BusinessMagazin

Tag: precizare

  • Un psiholog spune că firmele îi obligă de multe ori pe şoferii de tir să exagereze. Mulţi conduc obosiţi

    Psihologul Keren Rosner a precizat, pentru MEDIAFAX, că, de multe ori, şoferii de TIR conduc obosiţi şi vor să recupereze timpul pierdut în trafic, fiind de multe ori „forţaţi” şi de patroni. Pecizările, făcute în contextul accidentului soldat cu 10 morţi, după ce un TIR ar fi intrat pe contrasens.

    „Şoselele foarte proaste din România şi timpul petrecut în trafic determină întârzieri de program, iar şoferii sunt obligaţi să recupereze timpul pierdut. Pe de altă parte, oboseala duce la reacţii întâziate, iar pe şosea contează şi o minisecundă. Oboseala deformează realitatea, este ca şi cum ai reacţiona cu încetinitorul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

    Potrivit psihologului, de foarte multe ori şoferii sunt obligaţi de către patroni să exagereze şi li se solicită acţiuni la limita legii. „Aici discutăm şi despre responsabilitatea firmelor, pentru că de multe ori firmele îi obligă pe cei care conduc astfel de vehicule să exagereze şi li se solicită în mod tacit lucruri care sunt la limita legii. Ca să se încadreze, şoferul doarme mai puţin şi conduce mai mult. Trebuie responsabilizate mai mult aceste firme şi penalizate şi implicit să le ceară şoferilor să fie mai disciplinaţi”, mai precizează Rosner.

    Psihologul mai spune că, de multe ori, şoferii de TIR au o aroganţă în trafic, dată de dimensiunea vehiculelor pe care le conduc.

    „Mai este o caracteristică a şeferilor de TIR şi asta trebuie să recunoaştem, că au o oarecare aroganţă în trafic, pentru că ştiu că vehiculul lor este masiv şi impun prin acest aspect. Cred că oricui i s-a întâmplat, de exemplu, să vrea să depăşească un TIR şi să nu fie lăsat. Este vorba de un joc de putere pe şosea, care este determinat de dimensiunea vehiculului”, a mai precizat Keren Rosner.

    Sursa: Mediafax

  • În România funcţionează încă peste 1.100 de unităţi de învăţământ cu toalete necorespunzătoare, iar 43 dintre acestea se află în Teleorman

    Reprezentanţii ministerului condus interimar de Daniel Breaz precizează că a fost alocată suma de aproximativ 65 milioane lei pentru îmbunătăţirea condiţiilor din 858 de unităţi de învăţământ care funcţionează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi fără canalizare.

    Un număr de 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă încep, luni, cursurile anului şcolar 2019 – 2020, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

    Cursurile vor fi predate în acest an şcolar de un număr total de 215.289 de cadre didactice, în 6.293 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi 11.171 structuri arondate, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Surse Mediafax: Operatoarea 112 care a discutat cu Alexandra şi i-a spus „Dă-mi un punct de reper, cum crezi că te găsim?”, nu a fost sancţionată

    Surse apropiate cazului din Caracal au precizat, pentru MEDIAFAX, că operatoarea care a preluat apelul Alexandrei la 112 nu a fost sancţionată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Vacanţă în stil rural în Republica Moldova

    Republica Moldova ascunde, nu departe de Chişinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turişti şi în medie 300 de turişti pe zi. Aceştia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naştere sau un botez ori o nuntă, dar şi fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanţii cramei. Crama Asconi are o tradiţie de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, şi are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povesteşte că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol şi turism, pe cea din urmă înfiinţând-o în urmă cu patru ani.

    „Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producţie, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce şi vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puţinii turişti care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienţi, şi treptat s-a dezvoltat şi acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante şi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au şi sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanţii afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investiţiilor realizate în acestea.

    Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradiţională în ceea ce priveşte turismul. Şi cu bucătăria mergem tot în direcţia tradiţională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată şi ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiţionale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria ţărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croaţia au bucate asemănătoare, sunt doar puţin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turişti străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiştilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziţii de bucătari sau chelneri.

    Deşi reprezentanţii Asconi au investit în dezvoltarea turismului şi au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turişti, principala linie de business a cramei este producţia de vin. În prezent, crama are o capacitate de producţie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povesteşte proprietarul Anatoli Sîrbu.

    „Tradiţional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiţionali autohtoni au vinul lor de casă şi nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piaţa din Franţa aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piaţa locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”

    El îşi aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia şi alte ţări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de ţări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt ţări în care suntem prezenţi permanent, având comenzi lunare, şi sunt ţări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menţionat faptul că cerinţele în ceea ce priveşte vinul sunt diverse şi în funcţie de ţările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viaţă prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete şi lejere.

    „Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda şi ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pieţe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piaţă este China. „Avem 50 de clienţi internaţionali pe toate pieţele, dar în China avem cel mai mare număr de clienţi companii, aproximativ 26.”

    Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente şi pe piaţa din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine şi Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre şi în sectorul de retail.

    „Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate şi am dorit ca şi consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generaţie. Există cerere pentru acest tip de vin, deşi importăm de foarte puţin timp, pentru că are un raport calitate/preţ foarte bun. Clienţii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office şi cel care distribuie pe piaţa locală vinurile Asconi.

    Strategia pentru piaţa din România este creşterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu şi lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanţurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete şi prietenoase, dar în acelaşi timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât şi în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”

    Şi-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listaţi atât în restaurante nou-deschise, cât şi în câteva restaurante cu istorie culinară pe piaţa HoReCa din Bucureşti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie şi marketing la Wine Art Office.

    Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franţuzeşti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanţii au plantat şi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir şi desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră şi Saperavi.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, reprezentanţii cramei au de gând să extindă via şi să crească organic.

    „Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziţionaţi butaşii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butaşi plantaţi. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul şi a răspunde cererii la export în creştere, a adăugat Ion Mereuţa, vinificator la Asconi.

    Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viţă-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendinţelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar şi autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunşi, şi 30% cu soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.

    Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafeţe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi are peste 250.000 de angajaţi la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniştite şi 14% vinuri speciale şi spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.

    El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantaţiile noi de viţă-de-vie în ultimii şapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roşii. „Investiţiile în plantaţii viticole noi, echipamente şi tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură şi umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.

  • BREAKING | DNA a cerut Înaltei Curţi termene mai scurte în dosarele lui Dragnea şi Vâlcov

    Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preschimbarea termenelor dispuse de magistraţi în dosarele lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov. Procurorii au invocat soluţionarea cu celeritate a celor două cauze, au precizat surse judiciare.
     
    Demersul vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, ca următorul termen în dosarul DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare, să aibă loc în data de 20 mai.
     

  • Ce lasă în urmă Angela Merkel, cel mai puternic politician al Europei

    “Nu voi căuta nicio altă funcţie politică după ce mandatul meu se va încheia”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la începutul săptămânii trecute la Berlin, care a ajuns să stârnească ecouri în cele mai importante publicaţii ale lumii. Merkel a precizat în cadrul acesteia ​că nu va mai candida la preşedinţia formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată, în contextul în care alegerile interne pentru un nou lider urmează să aibă loc pe 8 decembrie.

    Anunţul cancelarului german vine în condiţiile în care prezicerea demisiei politice a Angelei Markel devenise aproape „un sport naţional” în Germania, potrivit BBC. Aceeaşi sursă spune că anunţul „liderului cu cicatrici de război marchează formal ceea ce ar putea fi începutul sfârşitului”, în contextul în care ea a spus mereu că poate fi cancelar cât timp îşi păstrează rolul de lider al partidului. Dorinţa pe care şi-a exprimat-o acum, de a renunţa la conducerea CDU, ar avea rolul de a reduce criticile din interiorul partidului pe care îl conduce şi recâştigarea votanţilor care l-au părăsit CDU în favoarea unor partide precum AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania; extrema dreaptă) sau cel al Verzilor.

    „În calitate de cancelar şi lider al CDU, sunt responsabilă din punct de vedere politic pentru tot, atât pentru succese, cât şi pentru eşecuri. Când oamenii ne spun ce cred despre modul în care a fost format guvernul şi despre modul în care ne-am desfăşurat activitatea în primele şapte luni în acest parlament, acesta este un semnal clar că lucrurile nu pot continua aşa cum sunt. A venit timpul să deschidem un nou capitol”, a mai declarat cancelarul german. Ea a precizat şi că nu îşi va alege succesorul la conducerea partidului şi că va accepta „orice decizie democratică” luată de partid.

    Merkel a confirmat astfel ideea care începuse să se vehiculeze înaintea anunţului său, subliniind că s-a gândit dinaintea vacanţei de vară să nu mai candideze la conducerea CDU.

    „Prin această decizie, mă distanţez de convingerea că funcţia de lider al partidului şi cea de cancelar trebuie să fie deţinute de aceeaşi persoană“, a explicat Angela Merkel, precizând că i-a informat despre aceste decizii pe Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU, filiala bavareză a CDU), precum şi pe Andrea Nahles, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), partener de guvernare.

    Decizia cancelarului german vine în contextul în care efectele criticilor dure din ultimii ani asupra politicilor flexibile în materie de imigraţie îşi fac din ce în ce mai simţite efectele. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale desfăşurate recent. Partidul CDU a scăzut cu 11 procente, până la 27%, la alegerile desfăşurate în landul german Hesse, iar acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de partid încă din 1966. SPD, aflat în coaliţie cu CDU, a scăzut cu un procent similar, până la 19,8%. Principalii beneficiari au fost Verzii.

    Anunţul cancelarului german marchează apusul carierei politice a celui mai puternic lider politic european, primul cancelar german femeie, cancelarul german cu cel mai lung mandat şi încheierea unei ere politice în Europa.

    Jurnaliştii de la Financial Times au enumerat câteva dintre reperele din cariera politică de 18 ani a cancelarului german. Ea a devenit prima femeie şi prima persoană care aparţine religiei catolicei aflată la conducerea partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU), condus anterior de Helmut Kohl, la data de 10 aprilie 2000. În contextul în care Kohl fusese implicat în 1999 într-un scandal legat de finanţarea partidului,  Merkel, chiar dacă a fost protejata lui – numită de el «mein Mädchen» (fata mea) –  a publicat o scrisoare deschisă în care l-a criticat, crescându-şi astfel popularitatea în rândul alegătorilor.

    În 2005, a devenit primul cancelar german femeie. CDU şi partidul-frate bavarez al acestuia, Uniunea Creştin-Socială, au format o coaliţie de guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. Patru ani mai târziu, în 2009, l-a întâlnit pe preşedintele american Barack Obama în Washington. Cei doi au dezvoltat o relaţie apropiată în perioada în care Obama şi-a derulat campania electorală la Berlin, înainte de alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite din 2008; în 2011, Obama i-a oferit lui Merkel Medalia Prezidenţială a Libertăţii, una dintre cele mai importante recunoaşteri acordate civililor de Statele Unite.

    Pe 27 septembrie 2009, Angela Merkel a fost realeasă cancelar şi a format de data aceasta o coaliţie de guvernare cu Partidul Democrat Liberal (FDP). Cel de-al doilea mandat al său a fost însă umbrit de criza financiară şi de măsurile de austeritate din zona UE.

    În 2010, guvernele din zona euro, conduse de Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, au aprobat primul plan de bailout al Greciei, un pachet de împrumuturi de urgenţă pentru a preveni defaultul ţării. În 2013, eforturile de austeritate conduse de Angela Merkel şi Sarkozy au culminat – în contextul în care s-a instalat „regula bugetului”, care obligă guvernele naţionale să observe un echilibru bugetar.  Pe 22 septembrie 2013, Merkel câştigă totuşi cel de al treilea mandat în calitate de cancelar al Germaniei după ce a direcţionat CDU spre cele mai bune rezultate ale sale în mai mult de 20 de ani. În 2014, devine cel mai longeviv în funcţia de şef de guvern din UE.

    În 2015, a făcut o vizită în Rusia cu scopul comemorării celui de al doilea război mondial, în contextul conflictului din Ucraina. Ea a folosit ocazia pentru a critica anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, care a deteriorat relaţiile Moscovei cu Europa. Cancelarul german are un rol cheie în negocierea acordului de încheiere a luptelor între Rusia, Ucraina şi forţele separatiste din Donbass. Totuşi, înţelegerea nu a reuşit să oprească ostilităţile din estul Ucrainei.

    În 2015, pe fondul unui număr fără precedent de migranţi care ajung în Europa – majoritatea fugind de războiul din Siria – guvernul lui Merkel anunţă politica uşilor deschise pentru refugiaţi: toţi sirienii care caută azil pot să rămână în Germania, indiferent de ţara prin care au pătruns în aceasta. În lunile ce urmează, susţinerea publică a leadershipului lui Merkel scade, iar criticile politicilor sale migraţioniste cresc. Mai mult de 800.000 de persoane au solicitat azil în Germania în acel an.

    Horst Seehofer, şeful partidului conservator bavarez CSU, descrie politica de refugiaţi a cancelarului german drept o „greşeală”. Presa internaţională nu credea însă acelaşi lucru: pe 9 decembrie a fost numită Personalitatea Anului de revista Time.

    În martie 2017, Merkel a făcut prima vizită în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Ea şi preşedintele american au avut o relaţie tensionată, în contextul discuţiilor despre obligaţiile de cheltuieli de apărare ale NATO, surplusul contului curent al Germaniei, precum şi relaţia din domeniul energiei cu Rusia.

    După ce a încercat să construiască o alianţă cu Verzii şi cu Partidul Liber Democrat (FDP) fără succes, Merkel a optat pentru o altă coaliţie cu SPD. După mai multe luni de negocieri şi paralizie politică, votanţii SPD vor să reînnoiască o coaliţie guvernamentală cu creştin-democraţii lui Merkel. În următoarea săptămână este împuternicită în funcţia de cancelar pentru a patra oară.

    Partidul ei suferea însă deja din cauza celor mai slabe rezultate la voturi din 1949 şi până atunci, în contextul în care un număr semnificativ de votanţi se mutau înspre alternativa antiimigraţie a dreptei extreme.

    În iunie 2018, blocul conservator german porneşte un conflict deschis pe tema azilului politic: lupta se dă între Merkel şi Seehofer, în prezent ministrul de interne al ţării, care vrea să întărească regimul de azil politic al Germaniei şi să permită poliţiei să refuze refugiaţii la graniţă în situaţia în care au fost înregistraţi în altă ţară din UE.

    În iulie 2018, Merkel şi Seehofer au ajuns la o înţelegere; aceasta încheie criza care a împins guvernul de doar trei luni al Germaniei în pragul prăbuşirii, ameninţând să distrugă alianţa de aproape 70 de ani dintre CDU şi CSU.

    Angela Merkel a anunţat pe 29 octombrie că va renunţa la rolul de lider al CDU după 19 ani în care s-a aflat la conducerea acestuia, prevestind încheierea unei ere politice a uneia dintre cele mai puternice naţiuni din Europa. A spus de asemenea că nu îşi doreşte un alt mandat de cancelar în 2021 şi nu va mai căuta un alt rol politic.

    Analiştii citaţi de presa internaţională spun că urmează vremuri grele, în care va domni incertitudinea.

    Wirtschaftswunder (miracolul economic) generat de Angela Merkel în cei 13 ani în care a condus ţara se vede cel mai bine, potrivit observaţiilor jurnaliştilor de la Bloomberg, în piaţa muncii: noi locuri de muncă sunt create în fiecare lună, iar rata şomajului a ajuns la cel mai redus nivel de după reunirea Germaniei. Disciplina bugetară şi aversiunea faţă de datorii – parte din psihicul germanilor – au devenit aproape o obsesie a acestora în criza din zona euro. Ţara a început să conducă prin exemplu – marcând surplusuri bugetare şi reducând datoriile.

    Un alt reper al erei Merkel a fost orientarea către energia verde – cancelarul a decis să se îndepărteze de resursele de energie nucleară după dezastrul japonez de la Fukushima, din 2011. Schimbarea a ridicat totuşi preţul energiei. Chiar dacă ţara rămâne unul dintre cei mai mari producători mondiali, trebuie să facă faţă competiţiei chinezeşti, avansului maşinilor electrice şi economiei digitale. O populaţie care îmbătrâneşte se adaugă riscurilor, iar criticii au stârnit şi o problemă din ce în ce mai pregnantă pe piaţa imobiliară: locuinţele sunt puţine şi s-au scumpit – una din concluziile unei întâlniri organizate recent la Berlin este că ţara are nevoie de 1,5 milioane de apartamente noi în următorii patru ani.

    Potrivit BBC, alegerea evidentă la conducerea partidului după Merkel ar fi Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretarul partidului. Dacă noul şef va fi Annegret Kramp-Karrenbauer, moştenitorul ideologic al cancelarului, este posibil ca Merkel să poată rămâne la conducerea guvernului până în 2021. Dacă nu, „vine sfârşitul“, a avertizat Kramp-Karrenbauer. Alte variante ar fi ca la conducerea partidului să vină Jens Spahn, ministrul sănătăţii, un critic al politicilor migraţioniste ale cancelarului, care şi-a anunţat candidatura, precum şi Friederich Merz, un fost lider al grupului parlamenter CDU-CSU şi un vechi rival al Angelei Merkel.

  • Iohannis: La capitolul reprezentarea femeilor în sectorul digital, ţara noastră se află pe locul doi

    “Digitalizarea, inovarea tehnologică şi asigurarea unei dezvoltări durabile reprezintă bazele economiei viitorului, iar evenimentul organizat astăzi, la Bucureşti, în marja Summitului «Iniţiativa celor Trei Mări», demonstrează că România este puternic ancorată în direcţia creşterii substanţiale a sectorului digital. Forumul Internaţional România Digitală este un proiect pe care l-am susţinut încă de la momentul lansării, în 2016, iar tema celei de-a treia ediţii, «Women leadership in Industry 4.0», este una nu doar actuală, dar şi extrem de importantă. Vorbim, în primul rând, despre impactul major pe care digitalizarea îl are asupra economiei şi societăţii, dezvoltarea României de mâine fiind indisolubil legată de valorificarea oportunităţilor de pe piaţa digitală, iar în al doilea rând, avem în vedere respectarea principiului egalităţii de gen în acest domeniu”, se arată în mesajul preşedintelui Iohannis, transmis prin consilierul prezidenţial Andrei Muraru, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis, luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şerban Nicolae, despre funcţii promise în PSD: Se speculează pentru diverse interese, străine mie

    “PRECIZARE PENTRU PROŞTI. Cam de o săptămână tot văd în spaţiul public inepţia potrivit căreia Liviu Dragnea mi-ar fi promis funcţia de preşedinte la PSD Bucureşti. Am precizat acum o săptămână că este o minciună şi am tratat subiectul cu o oarecare indiferenţă. Dar văd că se tot reia şi, mai mult, se speculează pentru diverse interese, străine mie”, a declarat liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, într-o postare luni pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iana, preşedinte SNRIR: 21% din decese, generate de AVC. În România sunt doar 5 medici specializaţi

    “21% dintre decese în România sunt din cauza accidentului cerebral vascular (AVC), este a doua cauză de mortalitate. Vârsta la care apar AVC a coborât pe fondul condiţiilor de viaţă modernă. (…) Cea mai gravă situaţie este în sudul şi sud estul României, unde sunt 200 de decese la 100.000 de locuitori.(…) Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a declarat, vineri, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) , Gheorghe Iana, în cadrul Conferinţei “Accidentul Vascular Cerebral. Diagnostic precoce şi tratament”, desfăşurat la Palatul Parlamentului.

    Gheorghe Iana mai susţine că fondurile pentru pacienţii cu AVC au scăzut în ultima perioadă.

    “Costurile economice pentru pacienţii cu AVC sunt de 657 milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,35% din PIB, bani folosiţi pentru pacienţii care nu au fost trataţi eficient. Alocările bugetare pentru pacienţii cu AVC sunt în scădere, generată începând cu 2016, când nu s-au putut consuma toţi banii din lipsa specialiştilor care să asigure procedurile. Nu toate spitalele deţin unităţi stroke, în care pot fi trataţi pacienţii cu AVC. (…) Problemele sunt date de lipsa pregătirii şi a capacităţilor de instruire. Ne dorim să formăm nuclee de instruire a specialiştilor în Spitalul Universitar din Bucureşti, în spitalul Elias din Bucureşti şi în spitalul judeţean de urgenţă din Târgu Mureş. Scopul este să creăm încă cinci centre. Este necesar să avem radiologie intervenţională pentru a ne asigura că pacienţii cu AVC supravieţuiesc”, mai adăugat Gheorghe Iana.

    De asemenea, Iana mai precizează că o problemă majoră este şi lipsa medicilor care să trateze accidentele vasculare cerebrale. În acest moment, în România există doar cinci specialişti.

    “Scopul nostru este să atragem atenţia asupra curiculei educaţionale. Degeaba ai bază materială, dacă nu avem cu cine să lucrăm. Accesibilitatea e foarte mică. Sunt foarte mulţi pacienţi, dar sunt puţine centre în România care pot să acopere numărul de pacienţi. Deficitul de medici este o problemă. (…) În momentul de faţă sunt cinci specialişti care lucreză în toată ţara şi sunt pregătiţi în afară toţi, pentru că tehnicile sunt noi. (…) Idealul nostru este să ajungem la 21-22 de medici. Dacă vreau să funcţioneze şase centre de stroke de nivel unu sau primar, în care să se poată face analizele complete, atunci am nevoie să asigur funcţionarea acestora non-stop. În Bucureşti putem funcţiona cu trei sau patru centre, iar în ţară aş vrea să aducem medici în Târgul Mureş, Iaşi, Suceava, Craiova. În fiecare centru să fie trei specialişti”, a mai adăugat Gheorghe Iana.

    De aceeaşi părere este şi senatorul Emanuel Botnariu, care a precizat în timpul conferinţei că în cadrul comisiei de sănătate din Senat s-a discutat despre creşterea numărului unităţilor Stroke.

    “Ne-am propus în cadrul celor două comisii ca să lucrăm la legea prevenţiei. Astfel, ne dorim să creştem numărul unităţilor stroke din România şi să ajungem la un nivel decent şi să putem ca în acea oră de aur a AVC să salvăm cât mai multe persoane”, a declarat Emanuel Botnariu.

    Totodată, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine că până la sfârşitul anului vor fi revizuite cinci programe naţionale, care vizează principalele boli de care suferă pacienţii din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O cetate din România a fost nominalizată printre cele mai bune destinaţii din lume de vizitat. Aceasta a primit certificatul de excelenţă pentru anul 2018

    Cetatea de Scaun a Sucevei a fost nominalizată printre cele mai bune destinaţii din lume de către cel mai mare site de turism. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a precizat că Cetatea de Scaun a primit din partea TripAdvisor certificatul de excelenţă pentru anul 2018, el precizând că acest lucru reprezintă încă o recunoaştere internaţională a acestei destinaţii din Suceava, atât în ceea ce priveşte investiţiile, cât şi evenimentele realizate de administraţia judeţeană. 

     
    Flutur a explicat că TripAdvisor oferă certificatele de excelenţă pentru atracţii turistice şi operatorilor din turism care câştigă în mod constant recenzii excelente de la turişti/vizitatori/călători. „Certificatul de Excelenţă pentru Cetatea de Scaun a Sucevei a fost acordat pentru anul 2018, în baza recenziilor făcute de către comunitatea turiştilor care au ales să-şi planifice călătoriile, concediile, prin intermediul acestui portal”, a spus şeful administraţiei judeţene. Cetatea de Scaun a Sucevei este listată oficial de către Muzeul Bucovinei pe TripAdvisor începând de anul acesta.
     
    Gheorghe Flutur a mai declarat că în baza Certificatului de Excelenţă 2018, în calitate de destinaţie de excelenţă, Muzeul Bucovinei poate accesa premiile TripAdvisor, la Concursul Certificatelor de Excelenţă la trei categorii, salariaţi, obiectiv şi vizitatori. „Muzeul trebuie să vină cu o modalitate creativă de a promova certificatul de excelenţă prin canalele social-media cu imagini creative care utilizează certificatul de excelenţă alături de angajaţii obiectivului turistic; doar cu imagini ale obiectivului turistic sau imagini cu obiectivul şi vizitatorii acestuia”, mai spus Gheorghe Flutur.
     
    Premiile acordate pentru câştigarea uneia dintre categoriile prezentate mai sus constau în spaţiu de promovare pe platforma TripAdvisor în valoare de 1.000 sau 3.000 de dolari, în funcţie de categoria câştigată.
     
    Gheorghe Flutur a subliniat că la Cetatea de Scaun a Sucevei se organizează evenimente de mare amploare, printre care Programul Ştefanian, Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” sau Bucovina Rock Castle. De asemenea, el a amintit că Cetatea de Scaun a Sucevei a fost modernizată printr-un proiect european în valoare de 44 de milioane de lei, investiţie care a avut o contribuţie importantă şi la obţinerea de către municipiul Suceava a titlului de „Destinaţie Europeană de Excelenţă”, scrie monitorulsv.ro