BusinessMagazin

Tag: prejudicii

  • Transelectrica a dat în judecată ANRE pentru scăderea tarifului de transport

    Potrivit companiei, un ordin emis de preşedintele ANRE în 2014 va prejudicia societatea cu suma de 138,4 milioane de lei, iar prin intermediul plângerii se solicită modificarea Ordinului sau emiterea unuia nou, prin care să fie recalculată valoarea ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) la nivelul de 9,87%.

    „Transelectrica SA a formulat o plângere împotriva Ordinului preşedintelui ANRE nr. 51/26.06.2014, înregistrată la ANRE sub nr. 47714/04.08.2014, şi o contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, care face obiectul dosarului nr. 4921/2/2014, prin care solicită fie modificarea Ordinului mai sus indicat, fie emiterea unui nou ordin, în care să se efectueze recalcularea valorii RRR la nivelul de 9,87% (recalculat cu un coeficient – β – de 1,0359, conform analizelor interne Transelectrica) sau, în măsura în care va fi respinsă această cerere, folosind acelaşi procent de 8,52% stabilit de ANRE pentru anul 2013 şi semestrul I 2014”, precizează societatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Publicaţia Times New Roman anunţă că a dat-o în judecată pe Viorica Dăncilă

    “După episodul Priştina – Podgorica, la presiunea bunului simţ şi la sfaturile avocatului meu, Radu Sora, am decis să o dau şi eu în judecată pe Viorica Dăncilă. Asta se întâmplă în acelaşi dosar în care Viorica Dăncilă ne cere mie şi colegilor mei de la Times New Roman 100.000 de euro pentru că am spus despre ea într-un articol că este tâmpită.

    Ţin să precizez că nu mi-am dorit să fiu într-un asemenea conflict, ci este doar un răspuns la cererea absurdă făcută de Viorica Dăncilă. Este nu doar revoltător, ci de-a dreptul kafkian ca Viorica Dăncilă să îmi ceară 100.000 de euro pentru un articol care a stat online două zile, în timp ce ea îmi tăvăleşte imaginea şi demnitatea de român încă din 21 ianuarie 2009, în calitate de europarlamentar, şi din 29 ianuarie 2018 în calitate de prim-ministru al României”, transmite Călin Petrar, redactor-şef Times New Roman, prin intermediul unui comunicat de presă.

    La începutul lunii mai 2018, Irina Tănase, partenera de viaţă a liderului PSD Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă, primarul Capitalei Gabriela Firea şi miniştrii Carmen Dan şi Lia Olguţa Vasilescu au dat în judecată reprezentanţii publicaţiei online Timesnewroman, obiectul cauzei fiind acţiune în răspundere delictuală. Acestea cer 500.000 de euro, în total, daune morale. Dosarul a fost repartizat judecătorilor Tribunalului Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF a pornit războiul: ”Nu o să scape nimeni fără să plătească”

    „În cadrul structurii noastre, avem un număr de peste 20.000 de dosare de executare silită, derivate din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în materie penală. Aceste creanţe provenite din săvârşirea de infracţiuni au un caracter cert ca sumă stabilită, dar un caracter incert ca sumă ce urmează a fi recuperată. (…) S-a creat impresia că sunt indisponibilizate sume de bani în conturi şi Agenţia Fiscală nu are capacitatea de a le retrage din conturile debitorului şi de a-şi atinge prejudiciul. Nu, departe gândul de aceste aspecte. Sunt nişte măsuri asiguratorii instituite asupra unor bunuri în cursul urmării penale şi asupra unor sume de bani. Aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului. Aici avem mai multe aspecte: bunurile sunt ipotecate în favoarea altor creditori, nu am primit niciun raport de evaluare”, a declarat Toni Avram, directorul adjunct al Direcţiei Executări Silite Cazuri Speciale din ANAF.

    Totodată, acesta a mai subliniat că există anumite aspecte care le îngreunează activitatea şi care implică mai multe resurse.

    „În hotărâri nu sunt trecute datele de identificare ale debitorului, numai numele şi prenumele. Dacă dai căutare în baza de date din Evidenţa Populaţiei după nume şi prenume apar 1.000 de persoane. Nu sunt trecute CNP-uri. Menţionez aceste aspecte simple că ele conduc la o activitate în plus şi necesită implicare a resurselor umane şi ale timpului. Bunurile nu sunt administrate în cursul urmăririi penale. Nu sunt păzite imobilele sau realizate activităţi de administrare. Mai mult, societăţile comerciale care sunt responsabile civilmente, îşi desfăşoară procedura insolvenţei. (…) Noi, ca activităţi de recuperare de la înfiinţare până în prezent, am recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificări de bunuri. Numai în 2017 am pus 399 de măsuri asiguratorii dispuse de instanţă”, a mai spus acesta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Teodorovici, propunere incendiară pentru cei care îşi plătesc prejudiciile din dosarele penale: Nu cred că a duce oamenii în puşcărie este o soluţie

    “Statul trebuie să recupereze banii. Nu cred că a duce oamenii în puşcărie reprezintă o soluţie. Eu am discutat în ultimele zile cu mulţi oameni din alte state din Europa şi America, unde statul are ca scop principal recuperarea banilor şi nu trimiterea în puşcărie a unui om. Pentru că aşa închizi poate o afacere importantă, trimiţi în şomaj mulţi angajaţi, în loc să recuperezi banii. Trebuie mers pe o asemenea abordare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, la B1 TV.

    Teodorovici spune că este nevoie de schimbarea legislaţiei în acest sens.

    “Trebuie să avem o situaţie clară cu toate structurile care au rol de a recupera prejudiciul şi poate şi o modificare de legislaţie, ca abordarea să fie aceasta, nu să urmăresc să meargă la puşcărie, ci să recuperez banii. (…) Modificări legislative care să poată produce un asemenea cadru de discuţii, la nivel de guvern, de coaliţie, nu sunt chestiuni inventate de noi. Nu e o dorinţa de a scăpa pe cineva, dacă nu plăteşte, atunci face puşcărie. Astăzi nu există o astfel de abordare, de discuţie, să vedem la cei care au făcut deja, să avem discuţii cu alte guverne şi să o transpunem. E o decizie politică până la urmă”, a mai declarat, la postul B1 TV, ministrul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii statului au prejudiciat România cu 12 miliarde de lei în ultimii ani

    Curtea de Conturi a publicat recent „cartea albă” a instituţiei, în care prezintă activitatea şi rezultatele de la începutul anului 2009 şi până la jumătatea acestui an. A calculat prejudicii de aproape 12 miliarde de lei, şi, pentru cea mai mare parte a lor, au fost sesizaţi procurorii.

    Plăţile nelegale calculate de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de audit/control effectuate în perioada 1 ianuarie 2009-30 iunie 2017 se ridică la 11,94 miliarde de lei, conform economica.net.

    Defalcat, din cele circa 12 miliarde calculate ca prejudicii, cele mai mari (circa 4 miliarde de lei) sunt trecute în dreptul bugetelor locale. Urmează bugetul de stat, cu 3,57 miliarde, şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici, cu 2,37 miliarde de lei.

    Curtea de Conturi a identificat şi principalele cauze care au condus la prejudicii:

    – stabilirea inadecvată a atribuţiilor şi responsabilităţilor compartimentelor funcţionale, precum şiale personalului, acestea nefiind întotdeauna bine precizate prin regulamentele interne sau în fişa postului;

    – lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achiziţiilor publice şi urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginţii de şantier;

    – interpretarea eronată a dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autorităţile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziţii sau prin contracte colective de muncă, a acordării unor sume de natură salarială, cu nerespectarea cadrului legal reglementat, scrie realitatea.net

  • Apare o nouă poliţie în România! Mai sunt câteva zile

    La finele acestei luni, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională. Astfel, va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate de la persoanele condamnate cărora justiţia le impută un prejudiciu. Până acum, această misiune a fost îndeplinită de ANAF care a obţinut din valorificarea bunurilor confiscate aproximativ 21 de milioane de lei.
     
    Din 27 martie, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională şi va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate cu valoare individuală de peste 15.000 euro.
     
    Aceasta după ce instituţia a identificat 199 clădiri în 38 de judeţe şi municipiul Bucureşti şi 192 terenuri în 40 de judeţe şi municipiul Bucureşti unde va stoca bunurile indisponibilizate. De asemenea, 16 unităţi militare dezafectate ar putea fi reabilitate şi utilizate de către ANABI pentru depozitarea bunurilor indisponibilizate. Aceasta era una dintre condiţiile pe care instituţia trebuia să le respecte, potrivit legii, pentru a putea efectiv să preia în custodie bunurile confiscate la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată.
     
    „La solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, Agenţia depozitează temporar şi administrează bunurile mobile indisponibilizate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro; în acest scop, Agenţia este numită custode”, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii instituţiei.

  • CSM cere Parlamentului urgentarea adoptării legii privind Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor

    Solicitarea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vine în urma aprobării, cu observaţii, în şedinţa de joi, a raportului Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    Verificările Inspecţiei Judiciare au vizat identificarea cauzelor având ca obiect categoriile de infracţiuni menţionate, analiza modalităţii de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectată soluţionării cauzelor şi la motivele obiective şi subiective care au determinat prelungirea în timp a procedurilor, măsurile luate pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor în respectivele cauze penale, cu scopul de a identifica metodele şi practicile pozitive, dar şi vulnerabilităţile şi factorii de risc, în limitele competenţelor instanţelor judecătoreşti.

    În urma verificărilor s-a constatat că în perioada 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate 61 de dosare, în diferite faze procesuale şi având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    “Sub aspectul prejudiciilor înregistrate în aceste cauze, acestea se situează între limita minimă, de aproximativ 7.000 lei şi limita maximă, de peste 300.000.000 euro. În ceea ce priveşte dosarele de recurs şi recurs în casaţie, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 euro şi 52.927.756 lei”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

    Din raport mai rezultă că pe rolul tuturor curţilor de apel şi instanţelor arondate, la nivelul lunii aprilie 2015, erau 2.152 de cauze având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, cele mai multe fiind înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate (367 dosare), iar cele mai puţine la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate (39 de dosare).

    S-a mai constatat că în perioada vizată de verificări, curţile de apel şi instanţele arondate au soluţionat definitiv 2.813 dosare cu obiectul categoriilor de infracţiuni menţionate, cuantumul prejudiciului stabilit de instanţele de judecată prin hotărâri definitive pronunţate în aceste cauze fiind la nivelul sumelor de 1.321.629.027,53 lei, 80.379.207,8 euro, 149.265.191,6 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD. Cele mai multe dosare s-au soluţionat la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate (417), iar cele mai puţine la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate (69).

    “Inspecţia Judiciară a constatat o bună administrare a actului de justiţie în astfel de cauze, având în vedere că acestea se caracterizează prin complexitate, decurgând din numărul de fapte ori al persoanelor trimise în judecată, dar şi din probatoriul complex ce trebuie administrat. Totuşi, există şi unele deficienţe cu privire la celeritatea soluţionării cauzelor, a motivării soluţiei, lipsa de fermitate a unor instanţe în luarea unor măsuri, interpretarea diferită a unor texte de lege incidente şi cu privire la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii”, se arată în raport.

    Potrivit sursei citate, în situaţiile în care s-a constatat că prelungirea duratei procedurilor este imputabilă magistraţilor, au fost demarate verificări prealabile. Astfel, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în cazul a şase judecători, cu privire la existenţa indiciilor privind eventuala săvârşire a abaterii disciplinare reglementate de art.99 lit.h teza I din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor –”nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor”.

    “Pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor constatate, Secţia pentru judecători a Consiliului a dispus luarea măsurilor administrative care se impun de către preşedinţii de instanţe, precum şi cu privire la intensificarea activităţii de învăţământ profesional tematic în materia executării civile şi penale, atât la nivel descentralizat, cât şi prin Institutul Naţional al Magistraturii”, se arată în comunicatul trimis de CSM.

  • Peste 163 milioane de lei, recuperaţi în primul semestru în dosarele privind infracţiuni economice

    Potrivit Poliţiei Române, în primele şase luni ale anului au fost recuperaţi, în numerar sau din conturi bancare, 163.668.000 de lei din valoarea prejudiciilor stabilite în cauzele penale în care ofiţerii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice (DICE) au făcut cercetări.

    De asemenea, anchetatorii au pus, în aceste dosare, sechestru asigurător pe bunuri în valoare de 154.669.000 de lei, se mai arată în răspunsul transmis la solicitarea MEDIAFAX.

    Dosarele deschise de poliţişti s-au concretizat în 21 de rechizitorii şi 29 de declinări către Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

    Anchetatorii au luat măsura arestului preventiv sau a arestului la domiciliu faţă de 96 de persoane dintre cele cercetate în cauzele privind infracţiuni economice, în primul semestru al anului.

    “Activităţile întreprinse, în special cele realizate în cooperare cu structurile Ministerului Finanţelor Publice, cu atribuţii în domeniu, au determinat creşterea numărului operaţiunilor fiscalizate. Astfel, au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al contribuabililor, persoane juridice sau fizice, ceea ce a determinat creşterea încasărilor fiscale la bugetul de stat cu 13,5 la sută faţă de perioada similară a anului trecut”, a precizat Poliţia Română.

     

  • Guvernul ar putea aproba săptămâna viitoare înfiinţarea Agenţiei pentru Recuperarea Prejudiciilor

    “După lupte seculare, Ministerul Justiţiei a venit în sfârşit cu proiectul de lege privind Agenţia de Recuperare a Prejudiciilor din dosarele penale”, a constatat, la începutul şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta, care s-a interesat când poate fi trimisă legea spre dezbatere Legislativului.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat că săptămâna viitoare, după consultarea ministerelor cu atribuţii în domeniu, proiectul de lege va fi finalizat.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat recent că Agenţia pentru Recuperarea Prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie, după ce proiectul va fi aprobat în Guvern şi trecut prin Parlament.

  • Ministrul Agriculturii: Decizia politică de reducere a TVA la pâine va fi luată până la sfârşitul lunii aprilie

     Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.

    “Este părerea unor funcţionari, a unor economişti din ministerul de Finanţe pe care o cunoaştem şi nu ne miră. De foarte mulţi ani cei din ministerul de Finanţe ne spun că este o măsură care ar aduce prejudicii bugetului de stat, însă deciza politică de reducerea TVA la pâine va fi luată până la sfârşitul lunii aprilie”, a spus Constantin la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro