BusinessMagazin

Tag: prescolari

  • O nouă zi liberă pentru elevi: Aceştia nu vor recupera cursurile din acea zi

    Joi, 24 ianaurie, elevii din întreaga ţară şi preşcolarii vor avea zi liberă, potrivit Codului Muncii. Aceştia nu vor recupera cursurile din acea zi.

    Conform calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), elevii şi preşcolarii au mai multe zile libere în timpul unui an de învăţământ: 1 şi 2 ianuarie; prima, a doua şi a treia zi de Paşti; 1 Mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 5 octombrie – Ziua Mondială a Educaţiei; 30 Noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi, Ocrotirorul României; 1 Decembrie; 25, 26 şi 27 Decembrie – Naşterea Domnului.
     
    Potrivit aceluiaşi calendar, anul şcolar 2018-2019 are 34 de săptămâni. Vacanţele şcolare ale elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă (22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019), vacanţă intersemestrială (2 – 10 februarie 2019), vacanţa de primăvară (20 aprilie – 5 mai 2019) şi vacanţa de vară (15 iunie – 15 septembrie 2019).
     

  • Elevii se întorc la şcoală după vacanţa de Paşte

    Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, miercuri se reiau cursurile semestrului II din anul şcolar 2017-2018, după ce elevii şi preşcolarii au fost în vacanaţa de Paşte/primăvară.

    Următoarea vacanţă este cea de vară, care va începe pe 16 iunie şi se va încheia pe 9 septembrie, urmând ca pe 10 septembrie să înceapă noul an şcolar.

    În anul şcolar 2017-2018 sunt înscrişi aproximativ 2,3 milioane de elevi şi preşcolari, dintre care 165.000 în clasa pregătitoare, peste 400.000 la grădiniţă şi 170.000 de elevi în clasa a V-a.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Aşa arată o grădiniţă în România anului 2017: un container în care învaţă 12 preşcolari” – FOTO

    Satul Cârlăneşti, Dâmboviţa.

    Drumul e adesea impracticabil pentru microbuzul şcolar, aşa că…

    De povestea asta s-a ştiut de prin 2014, Pro Tv a difuzat un reportaj. Suntem în 2017, iar ministerul Educaţiei spune că „se cunoaşte situaţia”, dar primăria nu-i oferă un teren să construiască o altă grădiniţă.
    Mai discutăm în 2020.

  • „Aşa arată o grădiniţă în România anului 2017: un container în care învaţă 12 preşcolari” – FOTO

    Satul Cârlăneşti, Dâmboviţa.

    Drumul e adesea impracticabil pentru microbuzul şcolar, aşa că…

    De povestea asta s-a ştiut de prin 2014, Pro Tv a difuzat un reportaj. Suntem în 2017, iar ministerul Educaţiei spune că „se cunoaşte situaţia”, dar primăria nu-i oferă un teren să construiască o altă grădiniţă.
    Mai discutăm în 2020.

  • Şcoala Americană, investiţii de peste şapte milioane de euro într-un ultimul an

    Pentru anul şcolar 2017/2018 sunt estimate investiţii în valoare de aproximativ două milioane de euro direcţionate către construcţia unui centru de tehnologie. 

    “Banii din taxele de şcolarizare se folosesc permanent pentru investiţii în creşterea calităţii actului educaţional. Dorim să oferim elevilor AISB cele mai bune condiţii de studiu. O altă prioritate a noastră este selectarea profesorilor, pentru a oferi elevilor AISB cele mai înalte standarde de studiu. În prezent suntem în plin proces de acordare a burselor AISB, care acoperă costurile totale de şcolarizare până la terminarea liceului, unor copii emitenţi din România. În fiecare an AISB are disponibile trei astfel de burse”, declară dr. Robert Brindley, director AISB.

    La finalul anului 2016, veniturile AISB s-au ridicat la 16,5 milioane de euro, pentru anul acesta fiind estimate venituri similare. O mare parte din venituri, aproape 65%, sunt alocate salariilor şi beneficiilor angajaţilor Şcolii. Corpul profesoral şi restul echipei numără 222 de persoane, de 16 naţionalităţi, cei mai mulţi fiind din Statele Unite ale Americii (42 de persoane), România (22 de persoane) şi Marea Britanie (17 persoane).

    „Cererea pentru înscrieri la AISB este anul acesta cu 20% mai mare însa regulile şcolii nu ne permit acceptarea a mai mult de 30% dintr-o naţionalitate, astfel încât nu putem primi decât 5% dintre candidaţii eligibili. Cele mai multe cereri provin de la familiile de români. Avem anual aproximativ 50 astfel de cereri”, declară Cătălina Gărdescu, director de admitere al AISB.

    În anul şcolar 2016/2017 sunt înscrişi 823  elevi (dintre care 169 de elevi înrolaţi în ultimele 12 luni), cu vârste cuprinse între doi si 18 ani, din 56 de ţări,  pentru care taxa de şcolarizare este cuprinsă între 6.868 euro si 20.080 euro. Cei mai mulţi elevi sunt de naţionalitate română (30%), urmaţi de cei americani (15%), turci (5%), israelieni (5%), respectiv germani (4%).

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

  • Educatoare din Gorj, cercetată pentru că ar fi furat laptele şi cornul preşcolarilor

    Valerica Contoloru, o educatoare aflată în prag de pensionare la Grădiniţa Rugi, este cercetată de Comisia de Disciplină a Şcolii Gimnazile “Grigore Geamănu” din comuna gorjeană Turcineşti, de care aparţine grîdiniţa.

    Femeia în vârstă de 60 de ani a ajuns, în luna septembrie a anului trecut, prin transfer, de la Mătăsari la Grădiniţa Rugi, aflată în subordinea Şcolii Gimnazile “Grigore Geamănu” din comuna Turcineşti. Cadrul didactic din Târgu-Jiu, care împlineşte condiţiile de pensionare luna viitoare, şi-a cerut transferul în toamnă, pentru a fi mai aproape de casă, dar şi pentru că la Rugi avea în grijă doar zece preşcolari.

    Aceasta este acuzată de fostul soţ că, de la începerea activităţii, ar fi furat periodic din alimentele gratuite ale copiilor. Bărbatul a şi reclamat-o pe fosta soţie la Poliţie, după ce ar fi găsit, în frigiderul din locuinţa comună, cutii de lapte şi cornuri din cele oferite gratuit elevilor şi preşcolarilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi cu cât guvernul creşte suma alocată de la Stat pentru preşcolari şi elevi

    Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale.

    Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

    Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă:

    – Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul creşte suma alocată de la Stat pentru preşcolari şi elevi

    Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale.

    Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

    Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă:

    – Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea clujencei care a creat partidul tinerilor din România şi apoi l-a desfiinţat. Câştigă 100.000 de euro pe an

    “Îmi aduc aminte că la prima mea întâlnire de negociere cu o firmă de construcţii am fost întrebată: «Când vine domnul director!?»”, descrie Diana Calfa o idee preconcepută întâlnită deseori în piaţa de construcţii, cu care se interesectează în activitate şi în care activează mai ales bărbaţi. “Importante sunt viziunea, curajul, determinarea, valoarea adăugată şi verticalitatea. Toate împreună îţi determină succesul în mediul de afaceri”, adaugă ea.

    Diana Calfa a avut în 2008 viziunea unui concept nou pe piaţa amenajărilor interioare din Cluj-Napoca. Morphoza – atelier de interioare îmbină, pe lângă soluţii de mobilare, utilaje, decorare şi o parte de servicii, de la consultanţă, concept şi proiectare până la management integral. Pariul a fost unul de succes pentru Calfa, iar compania pe care a înfiinţat-o a ajuns în 2013 la o cifră de afaceri de 800.000 de euro şi un profit de 100.000 de euro.

    Portofoliul companiei cuprinde peste 300 de proiecte rezidenţiale amenajate, alături de locaţii HoReCa şi clădiri de birouri.  Absolventă de sociologie şi ştiinţe politice, Calfa a fost pe rând voluntar în coordonarea unor programe pentru tineri, angajat şi antreprenor. În perioada 2000-2004 a înfiinţat un partid politic al tinerilor neimplicaţi anterior în politică – Uniunea pentru Reconstrucţia României. Resursele financiare şi umane insuficiente nu i-au permis însă să îşi pună în practică idealurile în politică şi a decis să pună capăt acestei activităţi.

    Şi-a început cariera de antreprenor cu două proiecte imobiliare construite împreună cu soţul ei, Dora Park şi Bella Park.  Ca antreprenor, nu are regrete, însă şi-ar fi dorit “să gândesc mai mult şi să acţionez mai mult fără graniţe: dacă în design şi dezvoltare mă inspir destul de mult din ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, ca acţiune şi piaţă abordată am rămas concentrată pe zona apropiată Clujului”.

  • Două croitorese din fabrică şi-au făcut propria afacere: au început cu două maşini de cusut, iar acum vând de 250.000 de euro

    Mihaela Popa şi Liliana Nigai au hotărât în urmă cu 13 ani să transforme pasiunea pentru cusut într-un  atelier de confecţii pentru preşcolari. După ce au observat că în piaţă există o lipsă de căciuliţe pentru copii, au început să creeze modele practice într-o gamă variată de măsuri şi culori.

    La început, nu aveau niciun angajat şi lucrau cu două maşini de cusut de uz casnic pentru a produce circa 100 de căciuliţe pe lună distribuite magazinelor din Bucureşti. În 2011, brandul Piticot şi-a mutat fabrica în sectorul 3 al Capitalei, iar ulterior au deschis un atelier şi în judeţul Călăraşi.

    În prezent, au circa 30 de angajaţi care, în medie, produc 20.000 de căciuli pe lună pentru circa 200 de clienţi persoane juridice din întreaga ţară, dar şi pentru clienţii finali prin intermediul magazinului online al firmei.

    Nigai şi Popa sunt de părere că femeile din mediul de afaceri autohton se confruntă în continuare cu prejudecăţi, iar uneori “trebuie să muncească de două ori mai mult ca să arate că pot face acelaşi lucru ca şi un bărbat, poate chiar mai bine”.

    Compania a raportat afaceri de 250.000 de euro în 2012 şi un profit lunar de aproximativ o mie de euro.