Tag: prajitura

  • Povestea puştiului de 13 ani care la fiecare prăjitură pe care o vinde, donează una oamenilor săraci

    Un reportaj realizat de CNN îl prezintă pe Michael Platt, un băiat în vârstă de 13 ani caree oferă brioşe oamenilor străzii de câteva ori pe lună în cadrul unor adăposturi aflate în zona Washington. Potrivit CNN, el nu oferă doar prăjituri: este un amestec al pasiunilor sale – cofetăria şi lupta împotriva inegalităţii.

    „M-am gândit că era o modalitate uşoară de a construi o afacere din pasiunea ta. Ştiam că sunt mai norocos decât alţii, astfel că am vrut să ofer ceva înapoi”, a spus Michael.La doar 11 ani, a început afacerea Michaels Desserts. De fiecare dată când vinde o brioşă, oferă o alta săracilor şi o livrează el însuşi. Modelul de business înregistrează un profit modest – dar nu este vorba doar despre bani.”
    „Ştiu că o brioşă nu ţine de foame, dar toată lumea merită ceva dulce.”

    Preia comenzi prin Facebook şi prin intermediul Michaels Desserts. În fiecare lună, vinde aproximativ 100 de prăjituri, astfel că alte 100 de brioşe sunt oferite nevoiaşilor.Michael este asociat cu organizaţii guvernamentale precum No Kid Hungry în care studenţii sunt încurajaţi doneze 30 de dolari.
     

  • Vezi cum sunt făcute şi ce conţin jeleurile. O să mai mănânci vreodată?

    „În cazul în care jeleurile se află printre dulciurile tale preferate, ceea ce va urma să citeşti s-ar putea să te sperie” este introducerea unui articol al publicaţiei huffingtonpost.com, unde se prezintă metoda mai puţin cunoscută de realizare a majorităţii bomboanelor pe bază de jeleu.

    Dacă ai observat vreun prieten vegetarian că a refuzat o prăjitură cu jeleu e pentru că majoritatea jeleurilor sunt realizate cu gelatină. La rândul său, aceasta este un agent de gelifiere realizat din piele de animal şi oase. Şi, chiar dacă ştii despre ce este vorba, tot nu te poţi considera pregătit pentru a vedea, practic, modul în care este făcută. Aşadar, regizorul belgian Alina Kneepkens a creat un clip  care arată, în detalii sumbre, modul în care sunt realizate mai multe bomboane gumate. Kneepkens derulează filmul invers, începând cu bomboana finită, până la dezvăluirea începuturilor sale „sângeroase”, descrie publicaţia.

    Desigur, există şi înlocuitori vegetali de gelatină, din care sunt făcute unele bomboane. Agar este un substitut popular pentru gelatină, obţinut din alge, folosit pentru a crea popularele prăjituri „Picătură de ploaie”, care au luat cu asalt piaţa americană de dulciuri în acest an.

     

  • Povestea prăjiturii care ne-a făcut copilăria mai dulce

    Copilaria ne aduce de multe ori in amintire primele experiente culinare, cele mai pregnante fiind cele referitoare la dulciuri, prajituri. Cofetariile de alta data , acum aproape inexistente, aveau un numar limitat de prajituri insa savoarea si gustul erau inconfundabile. Sa ne amintim de exemplu de celebra Prajitura Savarina, bine insiropata, cu miros de rom si frisca, dulce si parfumata.

    V-ati intrebat vreodata de unde ii vin numele si savoarea de rom ? Iata o poveste cu tenta istorica dar si gastronomica:

    Daca, la inceput, Baba au Rhum era un simplu aluat dospit, garnisit cu fructe uscate, in zilele noastre, prajitura se serveste insiropata cu rom, alaturi de frisca sau inghetata de vanilie.

    Povestea acestei prajituri incepe cu regele decazut si exilat al Poloniei, Stanislau Leszczynski, pentru care zilele se scurg melancolice, in compania fiicei sale Marie, intr-o modesta locuinta in Wissembourg,Franta, unde i-au urmat doar cativa servitori  fideli. Vechiul monarh nu are decat doua regrete: faptul ca isi va putea casatori foarte greu fiica, pe Marie si ca aici, in exil nu mai poate savura prajiturile cu care era obisnuit in Polonia, in special veritabila Baba poloneza, o prajitura mare, facuta din aluat dospit, asezonata cu stafide si fructe confiate, pe care ii placea sa o deguste cu un pahar de vin alaturi. Aceasta prajitura era inalta si avea o forma cilndrica, evocand oarecum forma rochiilor purtate de batranele poloneze iarna, cand din cauza frigului isi puneau pe ele mai multe straturi de haine.

    Acolo unde este exilat, in provincial Lorraine, acestor prajituri li se spunea  Briose, sau Kouglof si regele in lipsa de altceva le mananca si pe acestea . Dar nu uita niciodata sa isi ia  alaturi o sosiera cu vin de Malaga dulce, aromatizat cu sofran, in care inmuia bucati din  prajitura, deoarece le gasea prea uscate pentru gustul lui si pentru bietele sale gingii fara dinti!

    In acest moment al povestii intervine Stohrer, patiser  ambitios, care isi propune sa imbunatateasca reteta prajiturii. Astfel plecand de la un aluat dospit, dar mai putin bogat in unt decat cel de briosa, el va adauga un mic detaliu care va schimba totul:va imbiba prajitura odata racita intr-un sirop cald cu  rom alcoolic, pana la saturatie. Cititi mai multe pe papadulce.ro

     

  • Dezvăluirea unui fost angajat: de ce îşi „permite” IKEA să vă vândă hot-dog la 1 leu şi meniuri cu chifteluţe la 10 lei?

    Chifteluţe suedeze, somon afumat, celebra prăjitură cu migdale şi caramel şi hot-dog pentru care nu scoţi din buzunar mai mult de un leu. Toate acestea se găsesc în restaurantele IKEA, acolo unde, de cele mai multe ori, se formează cozi lungi. Nici nu-i de mirare, având în vedere preţurile accesibile.

    Care este motivul, însă, pentru care retailerul de mobilă îşi „permite” să coboare preţurile alimentelor atât de mult?

    DEZVĂLUIREA UNUI FOST ANGAJAT: DE CE CREDEŢI CĂ IKEA „VĂ DĂ” HOT-DOG-UL LA 1 LEU? !

  • Cheesecake de peste 200 de kilograme, pregătit la Zilele Clujului şi împărţit participanţilor – FOTO

    Directorul Cantinei de ajutor social şi pensiune a Primăriei Cluj-Napoca, Gheorghe Vişan, a declarat, duminică, presei, că la prepararea cheesecake-ului s-au folosit 120 de kilograme de cremă de brânză, 40 de kilograme de biscuiţi şi pandişpan, 20 de kilograme de unt, 20 de kilograme de smântână, 8 kilograme de zahăr şi 2 kilograme de cremă de ciocolată, dar şi batoane de vanilie şi zahăr vanilat.

    “În total, prăjitura cântăreşte 210 kilograme, fiind cea mai mare pregătită în România. Cheesecake-ul a fost pregătit într-o tavă de cinci metri pătraţi, de către o echipă de peste zece bucătari din Cluj-Napoca, prepararea durând peste două ore”, a spus Vişan, care a fost unul dintre coordonatorii echipei.

    El a explicat că biscuiţii au fost măcinaţi, după care s-au amestecat cu untul, iar brânza, amestecată cu smântâna, a fost turnată peste baza astfel creată.

    “Pentru că cheesecake-ul are dimensiuni foarte mari şi l-am preparat în aer liber, am folosit o gelatină naturală care rezistă la temperaturi mari. Nu am folosit nici ou la preparare pentru că a fost cald afară şi prăjitura nu poate fi realizată prin coacere”, a spus Gheorghe Vişan.

    La final, cheesecake-ul, din care au rezultat peste 2.500 de porţii, a fost împărţit clujenilor aflaţi pe strada Mihail Kogălniceanu din centrul municipiului Cluj-Napoca, primele felii fiind tăiate şi împărţite de primarul Emil Boc.

    Clujenii care au dorit au putut dona bani în schimbul porţiilor de prăjitură primite, bani care au fost destinaţi Asociaţiei Down – Centrul Educaţional Raluca.

    Evenimentul a avut loc în cadrul “Zilelor Clujului”, care au început vineri şi se desfăşoară până marţi.

  • MASA DE CRĂCIUN: Cât costă meniul tradiţional de sărbători

     O masă tradiţională de Crăciun – care cuprinde tobă, caltaboş, şuncă, cârnaţi, lebăr, brânză, ouă umplute, salată de boeuf, piftie de porc, sarmale, friptură, cozonac şi o prăjitură – poate costa o familie între 370 şi 500 de lei.

    Astfel, pentru aperitivul tradiţional, costurile ajung până la 100 de lei, din care se pot cumpăra 500 grame de tobă (între 10 şi 15 lei), caltaboş (opt lei), şuncă (între 16 şi 20 de lei), cârnaţi (între 15 şi 30 de lei), lebăr (şapte lei) şi 200 de grame de telemea (20 de lei).

    Pentru o porţie de 10 ouă umplute se adaugă 20 de lei, iar o porţie de salată boeuf poate costa până la 40 de lei (1,9 lei un kilogram de morcovi, 2 lei un kilogram de cartofi, 3,5 lei jumătate de kilogram de rădăcină de pătrunjel şi jumătate de păstârnac, 7 lei o cutie de mazăre şi între 20 şi 23 de lei un kilogram de piept de pui).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prăjitura Barni acum cu 45% fruct în umplutură

    ”Aceste rezultate ne-au încurajat să dezvoltăm gama”, adaugă Andreea Bogdan, care precizează că varianta cu măr este una nou lansată iar cea cu căpşune are acum o reţetă îmbunătăţită.

    Barni este o prăjitură fără coloranţi sau conservanţi. Toate cele patru arome sunt disponibile atât în formatul de 30g, cât şi în cutia de 150g.
    Lansarea Barni, 45% fruct în umplutură este susţinută printr-o campanie de comunicare media integrată: reclamă TV, promovare online, degustari şi proiecte speciale.

    Mondelēz International activează în industria snack-urilor şi a înregistrat un venit de 35 miliarde de dolari în 2012, fiind prezentă în 165 de ţări. La nivel mondial, Mondelez International este lider în categoriile de: ciocolată, biscuiţi, gumă, bomboane, cafea şi băuturi, cu mărci cum sunt ciocolata Cadbury, Cadbury Dairy Milk şi Milka, cafeaua Jacobs, biscuiţii LU, Nabisco şi Oreo, băuturile Tang şi guma Trident.

    Kraft Foods România este parte a Mondelez International. Mondelez International este prezentă pe piaţa din România din anul 1994. Mărcile Mondelēz International din România sunt: Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, LU Pimâs, Barni, Oreo, Tuc, Belvita.