ING a transmis că pentru retragerile de numerar de la bancomatele altor banci efectuate sâmbătă banca va returna comisioanele aferente acestor retrageri.
Legat de problemele tehnice care au paralizat activitatea băncii, acestea ar fi apărut in timpul unui test planificat al sistemului de stingere a incendiilor din centrul ING de date, eliberarea gazului Inergen afectând “in mod grav si neasteptat” mai multe servere si sistemul de stocare a datelor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din total, peste 70% din tranzacţii reprezentând în prezent plăţi la comercianţi. În această perioadă au fost emise peste 100.000 de carduri noi şi 5.000 de magazine s-au alăturat Băncii Transilvania ca partenere în program, reţeaua devenind astfel una din cele mai puternice din România.
Programul STAR înseamnă pentru clienţii Băncii Transilvania cumpărături în rate fără dobândă, dar şi puncte de loialitate. În programul STAR sunt incluse atât cardurile de persoane fizice – STAR Forte, STAR Gold, STAR Platinum – precum şi cardurile de credit destinate persoanelor juridice, dar şi cardul de credit pentru medici şi cel cardul co-branded cu Clubul Rotary.
Cumpărăturile în ţară şi în străinătate, achitate cu cardurile cuprinse în acest program, aduc de fiecare dată puncte de loialitate STAR. Punctele înseamnă bani, fiind sume care pot fi folosite pentru cumpărături la partenerii din program, pot fi făcute cadou sau, pentru cei ce au mai multe carduri de credit BT, punctele pot fi cumulate pe unul dintre acestea. Echivalentul unui punct STAR este 1 leu. În cei trei ani de derulare a programului STAR, clienţii BT care au carduri de credit au acumulat peste 7,5 milioane de puncte de loialitate.
Banca Transilvania este în top trei cele mai mari bănci din România, în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de aproape 9%. Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate. Anul trecut a înregistrat un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.
Comparativ cu 2012, BT a înregistrat în acest an o creştere de 13% a volumelor totale tranzacţionate cu cardul, o creştere de 25% a numărului plăţilor la comercianţi efectuate cu cardul, o creştere cu 260% a volumelor de tranzacţii e-commerce şi o creştere cu 430% a numărului de tranzacţii e-commerce, informează banca.
Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate.
Cardurile Star BT, incluse în programul de loialitate Star BT, au introdus posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie. Din acest program fac parte 5.500 de comercianţi din ţară. Star BT a generat, de la lansarea sa de acum doi ani şi jumătate, o creştere cu 130% a plăţilor la comercianţi cu cardurile BT incluse în program. Două din trei tranzacţii cu cardurile Star BT reprezintă plăţi la comercianţi.
Banca Transilvania, a treia bancă din România în funcţie de mărimea activelor, este organizată pe patru linii principale de business: persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi aproape 1,68 milioane de clienţi activi.
“Când am preluat mandatul la Ministerul Mediului, în mai 2012, rata de absorţie a Programului Operaţional Sectorial Mediu era de 4,37 la sută, mai precis între 2007 şi mai 2012 sumele venite de la Uniunea Europeană au reprezentat un cuantum de 197 de milioane de euro. După un an de guvernare USL, am ajuns la o rată de absorţie de 16 sută. Practic am adus într-un an 500 de milioane de euro. S-au depus eforturi considerabile din partea tuturor structurilor, în special a Autorităţii de Management astfel încăt să putem să reluăm plăţile după o perioadă dificilă de aproape cinci luni când acestea au fost blocate ca urmare a neregulilor identificate în perioada anilor 2010 – 2011”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, Rovana Plumb.
Ea a mai afirmat că a avut întâlniri cu beneficiarii fondurilor europene pentru a se evita dezangajările, reuşindu-se anul trecut evitarea unui risc de dezangajare de 400 de milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE şi cele mai mari corecţii financiare – acesta este tabloul de bord al fondurilor europene după şase ani de la aderarea României la UE. Se poate altfel când chiar şefii din structurile care gestionează banii europeni primesc mită?
Toate programele operaţionale sectoriale au fost presuspendate din cauza neregulilor, iar corecţiile financiare care vor fi reţinute de Comisia Europeană se ridică la 800 mil. euro, adică o treime din sumele nerambursabile primite de România de la UE.
POS Mediu a scăpat cel mai repede de constrângătoarea procedură a presuspendării, dar la câteva luni, unul dintre foştii şefi şi apoi director în autoritatea de management care îl gestiona a fost arestat pentru mită şi trafic de influenţă.
Adrian Mîndroiu, 49 de ani, era perceput până săptămâna trecută drept unul dintre cei mai „vocali“ şi curajoşi înalţi funcţionari care lucrau cu fondurile europene. Avusese curajul să atace mediul politic românesc şi părea onest din toate punctele de vedere, dar a fost arestat pentru fraudă cu fonduri UE.
Numărul cardurilor de debit şi credit aflate în circulaţie a ajuns la circa 11 milioane. Există circa 6.000 de POS-uri la un milion de locuitori, respectiv de trei ori mai puţin decât media europeană, în timp ce numărul de bancomate la un milion de locuitori se situează la 500, la jumătate faţă de media europeană.
(verde – mil. carduri de credit 2010; galben – mil. carduri de credit 2010)
Numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010,
Sumele cheltuite la POS pe carduri Visa au crescut cu 29,2%, reprezentand 16,5% din totalul cheltuielilor pe carduri Visa. In acelasi timp, valoarea medie a tranzactiei la POS a continuat sa scada, la 38,1 euro, confirmand tendinta de utilizare a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, mai mici ca valoare.
In ceea ce priveste cardurile de credit, cifrele arata ca posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpara produse de baza. Valoarea medie a tranzactiei pe cardurile de credit la POS a scazut cu 6,6%, indicand ca romanii au redus cheltuielile de mare valoare, in timp ce valoarea totala tranzactionata la POS a crescut cu peste 44%.
De asemenea, segmentul cardurilor de business a inregistrat o crestere la toti indicatorii. Astfel, au fost emise mai multe carduri Visa business (in crestere cu 19,4%), volumul tranzactionat pe aceste carduri a fost mai mare atat ca total (cu 50%), cat si doar la POS (cu 48,5%). Numarul trazactiilor la comercianti a fost in crestere cu 38,7%.
“Piata cardurilor a continuat sa se dezvolte rapid in ultimii ani, in pofida conditiilor economice dificile. Tot mai multi romani au inceput sa inteleaga mai bine multiplele avantaje ale cardurilor, folosindu-le tot mai des si pentru cumparaturi de valoare din ce in ce mai mica”, a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania al Visa Europe.
“Cardurile de credit si de business au raportat cresteri de doua cifre pentru toti indicatorii, de remarcat fiind majorarea numarului de tranzactii la POS cu carduri de credit de aproape 55%”, a mai spus Cretu.
Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5%, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania. Cardurile de debit reprezinta cea mai mare parte a portofoliului, aproape 80% din totalul cheltuielilor reprezentand tranzactii cu carduri de debit.
În primele 11 luni din 2011 s-au efectuat aproape 204.000 de tranzacţii de plată a taxelor şi impozitelor cu cardul, de 1,7 ori mai multe decât în anul precedent. Valoarea medie a unei taxe locale achitate prin card a crescut de la 301 lei în primele 11 luni din 2010 la 340 lei anul trecut.
“Segmentul plăţilor online cu cardul a fost de departe cel mai dinamic, numărul şi valoarea tranzacţiilor crescând de peste şapte ori. Sperăm că numărul primăriilor care acceptă plata taxelor şi impozitelor cu cardul online, fără comision, va creşte semnificativ, pentru ca astfel să se evite cozile interminabile de la ghişeu şi cetăţenii să poată plăti oricând, de oriunde s-ar afla”, a declarat Cătălin Creţu, general manager România, Visa Europe.
Posesorii de carduri Visa pot plăti taxele şi impozitele cu cardul la POS-urile instalate la ghişeele administraţiilor fiscale în 145 de localităţi şi pe internet în 36 oraşe. Reţeaua de localităţi care acceptă plata prin card a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în ultimii doi ani, în condiţiile în care această posibilitate era oferită doar de 30 de localităţi prin POS şi 5 online în anul 2009.
Din 2 ianuarie până în 31 martie, toţi cei care îşi plătesc taxele şi impozitele locale cu cardul Visa vor putea participa la o promoţie în cadrul căreia se vor acorda 1.500 de premii prin tragere la sorţi, constând în rambursarea valorii impozitelor şi taxelor locale plătite cu cardul Visa, în limita a 250 de lei.
Visa Europe şi băncile membre intenţionează să continue discuţiile cu autorităţile locale, pentru a introduce plata taxelor şi impozitelor locale prin card, până când cel puţin toate reşedinţele de judeţ din România vor oferi acest serviciu, fie prin POS, fie online.
În Europa sunt peste 430 milioane carduri Visa de debit, credit şi business. La sfârşitul anului fiscal încheiat în martie 2011, cardurile Visa au fost utilizate pentru plăţi şi retrageri de numerar evaluate la 1.600 de miliarde de euro. 12,5% din cheltuielile din Europa au fost făcute cu un card Visa şi peste 70% din aceste tranzacţii au fost realizate pe carduri Visa de debit.