BusinessMagazin

Tag: pregatire

  • Mihai Fifor despre serviciul 112: Există două chestiuni – lipsa dispecerilor şi slaba lor pregătire

    Jurnalistul Marius Tucă l-a pus pe ministrul de Interne în faţa greşelilor în serie din cazul Ccaracal, pornind de la modul în care operatorul STS şi apoi poliţistul care preia cazul vorbesc cu Alexandra Măceşanu, fata care îşi anunţa răpirea.

    “Există două chestiuni: lipsa dispecerilor care să asigure ture normale şi în număr adecvat. Dispecerul face o loterie, nu ştie cine este pe celelalte apeluri. Asta nu scuză pe nimeni”, a spus ministrul interimar de Interne, Mihai Fifor.

    A doua chestiune identificată, este legată e slaba pregătire a dispecerilor, spune Mihai Fifor.

    “Omul trebuie să aibă pregătire de specialitate. Ai nevoie de pregătire să poţi aborda o astfel de problemă”, a mai spus Mihai Fifor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Management cu inteligenţă artificială

    Preferate nu sunt cursurile în care cei înscrişi trebuie să urmărească prezentări în PowerPoint, ci tot felul de aplicaţii şi platforme de coaching care folosesc inteligenţa artificială, scrie Wall Street Journal, cum ar fi Butterfly, Qstream sau LEADx, acesta din urmă cunoscut pentru aplicaţia sa Coach Amanda.
    Aplicaţia de coaching Butterfly, spre exemplu, a fost creată de trei întreprinzători care s-au lovit ei înşişi de problemele pe care le presupune trecerea la posturi de conducere fără vreo pregătire. Butterfly preia feedbackul angajaţilor utilizatorilor săi şi, folosindu-se de tehnici de învăţare automată, oferă ponturi şi articole de citit. La rândul său, Coach Amanda este o aplicaţie care dispune de un robot conversaţional, adică o componentă software capabilă să gestioneze dialoguri cu utilizatorul. „Elevii” săi o instalează pe telefon şi-i pot pune întrebări, la care aceasta le răspunde fie în scris, fie cu ajutorul unor filmuleţe, îi ceartă atunci când e cazul folosind rezultatele unui test de personalitate integrat ori îi felicită.
    Programele de coaching reţin răspunsurile utilizatorilor şi oferă diverse sugestii în funcţie de ele. Totodată, ele ţin seama şi de progresul în procesul de învăţare a acestora, stabilind cât de des sau de rar să le amintească să repete cele studiate.
    Creatorii de astfel de aplicaţii şi platforme susţin că, totuşi, ele nu sunt capabile încă să înlocuiască omul, fiind mai indicate celor care nu-şi permit să dea câteva sute de dolari pe oră pentru un coach în carne şi oase, decât ca o soluţie universală.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Mihaela Popa, director-vicepreşedinte { Comitetul de Direcţie al CEC Bank }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanţe-Bănci.
    •   Şi-a început cariera în 1978, în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, unde a avansat până în funcţia de director de sucursală; a ocupat ulterior mai multe funcţii de conducere în cadrul Băncii Italo Romena şi Raiffeisen Bank România.

    •   S-a alăturat echipei de conducere a CEC Bank în septembrie 2007, în calitate de vicepreşedinte coordonator al diviziei Corporate.
    •   Consideră că o carieră de succes se bazează atât pe o pregătire profesională solidă, cât şi pe abilitatea de a comunica şi de a relaţiona eficient şi spune că trebuie să ştii să-i asculţi pe cei din jurul tău, să manifeşti deschidere faţă de ideile noi şi să-ţi asumi în mod constructiv eventualele eşecuri. 

    Active totale (2017): 31,6 mld. lei
    Profit (2017): 171,5 mil. lei
    Număr de angajaţi: 6.113

  • Când sistemul educaţional nu este susţinut de către stat, intervin companiile. eMAG a investit 500.000 de euro în tinerii olimpici

    Motivaţie
    Lansat în 2012, Hai la Olimpiadă! a fost primul proiect al Fundaţiei eMAG. Scopul, spun iniţiatorii, a fost de a atrage atenţia asupra faptului că sistemul educaţional din România are nevoie de sprijin pentru a-i ajuta pe elevi să facă performanţă şi să îşi îmbunătăţească nivelul general de pregătire.

    Descrierea proiectului
    Obiectivul proiectului Hai la Olimpiadă! este de a-i antrena pe tineri să facă performanţă şi de a le facilita accesul la toate resursele de care au nevoie în procesul de învăţare. Deşi sistemul educaţional românesc nu dispune de resurse suficiente pentru a menţine educaţia elevilor şi studenţilor la cel mai înalt nivel, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat există o comunitate de profesori valoroşi care ştiu să cultive corect potenţialul copiilor, cred iniţiatorii proiectului. Unul dintre obiectivele programului Hai la Olimpiadă! este de a-i descoperi pe aceşti profesori şi, cu ajutorul lor, de a-i ajuta pe elevi şi studenţi să îşi descopere şi valorifice potenţialul. În prezent, Fundaţia eMAG susţine 31 de centre de pregătire pentru performanţă la matematică, informatică şi fizică, frecventate de 4.471 de elevi din 16 oraşe din ţară. Deşi iniţial proiectul se adresa doar elevilor, pentru a asigura continuitatea, începând din anul 2014 Fundaţia eMAG susţine şi cursuri de pregătire pentru studenţi.

    Rezultate
    În prezent funcţionează trei centre de pregătire la informatică pentru studenţi. În afara susţinerii directe a celor 377 de profesori de elită din toată ţara, prin intermediul programului au fost dotate laboratoarele de fizică şi de informatică ale liceelor în care se desfăşoară cursurile centrelor de pregătire Hai la Olimpiadă!. Valoarea investiţiei în educaţia tinerilor care se pregătesc în centrele de performanţă este de aproximativ 500.000 de euro pe an, iar o parte din bani sunt donaţi direct de clienţii eMAG, atunci când finalizează o comandă pe platforma eMAG. În 2018, peste 37.000 de clienţi au donat peste 120.000 de euro pentru proiectele fundaţiei eMAG.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (Dante international)
    3,3 mil. lei

    Pierderi în 2017
    (Dante international)
    111,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    1.990

    Valoarea investiţiei (anual)
    500.000 euro

  • Ce să faci dacă un coleg se poartă urât cu tine la locul de muncă

    În vreme ce liderii din lumea afacerilor încearcă din răsputeri să găsească talentele potrivite poziţiilor din organizaţiile lor, este important, mai ales în contextul actual, să acordăm o atenţie mai mare provocărilor mai puţin vizibile din domeniul capitalului uman, cum ar fi bullyingul la locul de muncă.

    Ca definiţie generală, bullyingul la locul de muncă reprezintă un tipar de comportament abuziv, care poate provoca atât leziuni fizice, cât şi psihice. Ceea ce diferenţiază bullyingul de incidentele izolate de agresiune este natura repetitivă şi persistentă a celui dintâi.

    Bullyingul este întotdeauna intenţionat şi de durată, cu scopul de a domina şi de a provoca teamă unei persoane percepute ca fiind mai vulnerabilă. De aceea, acest fenomen are loc deseori în context privat şi este produs de persoane împotriva cărora obţinerea de dovezi concrete este dificilă (de regulă o persoană într-o poziţie mai înaltă decât victima). Acest tip de agresiune la locul de muncă este cu atât mai problematic de abordat cu cât cei care îl perpetuează operează deseori în cadrul regulilor şi politicilor stabilite de organizaţia lor.

    Mulţi dintre cei care se confruntă cu bullyingul la locul lor de muncă sunt adesea reticenţi faţă de a exprima acest lucru sau pur şi simplu nu ştiu de existenţa acestui fenomen (cu alte cuvinte, nu conştientizează că sunt victimele unui abuz). Cu toate acestea, specialiştii ne avertizează cu privire la efectele nocive pe care bullyingul le are atât asupra victimelor, cât şi a martorilor. Scopul acestui articol este de a explica de ce este important să recunoaştem acest tip de comportament, dar şi de a propune câteva soluţii pentru combaterea lui.

    Ediţia din 2017 a studiului Workplace Bullying Survey, realizat de Workplace Bullying Institute, ne arată că aproape 60% dintre angajaţii din Statele Unite sunt afectaţi de acest fenomen. Deşi nu avem suficiente statistici pentru România în acest moment, există totuşi un studiu realizat pe un eşantion de 310 angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Dintre aceştia, 46% au declarat că au fost cel puţin martorii unui act de umilinţă la locul de muncă în ultimele şase luni.

    Pe lângă efectele nocive de netăgăduit pe care bullyingul le are asupra indivizilor, de ce este imperativă recunoaşterea acestui fenomen comportamental la locul de muncă? Răspunsul este simplu: efectele nu se opresc la nivel individual. Studiile arată că toate efectele asociate bullyingului (stresul, scăderea stimei de sine, dificultăţi în funcţionarea cognitivă etc.) pot fi resimţite atât de către victime, cât şi de către martori, rezultând astfel un mediu dominat de îndoială, anxietate şi neputinţă. Teama de a ne confrunta noi înşine cu acest tip de agresiune poate fi un factor de stres care atrage după sine scăderea productivităţii, absenteismul, pierderea încrederii în propria persoană şi în management, precum şi o degradare a culturii şi valorilor organizaţiei.

    Pentru multe companii, combaterea riguroasă a acestei probleme este încă un scop îndepărtat, deoarece reclamaţiile sunt foarte rar luate în considerare, mai ales dacă sunt percepute ca fiind „minore” sau lipsite de legitimitate. Organizaţiile trebuie să acţioneze prompt şi meticulos, prin investigarea obiectivă a reclamaţiilor într-o manieră transparentă, pentru a valida seriozitatea cu care astfel de plângeri sunt primite. Iată câteva măsuri care pot fi adoptate atât de indivizi, cât şi de companii în general pentru a preveni/combate bullyingul la locul de mun­că: învăţaţi să identificaţi corect comportamentul de tip bullying; dacă sunteţi victimă sau martor, acţionaţi şi adresaţi-vă entităţilor corespunzătoare; investigaţi riguros reclamaţiile de bullying din organizaţia dumneavoastră, astfel încât să ajungeţi la o concluzie; implementaţi programe de training pentru toţi angajaţii, indiferent de funcţie, pentru a creşte gradul de conştientizare; încurajaţi un mediu în care toleranţa faţă de bullying este nulă.

    În ciuda existenţei fenomenului de bullying la locul de muncă, există şi motive de optimism. În ultimii ani a fost înregistrată o creştere a gradului de conştientizare a fenomenului, inclusiv în România. Deşi unele întreprinderi ar putea fi nevoite să implementeze schimbări serioase pentru a aborda corect acest tip de agresiune, multe dintre ele au luat măsurile necesare şi continuă să facă acest lucru pentru a asigura un mediu armonios şi productiv.

  • Sergiu Oprescu, preşedinte executiv / Alpha Bank România: “În concepţia mea, reputaţia este un proces continuu de creştere şi dezvoltare personală şi profesională pe toate componentele, de cunoaştere şi pregătire, de comportament, spiritualitate, cultură etc.”

    Carte de vizită
    ¶ Sergiu Oprescu face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini
    40 de ani
    ¶ De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994 pentru a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ulterior transformată în Alpha Bank
    ¶ Din 2015, este şi preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor
    ¶ Este absolvent de aeronautică şi spune că „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor a fost cea mai grea decizie din cariera lui

  • Ion Ţiriac anunţă o nouă investiţie MAJORĂ . In ce a băgat 200 mil. euro

    Miliardarul Ion Ţiriac, care deţine tur­ne­ul de tenis de la Madrid, vrea să con­struiască în jurul fostului Metro Otopeni şi al noului pationar Telekom Arena o uni­ver­si­tate sportivă pentru a reprezenta o nouă bază de pregătire a viitorilor campioni ai României.
     
    „În jurul patinoarului avem peste 30 de hectare de teren unde vom face o universitate sportivă aşa cum sunt în Statele Unite. Lângă patinoar va fi un bazin olimpic, o pistă de atletism, o sală cu 3.000 – 3.500 de locuri, poligon de tir, 10 terenuri de baschet, 12 de volei, 30 de tenis.
     
    Sportul este o industrie de miliarde, dar ai nevoie de pasiune“, a declarat Ion Ţiriac. El spune că o astfel de bază este interco­nectată, iar lângă un pationar întotdeauna există un bazin, deoarece căldura degajată de aparatele de răcire utilizate la pationar pot încălzi apa dintr-un bazin.
     

  • Un film despre viaţa lui Elton John, în pregătire la Hollywood

    Taron Egerton, cunoscut pentru rolurile din seria “Kingsman” şi “Eddie Vulturul/ Eddie the Eagle”, va şi interpreta piesele din acest film, potrivit Paramount.

    Regia va fi asigurată de Dexter Fletcher, cel care a realizat un alt biopic despre un cântăreţ celebru, Freddie Mercury, fostul solist al trupei Queen.

    Filmările vor debuta în vara acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să câştigi 11.000 de dolari pe lună făcând o slujbă pentru care ai nevoie de doar 2 zile de pregătire

    Amy Dowsett câştigă de două ori mai mult decât obţine o soră medicală din Australia şi asta datorită industriei de construcţii, dar şi a sindicatelor, scrie Daily Mail.

    “Când le spun cât de mult câştig, toţi mă întrebă unde se pot înscrie”, a declarat ea pentru The Daily Telegraph.

    Controlorii de trafic sunt acele persoane care dirijează traficul rutier, cât şi pietonal, în zonele de construcţie. Acestea trebuie să stea în zonă cât timp se lucrează şi să aibă grijă ca persoanele să se afle la o distanţă corespunzătoare de lucrările de construcţii.

    Cei care doresc o astfel de slujbă trebuie să participe la training-uri de doar două zile.

    “Am prieteni care fac asta acum şi le place. Nu se plictisesc, tot timpul se întâmplă ceva”, mai spune tânăra.

    Astfel de controlori primesc peste 40 de dolari pe oră, plus alţi 45 de dolari pe zi drept alocaţie şi alţi 22 de dolari pentru mâncare. De asemenea, în funcţie de mărimea proiectului de construcţie, controlorul mai poate primi încă 2-3 dolari pe oră.
    Brian Parker, secretarul sindicatului NSW, spune că salariul este justificat, menţionând că unii controlori pot câştiga până la 180.000 de dolari pe an. “Stau toată ziua afară indiferent de vreme şi sunt abuzaţi de public”
     

  • Speranţa moare ultima. Felix Stroe: În 2018 vom finaliza 156,7 kilometri de autostradă

    „Vor fi minim 156,7 kilometri daţi în folosinţă. Ca exemple, avem Ogra – Târgu Mureş, apoi trei sectoare din Târgu Mureş – Câmpia Turzii, Sebeş-Turda, vom finaliza şi Bucureşti-Ploieşti, Lugoj-Deva şi o parte din tronsonul de la Gilău”, a spus Felix Stroe, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanţe pentru adoptarea bugetului Ministerului Transporturilor (MT) pe 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro