de putere până anul viitor, fiind internat într-o unitate medicală pentru boli cronice, scrie Business Insider.

    Sir Richard Dearlove a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii din Marea Britanie, cunoscut şi sub numele de MI6, din 1999 până în 2004. El a făcut declaraţiile privitoare la căderea lui Putin în timpul unui episod de miercuri al podcastului One Decision, pe care îl co-găzduieşte.

    “Cred că Putin va fi ieşi din peisaj până în 2023. Foarte posibil ca actualul lider al Kremlinului să fie internat chiar într-un sanatoriu din cauza bolilor de care suferă”, a declarat Dearlove, adăugând că internarea lui Putin în sanatoriu ar putea fi o modalitate de a-l înlătura pe liderul rus de la putere fără o lovitură de stat.

    Predicţia lui Dearlove este în pas cu alte rapoarte recente care sugerează că Putin este bolnav şi ar putea pierde în curând puterea.

    Christo Grozev de la Bellingcat, un expert în securitatea Rusiei, a declarat săptămâna trecută că înalţi oficiali ai securităţii Kremlinului cred că războiul din Ucraina este „pierdut” şi că pârghiile puterii încep să alunece din mâinile lui Putin.

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Maior Gen. Kyrylo Budanov, a declarat pentru Sky News săptămâna trecută că Putin se afla într-o „condiţie psihologică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”. Budanov a mai spus că este „optimist” că Ucraina va învinge şi că războiul va fi „încheiat până la sfârşitul anului”.

    Fostul spion britanic Christopher Steele a declarat recent că, potrivit unor surse pe care le-a consulat personal, Putin este grav bolnav şi părăseşte în mod regulat întâlnirile pentru a-şi lua tratamentul, contribuind la „creşterea dezordinei în rândurile Kremlinului”. 

    Starea sănătăţii lui Putin nu poate fi confirmată, deşi agenţiile de presă au lansat informaţia că liderul de la Kremlin ar putea suferi de o serie de afecţiuni terminale.

    Dearlove a mai spus că nu există un plan de succesiune în conducerea Rusiei. Cu toate acestea, persoana care ar putea prelua puterea în cazul în care Putin ar ieşi din schemă este Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

  • Bill Gates a prezis viitorul într-un discurs filmat în 1995

    În timpul discursului său, acesta a părut să vorbească şi despre ceea ce cunoaştem acum sub numele de Apple Pay sau Google Pay, spunând că, în cele din urmă, vom putea să ne folosim dispozitivele pentru plăţi fără contact.

    În timp ce discursul său despre „portofelul PC” s-a dovedit a fi o aventură tehnologică de succes, acesta nu este singurul subiect discutat de el care are asemănări cu lumea noastră modernă.

    Gates a descris, de asemenea, servicii precum Netflix, care le-ar permite oamenilor să urmărească emisiuni de televiziune la cerere, în loc să le urmărească în funcţie de un program TV obişnuit.

    Bill Gates pare să fi prezis viitorul încă din 1995. Imagini nou apărute arată cum co-fondatorul Microsoft a făcut speculaţii impresionante despre viitor într-un discurs intitulat „The Road Ahead„, în care şi-a împărtăşit gândurile despre ceea ce ar urma să se întâmple în ceea ce priveşte evoluţiile tehnologice.

     

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Economistul care a prezis criza economică din 2008 atacă dur bitcoin: Are valoare fundamentală zero, nu e destul de rapid sau stabil pentru plăţi

    Nouriel Roubini, economistul care a prezis prăbuşirea pieţei imobiliare şi criza economică din 2008, a scris în Financial Times argumente prin care încearcă să demonteze bitcoin şi să sublinieze că este o bulă care se va sparge.

    „Cei care susţin că bitcoin este noul aur digital alimentează o nouă bulă atât pe bitcoin, cât şi pe alte criptomonede. Ultima bulă a fost în 2017-2018 când bitcoin a crescut de la 1.000 de dolari la 20.000 de dolari, iar mai apoi a scăzut spre 3.000 de dolari până la finalul lui 2018”, notează Roubini, care este profesor de economie la Stern School of Business, NYU.

    El continuă prin a argumenta că valoarea fundamentală a bitcoin este zero şi ar putea fi chiar negativă.

    „Din moment ce valoarea fundamentală a bitcoin este zero şi ar fi chiar negativă dacă s-ar aplica o taxă de poluare în condiţiile în care producţia de bitcoin consumă cantităţi imense de energie şi poluează masiv, eu estimez că actuala bulă se va sparge eventual”.

    Roubini consideră că denumirea de „monede” nu este potrivită pentru criptomonede, întrucât nu există niciun bun sau serviciu al cărui preţ să fie exprimat doar în bitcoin sau altă criptomonedă.

    „Nici nu sunt o metodă de plată scalabilă: cu bitcoin poţi face cinci tranzacţii pe secundă, în timp ce reţeaua Visa face 24.000 de tranzacţii pe secundă. Bitcoinii abia sunt utilizaţi de companii importante ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii, deşi Tesla a oferit un exemplu proeminent recent”.

    În opinia lui, criptomonedele nu pot oferi stabilitate ca mijloc de stocare a valorii.

    „Există până şi conferinţe pe teme din piaţa criptomonedelor care refuză să accepte plata de înscriere în criptomonede. Mişcările volatile de preţuri pot elimina întreaga marjă de profit a unui comerciant în doar câteva ore. Nici măcar nu sunt denominate într-un mod consistent care să le permită utilizatorilor să compare preţurile bunurilor. Această situaţie în care există multe monede digitale diferite reprezintă efectiv o întoarcere la barter. Până şi Familia Flinstones avea un sistem monetar mai sofisticat bazat pe un indice de referinţă: scoici”.

    Roubini subliniază ideea că este greşită chiar şi catalogarea criptomonedelor drept „active”.

    „Majoritatea activelor au un flux de venit (acţiuni, obligaţiuni, piaţa de birouri şi spaţii comerciale) sau o utilizare (piaţa rezidenţială), ori o utilitate (banii fiat furnizează lichiditate care poate fi utilizată pentru plăţi). Aurul nu are venituri dar are o utilizare industrială. De asemenea, are utilitate ca mijloc de stocare şi oferă protecţie în faţa inflaţiei, a devalorizării monedelor şi a riscului de coadă”

    Economistul repetă ideea conform căreia criptomonedele nu aduc venituri, nu au o utilitate, nu inovează plăţile sau alte servicii.

    „Nu este nici măcar vorba de anonimat pentru că tehnologia blockchain îţi permite să urmăreşti plăţile cu uşurinţă. Este doar o joacă cu o bulă formată în jurul unui activ speculativ, mai rău decât nebunia lalelelor întrucât florile au avut şi încă au o utilitate. (…) Şi, mai rău, anumite criptomonede cunoscute drept <<shitcoins>> sunt de fapt ţepe financiare încă din faza de proiect. Volatilitatea pe preţul bitcoin este extrem de ridicată, iar acuzaţiile legate de comportament inadecvat în piaţă – inclusiv schemele cunoscute drept pump and dump – sunt din ce în ce mai larg răspândite”.

    Nouriel Roubini susţine că nici aşa-numitele stablecoins nu sunt mai bune, în contextul în care autorităţile din New York au lansat deja o investigaţie complexă asupra theter, urmărind dacă este utilizată pentru a manipula preţul bitcoin.

    „Vitalik Buterin, co-fondator al criptomonedei ethereum, a explicat că nicio criptomonedă nu poate fi în acelaşi timp şi scalabilă şi sigură şi descentralizată. Sisteme financiare tradiţionale sunt scalabile şi sigure: în cazul în care cardul tău sau contul tău sunt furate, îţi poţi recupera banii. Însă acestea sunt centralizate pentru că participanţii şi activele sunt verificate de anumite instituţii. În acest moment, criptomonedele nu sunt nici scalabile nici sigure. Dacă îţi pierzi cheia privată sau îţi este furată, activele au dispărut pentru totdeauna”.

    Economistul spune că nici în cazul bitcoin nu există o descentralizare clară.

    „Există un oligopol în minarea de bitcoin. Majoritatea nu se supun regulilor din vest şi sunt situate în locuri precum China, Rusia şi Belarus, ceea ce generează un coşmar în privinţa securităţii. Circa 99% din tranzacţiile cu bitcoin se realizează prin platforme de exchange centralizate, care nu sunt total ferite de atacuri cibernetice. Mai mult, primii programatori rămân cu un control foarte mare asupra proiectelor pe care le construiesc. De multe ori ei acţionează ca poliţist, procuror şi judecător şi ajung chiar să întoarcă nişte tranzacţii care ar trebui să fie imuabile”.

    În opinia lui Roubini, toate acestea subminează ideea că piaţa criptomonedelor va aduce un sistem financiar descentralizat, va furniza servicii bancare către cei la care băncile nu au ajuns, sau că îi va îmbogăţi pe cei săraci.

    „Lumea noastră este lovită de crize financiare, riscuri geopolitice şi o politică monetară foarte relaxată. Există o goană din ce în ce mai mare după active sigure care să protejeze investitorii în faţa inflaţiei şi a deprecierilor, iar aurul, obligaţiunile, bunurile, imobiliarele şi chiar acţiunile sunt candidaţi rezonabili. Un activ volatil şi riscant ca bitcoin nu îşi are locul în portofoliul investitorilor instituţionali serioşi. (…) Elon Musk cu Tesla şi Michael Saylor de la MicroStrategy ar putea paria masiv pe bitcoin, dar asta nu înseamnă că trebuie să o faci şi tu”.

  • Cine sunt medicii care nu au luat măsurile potrivite împotriva pandemiei de COVID-19, iar ţările lor au avut de suferit îngrozitor

    Prin mai, nonconformistul medic francez Didier Raoult, expert în boli infecţioase şi tropicale pe care pandemia de Covid-19 l-a făcut vedetă, prezicea că „într-o lună nu vom mai avea cazuri”, coronavirusul urmând să intre în faza sezonieră. Între timp, în Franţa numărul de cazuri noi de îmbolnăviri înregistrate zilnic s-a redus de la 80.000 la doar 1.000. Este un progres considerabil, însă boala nu a dispărut. În schimb, Didier Raoult a dat de probleme. Cu justiţia.

    Necazuri are şi epidemiologul suedez Anders Tegnell, arhitectul celei mai relaxate abordări din partea unui guvern european faţă de pandemie, el recunoscând că s-ar putea să fi greşit şi că trebuia făcut mai mult. Numărul de morţi a crescut atât de mult în Suedia încât statele vecine au ajuns să se ferească de ea. Premierul ţării s-a văzut în situaţia de a apăra în faţa unor atacuri virulente ale opoziţiei strategia care a făcut din Suedia o ţară de invidiat pentru restul europenilor ce tânjeau în izolare după viaţă socială.

    Dacă la începutul pandemiei Bielorusia ieşea în evidenţă prin sfaturile conducătorului naţiunii, Aleksandr Lukaşenko, ultimul dictator al Europei, care spunea că virusul poate fi distrus consumând vodcă şi că acesta nu se atinge de oamenii muncitori precum cei care ies cu tractorul pe câmp, astăzi se remarcă printr-o „revoluţie a papucilor”. Unii aseamănă modul în care guvernul dictatorului a gestionat criza cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Guvernul n-a avut practic nicio strategie, preferând să ignore pericolul. Boala s-a făcut însă simţită şi unii locuitori îşi manifestă de câteva luni nemulţumirea şi dorinţa de alegeri libere agitând în public…papuci – o aluzie la a-l strivi pe Lukaşenko ca pe un gândac.

    În Rusia, de unde preşedintele Vladimir Putin trimitea provocator Italiei în martie prin intermediul soldaţilor ruşi ajutoare medicale, pandemia face ravagii. Popularitatea liderului de la Kremlin a ajuns la minime istorice.

    La polul opus, unul dintre principalii virologi ai Germaniei a devenit ţinta urii pentru teoreticienii conspiraţiei şi pentru mişcarea anti-izolare, ceea ce a dus la o ciocnire urâtă cu cel mai vândut ziar al ţării şi la expunerea unei rupturi din ce în ce mai mari în privinţa rolului oamenilor de ştiinţă în combaterea pandemiei. Christian Drosten, expert de talie mondială în coronavirusuri, a consiliat guvernul cancelarului Angela Merkel cu privire la măsurile antipandemie creditate cu aducerea acesteia sub control până la începutul lunii mai şi menţinerea numărului de victime la un nivel relativ scăzut. Însă reputaţia şi apariţiile frecvente în media au făcut din expert un paratrăsnet pentru o minoritate zgomotoasă şi supărată pe regulile de distanţare socială, pe care le consideră ca fiind prea restrictive şi chiar autoritare.

    În Franţa, potrivit presei de acolo, Didier Raoult a fost luat la ţintă de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM). Săptămânalul Le Canard Enchaîné a aflat că instituţia cu rol de jandarm al pieţei farma a remarcat deficienţe în cadrul legal al cercetărilor specialistului în boli infecţioase de la Marsilia privind hidroxiclorochina, medicamentul promovat puternic de acesta în tratarea Covid-19.

    Le Canard Enchaîné scrie, preluat de o mare parte din presa franceză, că parchetul din Marsilia a primit un „raport” care denunţă practicile lui Raoult. Expertul şi echipa sa de la IHU Méditerranée sunt acuzaţi de unul dintre colegii lor că au administrat hidroxiclorochină fără acordul formal al pacienţilor. „Potrivit denunţătorului, echipa lui Didier Raoult a prezentat un studiu publicat pe 27 martie ca pe o simplă cercetare observaţională care nu necesită acordul formal al pacienţilor“, scrie săptămânalul. Interpelată de parchet, ANSM a indicat că a efectuat o anchetă şi a solicitat profesorului o explicaţie. Într-un document trimis parchetului şi văzut de Le Canard, directorul agenţiei, Dominique Martin, scrie că „procedurile de informare a pacienţilor şi motivaţia pentru prescripţie medicală nu respectă cerinţele legale“.

    Le Canard reaminteşte că legea Jardé din 2012, care reglementează testele terapeutice, pedepseşte cu trei ani de închisoare plus amendă de 45.000 de euro pe cel care face cercetări asupra unei persoane fără ca aceasta să-şi fi dat consimţământul liber şi, după caz, scris sau să fie informată. „Intervievat de săptămânal, Didier Raoult a spus că a „respectat toate legile”.

    Didier Raoult a întâmpinat multe critici de când a lansat mai multe studii despre care spune că arată eficacitatea hidroxiclorochinei combinate cu antibioticul azitromicină. Pentru el, situaţia de urgenţă medicală justifică administrarea în masă a acestui tratament. Medicul pledează pentru aplicarea acestei terapii duale de la primele simptome şi spune în cel de-al treilea studiu al său, efectuat pe mai mult de 1.000 de pacienţi, că după 10 zile circa 92% din pacienţi nu au mai avut încărcătură virală.

    Însă această cifră este comparabilă cu cea observată în cazul evoluţiei naturale a bolii. Printre problemele metodologice subliniate de alţi oameni de ştiinţă: n-a existat un grup de control, ceea ce împiedică demonstrarea eficienţei hidroxiclorochinei. În plus, 95% dintre pacienţii trataţi nu au prezentat semne de boală gravă. Prin urmare, ca majoritatea pacienţilor, ei s-ar fi putut vindeca natural. Tratamentul lui Raoult părea să-l impresioneze şi pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, însă la sfârşitul lunii mai hidroxiclorochina a fost interzisă în tratarea bolii Covid-19, potrivit RFI. Marii adepţi ai tratamentului au rămas preşedintele SUA, Donald Trump, şi cel al Braziliei, Jair Bolsonaro.

    În Suedia, Anders Tegnell, epidemiologul principal al ţării şi arhitectul abordării relaxate a pandemiei, a recunoscut că boala a făcut acolo prea multe victime şi că autorităţile ar fi trebuit să facă mai mult pentru a reduce răspândirea virusului, scrie The Guardian. Tegnell, care a criticat anterior măsurile de izolare stricte ale altor ţări pentru că nu ar fi sustenabile pe termen lung, a declarat la un post de radio că în Suedia există „un potenţial evident de îmbunătăţire a ceea ce am făcut”. Întrebat dacă au murit prea multe persoane în Suedia, el a răspuns: „Da, absolut”, adăugând că ţara ar trebui „să caute în viitor o modalitate de a preveni” un cost atât de mare.

     

    Cifrele privind mortalitatea pe cap de locuitor din Suedia au fost cele mai mari din lume în perioada de şapte zile încheiată pe 2 iunie.„Dacă ar fi să întâlnim din nou aceeaşi boală ştiind exact ce ştim despre ea astăzi cred că am alege să facem ceva între ceea ce a făcut Suedia şi ce a făcut restul lumii”, a spus Tegnell. „Ar fi bine să ştim exact ce să închidem pentru a reduce mai bine răspândirea infecţiei”, a precizat el.

    Într-un interviu acordat ulterior cotidianului Dagens Nyheter, Tegnell a spus că încă crede că „strategia de bază a funcţionat bine. Nu văd ce să fi făcut complet diferit (…) Pe baza cunoştinţelor pe care le aveam atunci, simţim că am luat deciziile potrivite.“ Comentariile consilierului au fost interpetate rapid în presă şi de observatori ca echivalând cu recunoaşterea greşelilor. Acest lucru a încurajat opoziţia să atace strategia guvernului,  până atunci părând să existe un armistiţiu tacit.

    În Germania, ţară mult lăudată în privinţa rezultatelor obţinute în lupta cu pandemia, dezbaterea din jurul oamenilor de ştiinţă a atins un apogeu când expertul în coronavirusuri Christian Drosten s-a trezit  într-un conflict public crunt cu tabloidul Bild, care a încercat să pună la îndoială cercetările sale ştiinţifice.

    Scandalul se concentrează pe rezultatele preliminare ale unui studiu realizat de echipa Charite a lui Drosten care arată că copiii pot răspândi COVID-19 la fel de uşor ca adulţii. Problema era importantă deoarece milioane de părinţi sperau atunci să vadă redeschiderea completă a şcolilor. Un reporter de la Bild i-a acordat lui Drosten doar o oră pentru a răspunde la o listă de comentarii critice asupra studiului din partea altor oameni de ştiinţă, rezultatul fiind o reacţie furioasă pe Twitter din partea acestuia. „Am lucruri mai bune de făcut“, a spus el, făcându-l pe reporter de râs prin postarea unei capturi de ecran cu e-mailul primit de la acesta. A fost vizibil şi numărul de telefon al jurnalistului.

    Oamenii de ştiinţă citaţi de Bild s-au distanţat de articol, spunând că comentariile lor au fost făcute pur şi simplu în spiritul criticii profesionale  care vizează îmbunătăţirea cercetării.
    Drosten a apărat cu îndârjire studiul, spunând revistei Spiegel că Bild nu era „cu adevărat interesat să înţeleagă problema ştiinţifică”.
    Însă ostilitatea faţă de virolog a explodat. O imagine care circulă pe reţelele de socializare arată faţa lui Drosten alături de cea a doctorului nazist Josef Mengele cu titlul: „Crede-mă, sunt doctor”. Principalul strateg al guvernului în lupta cu antisemitismul, Felix Klein, a descris atacul ca fiind „demonizarea unui om de ştiinţă extrem de merituos”.
    „Oricine foloseşte o astfel de retorică cinică şi astfel de imagini pentru a-şi exprima opiniile se descalifică de la orice discuţie suplimentară”, a spus el. Umblă vestea că Drosten ar fi primit şi ameninţări cu moartea, luate în serios de guvern.

  • Arhitecţii „prezicători”

    Cum multe blocuri sunt prevăzute cu balcoane sau logii mici în ideea că oricum omul se duce în parc, o serie de clădiri care pun accent pe balcon ca spaţiu de relaxare şi element definitoriu pentru aspectul unei construcţii par să arate că arhitecţii lor ar fi anticipat situaţia actuală, scrie Financial Times. Aceste clădiri se regăsesc în special în Franţa: L’Arbre Blanc din Montpellier, proiectată de japonezul Sou Fujimoto, Méridia Tower din Nisa (Sou Fujimoto, Nicolas Laisné şi Dimitri Roussel) ori turnul UNIC din Paris, proiectat de MAD Architects din Beijing.

  • McDonald’s a anunţat o schimbare pe care nimeni nu o putea prezice în urmă cu un an. Ce ar trebui să înveţe proprietarii de afaceri din aceasta

    Ce faci atunci când ai un restaurant şi oamenilor nu le este permis să intre?
    Este o întrebare la care reprezentanţii McDonald’s pare să fi găsit răspunsul, potrivit unui articol publicat pe site-ul inc.com. 
     
    În urmă cu aproape cinci ani, McDonald’s a decis să servească micul dejun toată ziua, lucru cerut de mulţi dintre clienţi. 
    Decizia a fot apreciată de ei, dar în locul creşterii numărului de persoane care veneau să mănânce la restaurant, câţiva dintre cei care veneau în mod obişnuit dimineaţa pentru micul dejun au început să vină mai târziu. Rezultatul s-a tradus într-un trafic mai redus dimineaţa şi în clienţi care cumpără produse mai ieftine după amiaza.
    Acum, toate acestea s-au terminat: potrivit unui webcast transmis în Statele Unite, care se referă la restaurantele de acolo, McDonald’s a anunţat că va renunţa la servirea micului dejun toată ziua, cel puţin temporar. Jurnaliştii de la Inc. au stabilit o serie de lucruri pe care orice proprietar de business le poate învăţa din această decizie:
     
    1. Simplificaţi-vă producţia. Dacă vreţi să vă ajutaţi businessul, gândiţi-vă la produse a căror preparare necesită mai multe resurse. Acelea ar putea fi cele la care să vă gândiţi să renunţaţi. 
    2. Axaţi-vă pe mai puţine produse. Puteţi să eliminaţi câteva opţiuni fără a dăuna vânzărilor? Mai puţine alegeri de făcut înseamnă o experienţă a clientului mai rapidă. 
    3. Maximizaţi profitul. McDonald’s ar fi putut decide să scoată din meniu prânzul şi cina – micul dejun este însă mai ieftin – prin urmare acesta  a fost scos din meniul din Statele Unite. 
    4. Încercaţi să menţineţi obiceiurile consumatorilor. Cu cât reuşiţi să vă serviţi în continuare clienţii, chiar dacă vă reduceţi oferta, aveţi şansa să îi lipsiţi pe competitori de oportunitatea de a vă lua locul. 
    5. Pregătiţi-vă pentru o ajustare a businessului în noul context. Aedvărul brutal este că multe dintre companii nu vor supravieţui problemelor economice curente. Limitându-vă oferta de servicii şi prin conservarea resurselor când cererea este mai redusă, puteţi să profitaţi de avantajul noului peisaj economic odată ce criza se va finaliza. 
    6. Controlaţi momentul în care faceţi lucrurile. În prezent, pare că toţi reacţionăm la lumea din afară. Aceasta criză poate să vă ofere ocazia să luaţi decizii prin care voi să vă controlaţi mediul, în loc ca acesta să vă controleze pe voi. 

  • Mesajul transmis de cel mai bogat om al lumii angajaţilor săi: „Sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune”

    CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, a trimis angajaţilor săi un memo sâmbăta, 21 martie,  în care a vorbit despre îngrijorările sale legate de siguranţa angajaţilor din depozite în perioada pandemiei, potrivit articolelor publicate în presa internaţională, printre care şi CNBC.

    În memo-ul postat pe site-ul Amazon, Bezos a scris: „Nu există manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri  şi ştiu că asta cauzează stres tuturor”. El a readus tuturor angajaţilor săi la cunoştinţă faptul că „multă din munca noastră esenţială nu poate fi făcută de acasă”, dar Amazon a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi siguranţa în facilităţile sale şi „lucrează la identificarea unor modalităţi suplimentare de a îmbunătăţi aceste măsuri”.

    Bezos a spus angajaţilor săi în acea scrisoare de informare că Amazon a făcut comenzi pentru milioane de măşti sanitare pentru angajaţii care nu pot lucra de acasă, dar „foarte puţine dintre acele comenzi au fost primite”, motiv pentru care numărul acestora este încă redus. „Când vor sosi măştile, prioritatea noastră este ca acestea să ajungă la angajaţii şi partenerii care lucrează pentru ca produse esenţiale să ajungă la oameni”, a adăugat el.

    Angajaţi şi autorităţi au criticat Amazon pentru faptul că angajaţii din centrele de comenzi şi şoferii care fac livrări trebuie să vină în continuare la serviciu pe măsură ce coronavirusul se răspândeşte. Spre deosebire de angajaţii din sediul central al companiei, care lucrează în regim de telemuncă, angajaţii din depozite şi livratorii trebuie să îşi ducă sarcinile la îndeplinire ca înainte, scrie CNBC.

    În acelaşi timp, mulţi angajaţi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu riscul de a se îmbolnăvi la locul de muncă. Amazon a închis recent un centru de livrare din Queens, New York, după ce unul dintre angajaţi a fost testat pozitiv cu coronavirus. Amazon a confirmat ulterior că cel puţin cinci angajaţi din depozitele din Spania şi Italia s-au îmbolnăvit.

    Vineri, 20 martie, patru senatori au trimis o scrisoare către Amazon solicitând companiei să îşi protejeze mai bine angajaţii din depozite în perioada pandemiei. Senatorii i-au spus lui Bezos să asigure concediu medical plătit angajaţilor săi, printre alte măsuri.

    Amazon a declarat sâmbătă, 28 martie, că dublează plata pe ore a angajaţilor care muncesc peste program în depozitele din Statele Unite. Compania a anunţat de asemenea recent că va oferi până la două săptămâni de plată tuturor angajaţilor diagnosticaţi cu coronavirus sau aflaţi în carantină, precum şi că asigură concedii plătite pentru toţi lucrătorii cu ora în luna martie.

    Iată întreaga scrisoare, aşa cum a fost redată ea în presa internaţională:

    „Dragi Amazonieni,

    Nu ne aflăm într-o perioadă de business as usual, ci într-una de mare stres şi incertitudine. Este de asemenea un moment în istorie în care munca noastră este esenţială.

    Am schimbat sistemele logistice, de transport, de furnizare, de achiziţii şi procesele legate de părţi terţe pentru a prioritiza aprovizionarea şi livrarea unor obiecte esenţiale cum sunt obiectele de dezinfectare, laptele praf pentru bebeluşi şi produsele medicale. Oferim un serviciu vital oamenilor de pretutindeni în special acelora care sunt cei mai vulnerabili, printre care şi bătrânii. Oamenii depind de noi.

    Nu sunt singurul care sunt recunoscător muncii pe care o depuneţi. Am primit sute de e-mailuri de la clienţi şi am văzut postări pe social media de la oameni care vă mulţumesc. Eforturile voastre sunt observate şi la cele mai înalte niveluri guvernamentale, iar preşedintele Trump a mulţumit la începutul acestei săptămâni echipei.

    În toată lumea, oamenii simt efectele acestei crize asupra economiei şi sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune.

    Angajăm 100.000 de persoane şi creştem salariile angajaţilor care sunt plătiţi la oră şi  livrează clienţilor în această perioadă de stres şi tumult.

    În acelaşi timp, alte afaceri precum cele din domeniul restaurantelor şi barurilor sunt forţate să îşi închidă uşile. Sperăm că oamenii care au fost concediaţi să vină să lucreze cu noi până când îşi vor putea recăpăta joburile pe care le-au avut.

    Multe din activităţile esenţiale specifice muncii noastre nu pot să fie făcute de acasă. Am implementat o serie de măsuri de sănătate de prevenţie pentru angajaţii şi colaboratorii noştri din toată lumea – totul de la creşterea frecvenţei şi intensităţii curăţeniei până la ajustarea practicilor noastre în centrele de livrare pentru a ne asigura că respectăm sugestiile de distanţare socială. Ne întâlnim în fiecare zi şi lucrăm pentru a identifica noi modalităţi ca să îmbunătăţim aceste măsuri.

    Am făcut comenzi pentru milioane de măşti pe care vrem să le oferim angajaţilor şi colaboratorilor noştri care nu pot lucra de acasă, dar foarte puţine din aceste comenzi au fost primite. Stocurile de măşti sanitare sunt puţine la nivel global şi în acest moment sunt direcţionate de autorităţi către facilităţile unde este nevoia cea mai mare de acestea, precum spitalele şi clinicile. Este uşor de înţeles de ce cei care asigură protecţia medicală a comunităţilor noastre trebuie să fie primii în linia de primire a măştilor. Când vom primi măştile, prioritatea va fi să le oferim angajaţilor şi partenerilor noştri care lucrează la livrarea produselor esenţiale către oameni.

    Propriul meu timp şi propria mea gândire se concentrează acum în întregime pe COVID-19 şi cum ar putea Amazon să îşi joace cel mai bine rolul în acest context. Vreau să ştiţi că Amazon va continua să îşi facă treaba şi că nu ne vom opri din căutarea de noi oportunităţi prin care să ajutăm.

    Nu există un manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri şi ştiu că asta poate cauza stres pentru mulţi. Lista mea de îngrijorări de acum – ca şi a voastră, sunt convins – este lungă – de la copiii mei, la părinţi, familie, prieteni, până la siguranţa vostra, colegii mei, a celor care sunt cu adevărat foarte bolnavi şi la răul care va fi cauzat de această cădere economică peste comunităţile noastre.

    Vă rog să aveţi grijă de voi şi de cei pe care îi iubiţi. Ştiu că putem trece peste asta, împreună.

    Jeff”

     


     

  • Omul care a prezis tragedia 9/11 şi criza financiară globală dezvăluie ce urmează în următorul deceniu. Toate guvernele lumii vor fi afectate

    Dr. Richard Hames nu are un glob magic de cristal, dar are o aplecare spre a intui ce se va întâmpla în viitor: este cel care a prezis tragedia 9/11 şi criza financiară globală, potrivit unui articol publicat pe yahoo.com.
    Muzician, fost oncolog pediatric şi „prezicător”, Hames a dezvoltat un algoritm prin care să prezică viitorul. Totul a început cu o singură întrebare:

    „Companiile de securitate se uită la tot ceea ce se întâmplă în lume şi se întreabă ce ar putea face în această direcţie”, a spus Hames în interviul acordat Yahoo Finance.
    În urma acestei interogări, milioane de documente sunt scanate, iar esenţialul este povestit pe parcursul a 24 de de pagini de informaţii.
    Folosind aceste informaţii, experţii îşi spun părerea despre ce s-ar putea întâmpla, iar Hames construieşte de la patru la cinci scenarii diferite, fiecare oferind o perspectivă diferită asupra răspunsului pentru întrebarea iniţială.
    Predicţiile propriu-zise se întâmplă în momentul în care Hames vede că aceleaşi ameninţări se repetă în toate scenariile.
    Acele ameninţări repetitive l-au determinat pe Hames să anticipeze atacurile 9/11, precum şi criza financiară globală.

    „Am făcut o serie de cercetări pe această temă şi a devenit evident că cea mai terifiantă formă de terorism ar fi cea care se naşte în interiorul ţării – provenind de la oameni care nu pot fi monitorizaţi de agenţiile de securitate. Într-o astfel de situaţie, ne-am gândit care ar fi ţintele pe care le-ar avea aceşti indivizi în vedere. În Statele Unite, pe locul I s-a plasat Casa Albă, iar pe locul II, Pentagonul. Numărul trei erau clădirile World Trade Center şi numărul 4 era clădirea John Hancock din Chicago, unde de altfel, am şi eu un apartament”, a spus Hames. Companiile de securitate au eşuat să preîntâmpine atacurile teroriste de la 11 septembrie.
    Ce se va întâmpla în viitor?
    Hames se concentrează în prezent asupra ce s-ar putea întâmpla cu capitalismul. „Întrebarea pe care ne-o punem în prezent este cât de mult timp poate să mai reziste actuala formă de capitalism?”. Hames este de părere că acesta se îndreaptă spre o formă de „capitalism supravegheat”.
    „Este vorba despre tensiunea dintre observatori şi observaţi şi de controlul asupra datelor şi identităţii noastre”. De asemenea, Hames prezice că, în următorul deceniu, „toate guvernele va trebui să ia în considerare cum să pună o limită asupra averilor individuale”.

  • Cea mai mare bancă americană, JPMorgan, foloseşte o inteligenţă artificială pentru a anticipa trendurile pieţei. Ce crede robotul că se va întâmpla cu bursele

    Indicele american S&P 500 şi randamentul obligaţiunilor cu scadenţa la 10 ani vor scădea în următoarea lună, potrivit analizei realizate de un model de inteligenţă artificială utilizat de cea mai mare bancă americană, JPMorgan Chase.

    Potrivit Bloombeg, firma aplică un algoritm pentru a prezice trendul în care se vor încadra activele financiare în următoarea perioadă, urmărind cinci seturi de date din ultimii 13 ani, printre care fluxurile de capital, indicatorii economici şi poziţia investitorilor.

    Echipa de strategie a JPMorgan, care a construit modelul de analiză împreună cu proiectanţii inteligenţei artificiale, susţine că aceasta a demonstrat o rată de succes cuprinsă între 75% şi 89% în predicţiile realizate pentru perioade de o lună, trei luni şi şase luni.

    După luna iulie, modelul de inteligenţă artificială prezice că preţul acţiunilor va creşte.

    „Modelul nostru vede în prezent perspective de încetinire pentru o perioadă de 1-3 luni, semnalând scăderi pentru orizonturi de timp de o lună, două luni şi trei luni. Perspectivele indicelui S&P 500 pentru următoarele şase luni sunt totuşi de creştere, sugerând că orice corecţie va avea loc pe pieţele de acţiuni va trece până la finalul anului”, transmite echipa de strategi condusă de Nikolaos Panigirtzoglou.