Prim-ministrul României Marcel Ciolacu a spus că guvernul va ajunge oficial la un nou acord cu Comisia Europeană, care prevede o reducere a deficitului bugetar cu 0,74 puncte procentuale pe an, pe o perioadă de şapte ani, la finalul căreia deficitul va ajunge la 3% din PIB – limita prevăzută de tratatele europene.
Marcel Ciolacu a spus că va parafa un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar timp de şapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an, până când deficitul va ajunge la 3% din PIB ♦ În acest caz, punctul de plecare este de 8,18% din PIB deficit bugetar în 2024, adică 140 mld. lei ♦ Doar în 2020 guvernul a avut un deficit bugetar mai mare ca pondere în PIB (9,6%), dar în lei deficitul a fost de 102 mld. în anul pandemiei.
Prim-ministrul României Marcel Ciolacu a spus că guvernul va ajunge oficial la un nou acord cu Comisia Europeană, care prevede o reducere a deficitului bugetar cu 0,74 puncte procentuale pe an, pe o perioadă de şapte ani, la finalul căreia deficitul va ajunge la 3% din PIB – limita prevăzută de tratatele europene. Un calcul al celor spuse de Marcel Ciolacu arată că, practic, guvernul se pregăteşte de un deficit bugetar de cel puţin 8% din PIB în 2024, mult peste ţinta asumată oficial în acest moment, de 5% din PIB.
„Faptul că am ajuns cu Comisia la un dialog şi normal, cu următoarea Comisie vom parafa acordul, să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de 3%, cu 0,74 (puncte procentuale din PIB – n. red.) anual, arată că nimeni nu doreşte să mărească niciun impozit şi nicio taxă“, a spus, ieri, premierul Marcel Ciolacu.
Dacă guvernul începe să scadă deficitul începând cu 2025, timp de şapte ani, în 2031 deficitul bugetar ar fi de 3% din PIB. Dacă în fiecare an din cei şapte deficitul scade cu 0,74 puncte procentuale, înseamnă o scădere totală de 5,18% procente. La cele 5,18 puncte procentuale, se adaugă cei 3% din 2031 şi astfel, matematic, punctul de plecare este un deficit de 8,18% din PIB în 2024. Guvernul are un deficit oficial de 5% din PIB în 2024.
De altfel, spusele premierului confirmă declaraţiile ministrului finanţelor Marcel Boloş, care a spus, în exclusivitate la ZF Live, că există discuţii avansate cu Comisia Europeană pentru un nou parcurs de reducere a deficitului bugetar excesiv. Ministrul finanţelor a explicat atunci că este vorba de două scenarii, dintre care unul se întinde pe o perioadă de şapte ani, dar care vine la pachet cu angajamente fiscale, care ar urma să fie prezentate Comisiei Europene în toamnă.
Este vorba, a explicat ministrul, de un nou acord în cadrul procedurii de deficit excesiv în care România deja se află, dar de la care guvernele au deraiat. În 2020, pentru că în 2019 a avut un deficit bugetar de 4,6% din PIB, România a intrat în procedura europeană de deficit excesiv şi s-a angajat să ajungă, la finalul lui 2024, la 3% din PIB din nou. Este o procedură complexă, dar, dacă nu se respectă, tratatele europene din acest moment prevăd, într-un final, tăierea fondurilor europene pentru statul în cauză.
Marcel Ciolacu spune că responsabile pentru deraierea deficitului public sunt investiţiile din fonduri europene, la care guvernul a trebuit să vină cu cofinanţare.
„Noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe trei ani. De la un deficit bugetar de peste 9% din PIB, istoric, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice guvern, ne-am asumat că în 3 ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era imens: în care închideai exerciţiul financiar trecut, unde aveai obligaţia să vii cu cofinanţarea, aveai exerciţiul financiar actual şi investiţiile din PNRR“, a mai spus Marcel Ciolacu.
Cifrele din execuţia bugetară arată că investiţiile, atât cele din fonduri naţionale, cât şi cele din fonduri europene, au bătut record după record în ultimii ani şi, aşa cum remarcă şi analiştii care s-au uitat la acestea „în toată ţara sunt şantiere deschise“. Un reportaj recent al ZF arată cum, la temperaturi şi de 40 de grade, lucrările continuă la foc automat pe autostrada Moldovei A7, cel mai mare proiect de infrastructură din acest moment, cuprins în PNRR.
Cu toate acestea, aceleaşi cifre din execuţia bugetară mai arată că cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul naţional, reprezintă numai 6% din totalul cheltuielilor şi 2,5% din PIB. „Grosul“ cheltuielilor, care au crescut de asemenea în ultimii ani, dar mai ales în primele cinci luni din 2024, sunt cheltuielile cu pensiile (30% din cheltuieli) şi salariile bugetare (22% din cheltuieli).
Marcel Ciolacu dă asigurări că nu vor creşte taxele şi impozitele din 2025: „Este exclusă creşterea de TVA“
►Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a spus că nu vor creşte taxe noi din 2025 şi că este exclusă o creştere de TVA.
► „Nimeni nu doreşte să mărească niciun impozit şi nicio taxă. Se va continua pe zona de evaziune fiscală şi pe deficitul de încasare de TVA. Prin digitalizare, prin inteligenţă artificială, prin module de risc“, a spus Marcel Ciolacu, în cadrul unor declaraţii de presă.
► Declaraţiile premierului vin în contextul în care guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar începând din 2025, iar mai multe asociaţii de business şi antreprenori au spus că nu este exclusă o creştere de TVA, aceasta fiind cea mai rapidă modalitate de aduce bani rapid la bugetul de stat.
► Marcel Ciolacu a declarat marţi că, deşi aude de măriri de TVA, acest lucru „este exclus“, conform Mediafax: „Nu cred că România îşi permite anul viitor să aibă măriri de taxe şi impozite. România trebuie să facă o analiză şi avem reforma fiscală în continuare, acolo, în zona de excepţie. Şi ştim foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026.“