Tag: prescriptie

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi vânzarea medicamentelor fără prescripţie medicală

    Potrivit Consiliului Concurenţei, în cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale dintre diferiţi actori care desfăşoară activităţi de producţie şi comercializăre a medicamentelor eliberate fără reţetă/suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.

    „În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicii, Autoritatea poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii”, arată comunicatul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai vândute medicamente fără reţetă din România

    Piaţa de OTC-uri a ajuns la peste 1,9 miliarde de lei anul trecut, potrivit datelor oferite de compania de cerce­ta­re de piaţă Euromonitor.
     
    Cel mai vândut medicament fă­ră reţetă este Nurofen, cu vânzări de 207 mil. lei anul trecut şi o cotă de piaţă de 10,7%. În piaţa de OTC-uri con­curează companii precum Re­ckitt Benckiser, Bio­farm, GSK, Sanofi sau Sun Phar­ma­ce­u­tical Industries, care deţin în total o cotă de piaţă de peste 40%.
     
    „În ultimii ani a crescut interesul populaţiei pentru pre­venţie şi întreţinerea stării de sănătate. Compania Biofarm vizează lăr­girea portofoliului prin dezvoltarea şi fa­bri­carea de produse noi, ţinând cont de evoluţia con­ti­nuă a pieţei farmaceutice din România şi nu numai, de in­ci­denţa şi prevalenţa diferitelor patologii în populaţia ge­ne­rală. Portofoliul companiei Biofarm este bazat pe ne­voi­le pieţei“, au răspuns reprezentanţii Biofarm pentru ZF.
     
  • Piaţa de produse OTC înregistrează o uşoară scădere în T2 faţă de primele trei luni ale anului 2017

    În acest interval, segmentul de piaţă a înregistrat o evoluţie moderată la nivelul acestor categorii de produse, cu schimbări semnificative doar la nivelul categoriei răceală, gripă şi alergii, vânzările din această categorie scăzând cu 38% faţă de primul trimestru al anului. Cu o valoare de 132,3 milioane de lei, această categorie a pierdut considerabil din cota de piaţă, de la 27,4% în T1 la 18,2% în al doilea trimestru. La polul opus, categoria dermatocosmetice s-a poziţionat pe un trend ascendent, cu un salt de 25%, reprezentând o creştere în vânzări de la 50,9 milioane de lei la 63,6 milioane de lei.

    „Valoarea anumitor categorii este strâns corelată cu ponderea problemelor de sănătate dintr-o arie terapeutică, însă poate fi influenţată şi de sezonalitate. Segmentul de piaţă reprezentat de RASCI, urmează însă o tendinţă generală de creştere, reflectând, pe de-o parte, atenţia sporită acordată îngrijirii personale de către consumatori, cât şi varietatea de produse, pe de altă parte. Totodată, această evoluţie ascendentă este în linie atât cu creşterea totală a pieţei farmaceutice, cât şi cu creşterea economică a României”, a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

    Conform datelor Cegedim, categoria Lifestyle OTC se află în top în al doilea trimestru al anului în ceea ce priveşte cota de piaţă, de 23,2%, dar şi la nivelul vânzărilor, de 168,7 milioane de lei. Aceasta este urmată de categoria produselor cu acţiune în afecţiuni gastrointestinale, cu o cotă de piaţă de 21,1% şi vânzări de 153,1 milioane de lei.

    RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din România.


     

     

  • RASCI îşi extinde lista membrilor cu trei companii

    „Le urăm celor trei companii bun venit în rândul membrilor noştri şi suntem convinşi că vom avea o colaborare fructuoasă, care, pe termen lung, va avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a consumatorilor români. Ne-am propus, încă de la înfiinţarea asociaţiei, să ne constituim ca o voce puternică, competentă şi unitară a industriei pe care o reprezentăm. La numai un an de la înfiinţare, suntem mult mai aproape de îndeplinirea acestui deziderat, cu noi membri ce ȋmpărtăşesc aceeaşi vizune şi prin numeroase iniţiative ce au ca scop final informarea corectă a consumatorilor români şi promovarea îngrijirii personale responsabile”, spune Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Bazele asociaţiei au fost puse cu un an în urmă de producători, importatori şi distribuitori de medicamente fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, activi pe piaţa din România (Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer, Prisum). La scurt timp după ȋnfiinţare, celor şapte membri fondatori li s-au alăturat şi alte companii (Fildas, Secom, Terapia şi UniComs), iar Antibiotice, Berlin-Chemie şi WÖRWAG Pharma sunt cei mai noi membri ai asociaţiei.

    „Cu această ocazie marcăm nu doar extinderea asociaţiei, ci şi împlinirea unui an de activitate. La doar un an de la înfiinţare, suntem mândri să anunţăm că RASCI are o colaborare strânsă cu autorităţile şi instituţiile abilitate din domeniu, dar şi cu instituţii şi organizaţii profesionale europene, în vederea actualizării şi îmbunătăţirii normelor existente, precum şi alinierii cadrului legislativ naţional curent la bunele practici europene. Totodată, RASCI a încheiat un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), în sensul sprijinirii reciproce, tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către comunicarea comercială a companiilor din industrie şi a contribuit cu expertiza sa în cadrul celor mai relevante evenimente din piaţă. Mai mult, am pus bazele unei ample campanii educaţionale ce urmăreşte întocmai informarea corectă asupra categoriilor de produse reprezentate, rolul şi efectele lor asupra organismului şi diferenţele clare dintre acestea, campanie ce va fi implementată pe termen lung, începând cu a doua jumătate a acestui an”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI susţine administrarea responsabilă şi avizată de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicală pentru îngrijire personală, prin informarea corectă şi educarea consumatorilor români.

  • Segmentul de piaţă OTC din România, creştere de 22% în primele trei luni ale anului 2017

    „Stabilitatea acestui segment se datorează în principal faptului că produsele din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală au preţ liber, acesta nefiind reglementat de Ministerul Sănătăţii, aşa cum este cazul medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală. De menţionat este şi faptul că tratamentul cu produse din categoriile enumerate nu pune presiune pe bugetul sistemului romȃnesc de sănătate. Atenţia crescută pentru sănătate la nivelul populaţiei, diversitatea de produse disponibile şi eficienţa sporită a acestora se reflectă în creşterea constantă a vânzărilor de produse din aceste categorii.”, declară Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Conform aceluiaşi studiu Cegedim, în perioada martie 2016-martie 2017, cea mai mare cotă de piaţă a fost înregistrată de categoria Lifestyle OTC[1], de 22,6%, în timp ce în primele trei luni ale anului 2017 medicamentele fără prescripţie medicală din categoria răceală, gripă şi alergii s-au poziţionat în topul vânzărilor, cu o cotă de piaţă de 27,4%, ca urmare a sezonalităţii afecţiunilor vizate.

    Încurajarea administrării responsabile, ȋntr-o manieră informată şi ȋn siguranţă, de produse din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală are potenţialul de a contribui, pe lângă ameliorarea stării generale de sănătate a românilor pe termen lung, şi la diminuarea presiunii exercitate asupra sistemului de sănătate.

    La nivel European, conform datelor furnizate de AESGP, valoarea socială şi economică a îngrijirii personale se datorează faptului că oamenii auto-gestionează probleme uzuale de sănătate, intervenţia din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii fiind minimă, ceea ce aduce sistemelor de sănătate europene economii de peste 1,6 miliarde de EUR.

    „Îngrijirea personală, ca soluţie eficientă pentru sănătate, poate creşte încrederea cetăţenilor, abilitându-i pe aceştia să îşi trateze singuri anumite afecţiuni minore. Acest lucru nu se poate întâmpla fără o educaţie pentru sănătate corespunzătoare a consumatorilor, pentru ca aceştia să poată accesa şi înţelege uşor informaţiile obţinute, fie pe cont propriu, fie de la profesioniştii din domeniul sănătăţii, şi să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Ȋn acest sens, RASCI va demara anul acesta o amplă campanie educaţională, care să asigure claritatea şi obiectivitatea informaţiei, atât la nivelul populaţiei, principalul beneficiar al produselor noastre, cât şi la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, cei care, zilnic, dau sfaturi şi indicaţii de utilizare a acestor produse.”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din Romȃnia.



    [1]Categoria Lifestyle OTC include produse OTC care se adresează sistemului cardiovascular, reducerii colesterolului, sistemului urinar, îngrijirii ochilor şi urechilor, sistemului musculo-scheletic, sănătăţii sexuale, îngrijirii orale, produse recomandate în tulburări ale somnului, produse utilizate pentru controlul greutăţii, soluţii anti-fumat.

     

     

  • Roche România consideră inexplicabilă creşterea taxei clawback în primul trimestru al anului 2017

    În această perioadă, piaţa totală a medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală în ţara noastră a scăzut cu aproximativ 11%, conform datelor companiilor de studii de piaţă. În România, industria farmaceutică susţine sistemul de sănătate, 1 din 5 pacienţi primind tratament datorită taxei clawback. Pentru a asigura corectitudinea datelor cu privire la taxa clawback, Roche România solicită încă o dată autorităţilor competente să întreprindă toate diligenţele necesare pentru a audita datele disponibile la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sprijinul unei instituţii independente.

    “Avem în vedere orice demers legal care ar putea fi necesar pentru a verifica acurateţea datelor, inclusiv posibile discuţii cu organele de anchetă competente. Dorim să ne asigurăm că datele pe baza cărora este calculată taxa clawback sunt corecte şi comunicate transparent”, a declarat Martine Draullette, General Manager al Roche România.

    Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară pentru de a arăta solidaritate într-un moment dificil pentru economia României. Astfel, producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. În situaţia actuală însă, având în vederea creşterea economică constantă a României, motivul menţinerii acestei taxe a dispărut.

    Roche Romania susţine introducerea unor alte mecanisme care să asigure distribuirea echitabilă a responsabilităţilor privind modul în care este finanţat consumul real de medicamente în România, ceea ce ar asigura transparenţă şi predictibilitate.Pe de altă parte, o condiţie obligatorie pe care statul român ar trebui să o îndeplinească pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la tratamentele de care aceştia au nevoie, este creşterea bugetului pentru medicamente, îngheţat din anul 2012. Pacienţii din România trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca cei din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Finanţarea sănătăţii  trebuie privită ca o investiţie, care va asigura pe termen lung creştere economică şi o societate sănătoasă.

  • S-a terminat cu reclamele la medicamente la radio şi la TV

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Anul acesta, investiţiile în publicitatea pentru medicamente şi serviciile medicale sunt estimate la 36 mil. euro, potrivit Initiative database, citată de Media Factbook Romania 2015.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul urmează să transmită legea spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
     

  • Zegrean: Răspunderea penală pentru omor nu se prescrie. Torţionarilor nu li se aplică prescripţia

     Curtea Constituţională a decis, joi, cu majoritate de voturi, că torţionarilor nu li se aplică prescripţia infracţiunilor comise, a declarat Augustin Zegrean.

    “Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripţia infracţiunilor comise de torţionari, cum spuneaţi dumneavostră, nu se împlineşte, deci nu se aplică prescripţia. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Zegrean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională amână decizia privind imprescriptibilitatea răspunderii pentru omor

     Judecătorii CC erau aşteptaţi să se pronunţe marţi în acest caz, însă au decis să amâne decizia pentru 21 noiembrie.

    Prin Legea 27/2012 de modificare şi completare a Codului Penal a fost înlăturată prescripţia răspunderii penale pentru omor, omor calificat, omor deosebit de grav şi infracţiuni intenţionate care au avut ca urmare moartea victimei, inclusiv pentru cele în legătură cu care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a legii, respectiv martie 2012. În actul normativ a fost introdusă sintagma “indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război.

    Dispoziţia prevăzută în articolul 125 alineatul 3 din Codul Penal, aşa cum a fost modificat după adoptarea Legii 27/2012, a fost contestată la Curtea Constituţională în 21 decembrie de către Nicolae Junior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-ai omorât omorât rămâne

    Legea se aplică şi faptelor care nu au fost prescrise înainte de intrarea noii legi în vigoare. România se va alinia astfel ţărilor unde omorul nu are termen de prescripţie: SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Austria, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Estonia, Cipru sau Japonia.

    Proiectul, depus în urmă cu mai bine de un an de Sever Voinescu (PDL), a fost însuşit şi de Mădălin Voicu (PSD) şi Ovidiu Gant (grupul minorităţilor). Insistenţa în direcţia adoptării legii a fost văzută, de-a lungul vremii, ca o încercare a PDL de a presa lucrurile spre o eventuală judecare a lui Ion Iliescu pentru morţii de la Revoluţia din 1989.