BusinessMagazin

Tag: Praga

  • Wizz Air lansează zboruri către două dintre cele mai căutate destinaţii. Cât costă biletele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air, liderul pieţei locale şi compania cu cea mai mare creştere din Europa Centrală şi de Est, anunţă extinderea operaţiunilor din Bucureşti prin alocarea unui Airbus A321, unde ajunge la 13 aeronave.

    Totodată, începând cu iulie 2020, Wizz Air lansează două rute noi din Bucureşti către Praga (Cehia) şi Sevilla (Spania), potrivit datelor transmise de companie.

    „Suntem bucuroşi să anunţăm aeronava cu numărul 13 din flota Wizz Air din Bucureşti, precum şi două noi rute. Sevilla este o destinaţie complet nouă pentru reţeaua Wizz Air şi o lansăm din Bucureşti începând cu iulie 2020 împreună cu Praga, despre care ştim că este foarte apreciată de turiştii români”, spune Paulina Gosk, Corporate Communications Manager la Wizz Air.

    De altfel, operatorul adaugă constant noi rute reţelei sale din România. Astfel, doar în a doua parte a anului 2019, compania a anunţat noi destinaţii către Londra Southend, Edinburgh sau Lyon.

    “Cu această nouă aeronavă, numărul aparatelor de zbor alocate de Wizz Air bazelor sale din România va creşte la 30 în 2020, iar numărul de angajaţi va ajunge la 1.100”, spun reprezentanţii Wizz Air.

    Compania operează 152 de rute spre 20 de ţări, de pe 10 aeroporturi locale şi de curând a aniversat 50 de milioane de pasageri transportaţi din România şi 20 de milioane de pasageri din Bucureşti.

    În 2020, Wizz Air oferă spre vânzare aproape 11 milioane de locuri în România, ceea ce reprezintă o creştere cu 10% de la an la an.

    Operatorul de zbor a transportat 4,4 milioane de pasageri pe piaţa locală în primele şase luni din acest an, trafic în creştere cu 15%, potrivit oficialilor companiei.

    În România, primul zbor Wizz Air s-a realizat de la Tîrgu Mureş spre Londra Luton în 2006. În prezent, reţeaua Wizz Air din Tîrgu Mureş constă în patru rute către trei ţări, iar numărul de pasageri transportaţi din 2006 până în prezent este de 2,2 milioane. Frecvenţa crescută a serviciului aduce anual o creştere cu 40% a capacităţii totale de transport de la şi spre Tîrgu Mureş, care în 2020 va ajunge la 265.000 de locuri, potrivit datelor Wizz Air.

    La nivel internaţional, Wizz Air operează o flotă de 114 aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 650 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 147 de destinaţii din 44 de ţări.

     

  • Dacă vor să supravieţuiască, oraşele va trebui să atragă tineri, aşa cum fac companiile cu forţa de muncă

    Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc, spune el.
    Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.Retorica asta naţionalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetăţeni în alte ţări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viaţa este mai bună, unde au o şcoală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

    România a pierdut 5 milioane de cetăţeni, alte ţări au fost mai norocoase, pierzând mai puţin.Pe de altă parte, sunt oraşe din ţările care au pierdut oameni care au reuşit să atragă mai mulţi oameni şi să aibă un număr de locuitori în creştere.

    În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulţi tineri şi nu numai în oraşe, pentru că la nivelul unor ţări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.
    La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menţine ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori şi Bucureştiul peste 6 milioane.

    Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă oraşele mai bune, pentru a atrage tineri sau alţi oameni din alte ţări.

    Companiile ştiu că dacă nu au forţă de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol şi nu vor supravieţui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboţi, prin reorganizarea fluxurilor şi a proceselor de producţie. Dar tot vor avea nevoie de angajaţi.

    De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi de proiecte rezidenţiale vor avea nevoie de clienţi pentru a-şi umple clădirile şi apartamentele. Şi vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde şi miliarde de euro.

    Iaşiul a revenit la viaţă odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din judeţele limitrofe, dar şi pentru cei din Republica Moldova şi Ucraina. În lipsa acestui complex, Iaşiul s-ar fi confruntat cu aceeaşi cădere constantă şi sigură cu care se confruntă celelalte oraşe din Moldova. Iaşiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare şi dezvoltare şi poţi să ai o viaţă bună acolo.

    La fel se întâmplă cu Clujul, care are şansa unui puternic centru universitar şi a unui suflu antreprenorial foarte bun.
    Timişoara, cu Iulius Town, va atrage forţă de muncă şi tineri din Serbia şi chiar Ungaria. Dacă Bucureştiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor şi va transforma Gara de Nord într-un mall şi clădiri de birouri – care înseamnă investiţii de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraş de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraş din Europa.
    Bineînţeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală şi de educaţie va trebui să ţină pasul cu aceste dezvoltări.

    Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizaţiile de construcţii pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simţi din spate presiunea companiilor de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor, de a mişca lucrurile din loc pentru a ţine forţa de muncă şi pentru a atrage alta nouă.
    Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune şi pe primari.

    Guvernul a fost forţat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forţaţi să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidenţiale, prin grădiniţe şi şcoli, prin centre sportive, prin restaurante şi cluburi.

    Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe ţări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face faţă pieţei.

    Oraşele mari din România au o şansă de a opri ritmul de scădere a populaţiei, cel puţin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viaţă mai bună şi vor supravieţui acestei globalizări unde, pentru multinaţionale dar şi pentru companiile locale, nu va mai conta din ce ţară eşti, ci ceea ce ştii să faci. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Eugen Măciucă, manager SIXT SH, SIXT Group România

    Eugen Măciucă ocupă, începând cu 2009, funcţia de manager al SIXT SH, coordonând o echipă formată din 7 persoane. În perioada 2011-2013, el a ocupat în paralel şi funcţia de deputy general manager al SIXT Group România.

    Anterior, între anii 2006 şi 2009, Eugen Măciucă a fost buying manager la AAA Auto. Absolvent al Universităţii Bucureşti, el a urmat mai multe cursuri de specializare în domenii precum pricingul, la Praga. Deţine şi un MBA în eficienţă personală, dobândit în anul 2013.

     

  • Cea mai exotică prezenţă din lista investitorilor în UiPath

    Start-up-ul local UiPath, specializat în dezvoltarea de soluţii software pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii, care a devenit primul unicorn al României după ce anul trecut a fost evaluat la peste 3 miliarde de dolari, odată cu cea de-a patra rundă de finanţare primită, în valoare de 265 milioane dolari, are în total zece investitori dintre care trei sunt din Europa – Early Bird Ventures (Germania), Credo Ventures (Cehia) şi Seedcamp (Marea Britanie). Aceştia sunt de altfel şi primii trei investitori ai UiPath, care au finanţat start-up-ul local cu 1,5 milioane de dolari în 2015, în cadrul rundei de finanţare de tip seed, condusă de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.

    Înainte de prima finanţare, UiPath s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România – Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum.

    Astfel, UiPath a reuşit să atragă atenţia celor trei fonduri de investiţii din Europa, Early Bird Ventures, Credo Ventures şi Seedcamp, care au simţit potenţialul de creştere al start-up-ului local şi i-au anticipat succesul.

    Pe lângă Seedcamp şi Early Bird Ventures, care provin din ţări europene puternic dezvoltate, Marea Britanie şi Germania, Credo Ventures din Cehia este un investitor neobişnuit în peisajul listei de finanţatori ai UiPath.

    Fondul de investiţii cu sediul central la Praga a fost înfiinţat în 2009 de către Ondrej Bartos şi Jan Habermann, fiind specializat în finanţarea companiilor din domeniul tehnologiei şi al serviciilor financiare din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Până în prezent, acesta a realizat în total 47 de investiţii, dintre care a condus 23, şi a făcut exit pentru şase: două din Cehia – Appiary, achiziţionat de Oracle ulterior – şi Cognitive Security, una în SUA, Represent, două în Marea Britanie, Beepl şi Click2Contact, şi una din România – Teads.tv, cunoscut şi sub numele Branient.

    Start-up-ul local Branient, fondat de Emi Gal în urmă cu zece ani, a primit în total o finanţare de 2,7 milioane de dolari în trei runde de finanţare desfăşurate în 2009 (seed), 2010 (seed) şi 2012 (series A), Credo Ventures conducând ultima rundă de finanţare, în valoare de 1,8 milioane de dolari, alături de alţi cinci investitori. Brainient s-a dezvoltat în baza conceptului că publicitatea video poate fi mai eficientă dacă este personalizată şi interactivă. Brainient poate realiza un profil detaliat al userului, bazat pe date contextuale, de la profilul sociodemografic la localizare şi dispozitivul folosit la momentul din zi sau starea vremii. Ulterior, în septembrie 2016, start-up-ul local a fost cumpărat de compania Teads din New York (SUA), care deţine cea mai mare platformă de tip marketplace din lume pentru reclame video online.

    Partenerii fondurilor de investiţii Early Bird Ventures şi Credo Ventures, Dan Lupu şi Ondrej Bartos, fac parte şi din boardul UiPath, iar împreună cu Seedcamp au continuat să susţină financiar UiPath şi în următoarele două runde de finanţare, în valoare de 30 milioane de dolari, respectiv 153 milioane de dolari, acestora alăturându-se şi alte fonduri de investiţii, însă din SUA – Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG.

    Accel, primul investitor din SUA al UiPath, care s-a numărat şi printre primii investitori ai Facebook, a fost reprezentat de românca Luciana Lixandru, partener în cadrul fondului de investiţii american, care a condus tranzacţia, cea de-a doua finanţare, din cadrul biroului de la Londra. Ea a intrat în boardul UiPath din care fac parte, pe lângă fondatorul Daniel Dines, şi partenerii fondurilor de investiţii care au finanţat start-up-ul, Early Bird Ventures, Credo Ventures, Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, CapitalG şi Accel – Dan Lupu, Ondrej Bartos, Carl Eschenbach, S. Somasegar, Laela Sturdy, respectiv Rich Wong – şi vicepreşedintele gigantului american NetApp, prezent în topul celor mai valoaroase 500 de companii din lume (Fortune 500), Tom Mendoza.

    Totodată, în finanţarea de 30 de milioane de dolari a fost implicată şi Ana-Maria Andronic, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi specializaţi în IT, care ocupă poziţia de head of intellectual property and technology în cadrul societăţii DLA Piper.

    Pe lângă fondurile americane de investiţii Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG, la cea de-a patra rundă de finanţare, de 265 milioane de dolari, s-au alăturat listei de investitori UiPath alte patru fonduri din SUA: Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, IVP (Institutional Venture Partners) şi Maritech Capital Partners.

    Astfel în prezent, şapte din cei zece investitori ai UiPath sunt din SUA.

    De altfel, înaintea de primirea celei de-a doua finanţări, start-up-ul UiPath, desprins în 2015 dintr-o companie locală specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, şi-a mutat sediul central în New York (SUA), centrul de dezvoltare rămânând însă în România. Compania are de asemenea birouri şi în alte ţări din întreaga lume – în Marea Britanie (Londra), Franţa (Paris), India (Bangalore), Singapore şi în Japonia (Tokio), finanţările primite fiind utilizate atât pentru dezvoltarea produsului, cât şi pentru extinderea echipei la nivel local, dar şi mondial.

    Potrivit datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe şi Registrul Comerţului, UiPath SRL este deţinută în totalitate de entitatea din SUA – UiPath Inc., administrator fiind Marilena Vişan. În decurs de doi ani, afacerile UiPath SRL au sărit de la 1,1 milioane lei în 2015 la 47,6 milioane lei (10 milioane euro) în 2017, conform datelor raportate de companie la Finanţe. 

  • Cum a reuşit Praga să ajungă al 20-lea cel mai vizitat oraş din lume, iar Bucureştiul nu intră nici măcar în top 100? În timp ce Praga are o organizaţie dedicată promovării, Bucureştiul are o companie de bâlciuri

    Dacă Praga are un site de prezentare valabil în 21 de limbi, www.prague.eu, pe care turiştii pot găsi informaţii despre atracţii, evenimente, cafenele, hoteluri sau tururi ghidate, iar jurnaliştii au statistici la zi, rapoarte anuale din 2013 până în 2017 şi galerii foto, Bucureştiul defilează cu Compania Municipală de Agrement, care se ocupă de bâlciuri şi parcuri de distracţie
     
     Ce alte idei mai poate împrumuta Bucureştiul de la Praga pentru a-şi creşte totuşi numărul de turişti?
     
    „Una dintre marile noastre realizări este faptul că am reuşit să extindem site-ul www.prague.eu la nu mai puţin de 21 de limbi străine, lucru fără precedent la nivel european“, spune Petr Slepicka, reprezentantul Prague City Tourism (PCT), organizaţie respon­sabilă pentru dezvoltarea turismului intern şi extern din capitala Cehiei.
     
    Fondată în 1958 şi finanţată de primăria din Praga, aceasta este una dintre cele mai vechi organizaţii de acest gen la nivel european.
     
    Dezvoltarea site-ului de prezentare a Pra­găi a avut loc în 2017, an în care oragni­za­ţia care se ocupă de promovarea turismului a mai avut câteva realizări.
     

  • Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România: „Concluzionând comparaţia regională Metrorex vs companii similare care administrează reţeaua de transport public subteran din Budapesta, Praga şi Varşovia, în baza situaţiilor financiare şi rapoartelor aferente anului 2017.”

    „Constat că Metrorex înregistrează un venit /angajat de trei ori mai mic (productivitate comercială foarte modestă), cu 20% mai mulţi angajaţi / km metrou (resursele umane supradimensionate), salarii supradimensionate (cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat), pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară) precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit (viteza medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste)!”

     

  • De ce anunţă greve angajaţii Metrorex?

    • Eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 mil. lei, aprox 77 mil. euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varşovia (5%)

    • Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi / kilometru de metrou
    • Salariul mediu net / angajat la Metrorex este de 1.144 euro / lună (7.555 lei brut), de două ori peste media naţională şi cel mai mare din regiune
    • Metrorex înregistrează o cifră de afaceri / angajat de 31.600 euro / an, de aproape 3 ori sub media  din capitalele de referinţă (87.300 euro / angajat / an) şi de 6 ori sub media înregistrată de angajaţii reţelei de metrou din Budapesta 
    • Viteza medie înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km / oră, mult sub media capitalelor de referinţă (31 km / oră). 

    Sursa: COFACE

  • Antreprenorii români care şi-au dus afacerile în Praga la mai puţin de trei luni de la extinderea în Bucureşti

    Cu o investiţie de 80.000 de euro, Narcoffee Roasters Praga este cea de-a cincea unitate din reţeaua proiectului clujean şi prima din afara României la mai puţin de trei luni de la intrarea în Bucureşti. Până la finalul anului, cei doi antreprenori români îşi propun încă o franciză, dar şi extinderea reţelei proprii. De asemenea, în scurt timp, vor începe lucrările şi pentru a doua cafenea Narcoffee Roasters, în zona pietonală din centrul oraşului Praga.

    „Suntem în discuţii pentru a acorda francize în mai multe oraşe europene şi sperăm ca în anul 2018 să putem spune că Narcoffee Roasters este un lanţ european de cafenele pornit la Cluj” afirmă Dan Isai, cofondator Narcoffee Roasters şi fondator SaladBox.

    Noua cafenea din Praga respectă întocmai tipicul conceptelor autohtone, cu un meniu pe bază de espresso, adică specialităţi de cafea precum flat white, long black sau latte şi un meniu pe bază de cafea la filtru, precum V60, Chemex, Aeropress sau Cold Brew. În plus, meniul mai include şi infuzii de ceai negru Indian sau Matcha, precum şi răcoritoare din fructe presate la rece.

    „Praga nu este un oraş străin de cafeaua de specialitate. Dimpotrivă, vorbim de un oraş european care deja emite pretenţii când vine vorba de cafea de înaltă calitate. Acest lucru ne dă curaj şi ne motivează”, a menţionat Marius Nica, head barista în cadrul Narcoffee Roasters.

    Narcoffee Roasters este un concept de cafenele de specialitate fondat de oamenii de afaceri clujeni din domeniul HoReCa, Marcelus Suciu şi Dan Isai, cu o investiţie iniţială de 500.000 euro, sumă necesară pentru extinderea reţelei în Cluj şi Bucureşti. În acest moment, reţeaua numără 5 cafenele în Cluj, Bucureşti şi Praga.

     

                                       

     

  • Antreprenorii români care şi-au dus afacerile în Praga la mai puţin de trei luni de la extinderea în Bucureşti

    Cu o investiţie de 80.000 de euro, Narcoffee Roasters Praga este cea de-a cincea unitate din reţeaua proiectului clujean şi prima din afara României la mai puţin de trei luni de la intrarea în Bucureşti. Până la finalul anului, cei doi antreprenori români îşi propun încă o franciză, dar şi extinderea reţelei proprii. De asemenea, în scurt timp, vor începe lucrările şi pentru a doua cafenea Narcoffee Roasters, în zona pietonală din centrul oraşului Praga.

    „Suntem în discuţii pentru a acorda francize în mai multe oraşe europene şi sperăm ca în anul 2018 să putem spune că Narcoffee Roasters este un lanţ european de cafenele pornit la Cluj” afirmă Dan Isai, cofondator Narcoffee Roasters şi fondator SaladBox.

    Noua cafenea din Praga respectă întocmai tipicul conceptelor autohtone, cu un meniu pe bază de espresso, adică specialităţi de cafea precum flat white, long black sau latte şi un meniu pe bază de cafea la filtru, precum V60, Chemex, Aeropress sau Cold Brew. În plus, meniul mai include şi infuzii de ceai negru Indian sau Matcha, precum şi răcoritoare din fructe presate la rece.

    „Praga nu este un oraş străin de cafeaua de specialitate. Dimpotrivă, vorbim de un oraş european care deja emite pretenţii când vine vorba de cafea de înaltă calitate. Acest lucru ne dă curaj şi ne motivează”, a menţionat Marius Nica, head barista în cadrul Narcoffee Roasters.

    Narcoffee Roasters este un concept de cafenele de specialitate fondat de oamenii de afaceri clujeni din domeniul HoReCa, Marcelus Suciu şi Dan Isai, cu o investiţie iniţială de 500.000 euro, sumă necesară pentru extinderea reţelei în Cluj şi Bucureşti. În acest moment, reţeaua numără 5 cafenele în Cluj, Bucureşti şi Praga.

     

                                       

     

  • Otter Distribution deschide primul magazin Tezyo din Praga şi al doilea din Rebublica Cehă

    După succesul magazinelor din Viena (Austria) şi Brno (Cehia) a venit momentul deschiderii TEZYO de la Praga, cel de-al treilea magazin TEZYO situat peste graniţele ţării. Magazinul multibrand TEZYO, deschis azi la Praga, este un flagship store şi respectă structura comercială şi de branding a magazinelor Tezyo din România, precum şi selecţia de branduri internaţionale cu care ne-a obişnuit: Geox, Clarks, Epica, Otter, Le Colonel, Image, Le Coq Sportif, Bugatti si multe altele. Ca element de noutate, magazinul din Praga este primul din reţeaua TEZYO dotat cu un impresionant videowall.

    Acesta este al doilea magazin TEZYO din Cehia şi al treilea deschis la nivel internaţional. Prima lan­sare externă a avut loc în luna mai 2017, în Olympia Centrum Brno din Cehia, urmată de deschiderea din iunie a magazinului multibrand din Viena, în mall-ul Donauzen­trum, iar planurile de extindere ale brandului nu se opresc aici

    „Vom continua proiectul de extindere regională având în vedere feedback-ul foarte bun primit din piaţă şi la începutul anului viitor, în luna Martie vom deschide al doilea magazin din Austria, la Viena, în unul din cele mai mari centre comerciale.” a declarat Filip Schwartz, acţionar şi administrator al companiei Otter Distribution.

    Analizând pieţele regionale şi potenţialul acestora precum şi faptul că acest concept de magazin este unul de success în Romania, echipa Otter Distribution are certitudinea că acelaşi concept se va mula şi pe cererea de pe pieţele regionale

    „Obiectivele noastre pentru piaţa regională au la bază o creştere organică. În mai puţin de 6 luni de la deschiderea primului magazin din Brno, Cehia, putem spune ca vânzările sunt peste aşteptările şi previziunile setate iniţial. Planurile de extindere regională au la bază dorinţa de a face din brandul TEZYO unul internaţional având în vedere potenţialul oferit de pieţele externe. Ne-am setat ca TEZYO să fie un jucător important pe pieţele regionale şi ne propunem ca în termen de 5 ani să ajungem în top 5 jucători pe zona retailului de încălţăminte atât în Cehia cât şi în Austria.”  spune Filip Schwartz, acţionar şi administrator al companiei Otter Distribution.

    În România TEZYO este prezent în toate locaţiile cheie din marile orase, în marile centrele comerciale, cu 18 magazine multibrand.