Tag: ppp

  • Resorturi de lux la Marea Neagră şi 30 de staţii de metrou, proiecte adoptate, joi, de Guvern

    Potrivit surselor citate, Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o Hotărâre pentru suplimentarea anexei cu lista proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public-privat, decizia Executivului venind la propunerea CNSP.

    În total, lista conţine după suplimentarea de joi un număr total de 21 de proiecte de investiţii, au completat sursele menţionate. În prezent, Comisia Naţională de Prognoză elaborează studiile de fundamentare pentru fiecare din aceste proiecte şi după finalizarea studiilor, le va prezenta în Guvern pentru adoptarea lor prin HG şi lansarea licitaţiilor de atribuire.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea economică în 2018 la nivel global ar putea fi cea mai rapidă de după 2011. Anul acesta este previzionat a fi un an foarte bun pentru sectorul energetic

    Principalele motoare de creştere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, ţările emergente din Asia şi Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creşterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

    Economia Zonei Euro va creşte cu peste 2% în 2018. PwC se aşteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depăşească pe cele din nucleu în ceea ce priveşte ritmul de creştere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de aşteptat să înregistreze cea mai accelerată creştere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranţa legată de Brexit va afecta ritmul de creştere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

    ”Ne aşteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creştere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro şi Asia – raportând creşteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje şi riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în ţările cu economii puternice şi tendinţele protecţioniste în câteva sectoare de nişă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

    ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală şi consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleaşi reguli ale jocului astfel încât să-şi poată planifica mai bine investiţiile. În acelaşi timp, este nevoie de o majorare a investiţiilor publice şi de creşterea eficienţei acestora”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea creşte cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenţi, dar în linie cu aşteptările. Printre cele 17 economii care vor creşte mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia şi Filipine, indicând o creştere mai mare venită dinspre economiile din Africa şi Asia. Conform analiştilor PwC, în 2018, opt din zece ţări cu cele mai mari creşteri vor fi din Africa. 

    Cu cel mai rapid nivel de creştere de câţiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea şi pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India şi China vor consuma aproximativ 30% din total.

    EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN 2018

    În ciuda acestor creşteri, PwC se aşteaptă ca preţul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC şi aliaţii săi menţinând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producţiei până la finalul anului viitor.
    Banca Centrală Europeană ar putea reduce achiziţiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puţin probabilă.

    În ţările G7, rata şomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.

    Salariile vor înregistra o creştere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spaţiu limitat de creştere, dar şi aşa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.

    Populaţia globului va creşte cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 şi până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugaţi la populaţia lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizaţi fie în Africa, fie în Asia.

  • Guvernul ia în calcul varianta înfiinţării în turism a unui Oficiu de Promovare Public – Privat

    Prezent la deschiderea Târgului de turism, premierul le-a spus celor prezenţi că vrea să-şi facă o “autocritică” deoarece este nemulţumit că atât Guvernul său, cât şi cel “al altora” nu au reuşit, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Turism, dezvoltarea acestui domeniu. În consecinţă, el a invitat mediul privat să se asocieze cu Guvernul în găsirea unor soluţii.

    “De fiecare dată a fost prea multă birocraţie, de fiecare dată au fost piedici, interese diferite şi au rămas bani europeni necheltuiţi, au legi neclare şi am încercat să înţeleg dacă e o problemă de oameni, dacă tot schimbând oamenii sau dacă… Realitatea este o problemă de sistem şi cred cu adevărat că, pentru turism, soluţia corectă nu mai este a unei autorităţi naţionale strict publice, guvernamentale, ci a unui parteneriat între Guvern şi zona privată. Am primit deja o propunere, o organizaţie naţională pentru turism, o formulă pe care ţările mai deştepte decât noi au folosit-o deja, pentru că întotdeauna zona privată în turism va fi mult mai adaptată la realităţi, mult mai flexibilă şi mult mai capabilă de promova politic decât o zonă guvernamentală inevitabil birocratică şi destul de lentă. Adresez un apel către reprezentanţii zonei private să ne sprijine în acest parteneriat public-privat, iar deciziile de politici privind turismul din România să nu mai fie luate de funcţionari guvernamentali, ci împreună cu mediul privat, în aşa fel încât să avem cu adevărat politici eficiente”, le-a spus Ponta reprezentanţilor companiilor din turism, participanţi la deschiderea Târgului.

    Şeful Executivului a reluat discuţia pe tema unui parteneriat între Guvern şi patronatele din domeniu inclusiv la finalul ceremoniei, în momentul în care organizatorii l-au condus la maşină.

    “Dacă o ţinem la stat (noua structură-n.r), o să fie tot timpul birocraţie, sunt prost plătiţi…Hai să facem una ca în Franţa, ca în multe alte ţări, «Oficiul de Promovare Public Privat». Deciziile le luaţi, dar trebuie şi noi să conlucrăm la partea tehnică. E ideea de la coaliţie, am prins-o imediat, că aşa, cu structură de stat, nu funcţionează. Nu e vorba de oameni, am tot schimbat oameni, trebuie să fiţi voi implicaţi, că, până la urmă, voi sunteţi cei care ştiţi ce ne trebuie”, le-a spus Ponta.

    Aceştia au precizat că sunt foarte implicaţi, dar au nevoie de un cadru legislativ adecvat, şi au reclamat că au un proiect în acest sens cu care aşteaptă de două luni şi pe care ”l-au zăpăcit” în fiecare zi la minister.

  • O nouă linie de metrou în Capitală: Cât va costa magistrala 7 Bragadiru-Voluntari şi cât va dura construcţia

    Studiul de prefezabilitate şi fundamentare pentru servicii de proiectare, asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru această linie de metrou a fost transmis în iulie 2012 către Secretariatul General al Guvernului (Unitatea Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat), alături de caietul de sarcini aferent proiectului, potrivit datelor transmise luni de Ministerul Transporturilor.

    “În prezent, documentaţia transmisă este în analiză”, a comunicat instituţia.

    Linia de metrou va avea aproximativ 25 de kilometri, 30 de staţii, un depou şi o parcare, iar construcţia ar urma să dureze şase ani. Construcţia este estimată la 1,5 miliarde de euro.

    Metrorex, companie care administrează metroul bucureştean, estimează că va înregistra pierderi de 123,19 milioane lei în acest an, la venituri de 654,4 milioane lei şi cheltuieli de 777,6 milioane lei.

    Comparativ, Metrorex a încheiat anul trecut cu venituri totale de 601,5 milioane lei, cheltuieli de 655,2 milioane lei şi pierderi de 53,6 milioane lei, potrivit datelor preliminare.

    Cel mai important proiect de investiţii derulat de Metrorex, din fonduri bugetare şi comunitare, este construcţia tronsonului de metrou Drumul Taberei-Universitate, parte a Magistralei V, care va fi pus în funcţiune, conform calendarului actual, în 2016, cu o întârziere de un an.

    Ministerul Transporturilor intenţionează să deruleze prin PPP sau concesiune şi alte proiecte, precum renovarea şi administrarea principalelor 15 staţii de cale ferată din România (cu o valoare estimată de 65 milioane euro), un centru intermodal de transport marfă la Suceava (26 milioane euro), un terminal intermodal la Olteniţa (20 milioane euro) şi o platformă industrială în portul Constanţa Sud (73 milioane euro).

    Preşedintele Traian Băsescu a trimis în ianuarie Parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind parteneriatul public-privat. Legea trimisă spre promulgare reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public.

  • Primarul Capitalei, Oprescu: Vrem să privatizăm Elcen după modelul Apa Nova sau prin PPP

    Electrocentrale Bucureşti va fi privatizată după fuziunea cu RADET prin delegare de serviciu, după modelul Apa Nova din 1999, municipalitatea analizând însă şi varianta încheierii unui parteneriat public-privat (PPP), a declarat la Guvern primarul general al Capitalei Sorin Oprescu. El a arătat că astfel ar putea fi asigurat necesarul de fonduri pentru refacerea reţelelor de distribuţie a energiei termice, care la o primă evaluare se ridică la 1,8 miliarde euro. “În urma consultării cu Banca Mondială şi FMI, am căzut de acord că viitorul luminos va fi cel al delegării de serviciu. De câteva zile însă, am început să ne punem serios problema, discutând cu consultanţii, şi o a doua variantă, aceea de a trece doar pe un parteneriat public-privat. (…) Anticipăm faptul că în această structură nouă 80% se va produce energie electrică, care va fi vândută pe piaţa liberă, iar cu restul de 20%, fie într-un parteneriat public-privat, fie într-o delegare de serviciu, să putem avea aceşti bani în câţiva ani”, a spus Oprescu. Guvernul a aprobat miercuri prin memorandum comasarea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), astfel încât activităţile de producţie şi distribuţie să fie integrate. Urmare a acestui proces, datoriile RADET la ELCEN vor fi stinse.

    Citit mai multe pe zf.ro

  • Cum îşi bate joc Guvernul Boc de 20 de miliarde de euro

    Între acestea se numără reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti, autostrada Comarnic-Braşov, autostrada Sibiu-Piteşti, precum şi canalul Dunăre-Bucureşti. Valoarea estimativă a nouă dintre cele 18 proiecte de pe lista Guvernului – pentru restul neexistând evaluări ale investiţiilor- se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor gândul. Cu toate acestea, pe site-ul Ministerului Finanţelor investitorii interesaţi de procedura PPP găsesc informaţii neactualizate. Astfel, aici scrie că secretarul de stat Bogdan Alexandru Drăgoi este coordonatorul Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCC PPP).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Pentru ce autostrazi cauta bani ministrul Anca Boagiu

    Premierul Emil Boc a cerut ministrilor sa prezinte, pana in
    martie, lista cu proiectele de investitii care vor fi derulate prin
    parteneriat public-privat (PPP), principalul domeniu vizat fiind
    cel al Transporturilor, in special cand vine vorba despre proiectul
    autostrazii Comarnic-Brasov. Ministrul Transporturilor, Anca
    Boagiu, a declarat pentru gandul ca acest proiect de PPP nu are in
    acest moment finantare, dar ca este o investitie prioritara.
    “Tronsonul respectiv este foarte important pentru dezvoltarea
    economica si turistica a regiunii si va ajuta la fluidizarea
    traficului. O data cu finalizarea discutiilor pe care le avem cu
    cei de la Comisia Europeana asupra Legii Parteneriatului
    Public-Privat, proiectul Comarnic-Brasov va fi primul lansat de
    Ministerul Transporturilor in parteneriat public-privat”, ne-a
    declarat ministrul.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info