Tag: pop

  • Un tânăr din Braşov câştigă zeci de mii de euro făcând lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Cum i-a venit ideea


    „Site-ul lădiţe.ro a apărut la sfârşitul anului 2017, însă ideea lui a început încă din anul 2016. Ideea a venit în momentul în care în atelierul nostru de tâmplărie ne-a intrat o cerere pentru acest gen de produse, de la administratorul unui hotel din Drobeta-Turnu Severin, care ne-a spus că ar vrea să-i facem un raft. Am proiectat, am creat proiectul, l-am predat clientului. Am văzut că există cerere pentru acest tip de produs şi am început să facem mai multe. La început am vândut pe OLX”, povesteşte Mădălin Pop.
    În 2018, businessul cu lădiţe a generat afaceri de 250.000 de lei (circa 54.000 de euro), însă cererile numeroase ar fi putut aduce şi mai multe vânzări, problema fiind că lipsa unui număr suficient de angajaţi a împiedicat onorarea tuturor comenzilor.
    Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos. Cea mai mică lădiţă – Neghiniţă – costă 15 lei, iar cea mai scumpă – momentan în stadiul de prototip – va ajunge la 130 de lei.
    Dincolo de produsele standard, se pot face şi lădiţe personalizate pe cerinţele clientului. În medie, în atelierul din Braşov, se produc 1.000 de lădiţe pe lună.
    „Publicul nostru ţintă este populaţia de 25-45 de ani, tineri care îşi renovează sau cumpără un apartament şi aleg lădiţele noastre pentru realizarea unor piese de mobilier (rafturi, măsuţe, etajere etc). Mai sunt şi tinerii antreprenori care deschid cafenele sau restaurante şi îşi doresc un design minimalist în spaţiul lor, agenţii de publicitate care folosesc lădiţele ca mijloc de promovare pentru clienţii lor sau firme mari care folosesc lădiţele noastre pentru a oferi angajaţilor, cu ocazia sărbătorilor, pachete cu produse, iar lădiţele noastre vin ca mijloc de ambalare şi transport.“

  • Cine este Ramona Pop, timişoreanca din politica germană care l-a curtat şi l-a convins pe Elon Musk să deschidă o fabrică Tesla în Berlin

    Când Elon Musk a postat pe contul său de Twitter anul trecut că Germania este printre primele opţiuni pentru prima fabrică Tesla în Europa, politicienii au intrat într-o frenezie în care fiecare încerca să îl convingă pe miliardarul american să aducă facilitatea în oraşul său.

    Însă politicianul care l-a curtat cel mai mult pe miliardar este timişoreanca de origini româno-germane Ramona Pop, 42 ani, viceprimar al Berlinului din decembrie 2016 şi senator pentru economie, energie şi întreprinderi.

    Tânăra cu dublă cetăţenie, atât română cât şi germană, i-a trimis o scrisoare de două pagini lui Elon Musk în care i-a spus miliardarului că îl consideră un pionier şi un vizionar şi i-a oferit diverse beneficii pe care le-ar fi găsit în scena efervescentă de tehnologie din Berlin, unde există o reţea vastă de programe de cercetare în industria auto.

    Născută şi crescută în Timişoara, s-a mutat la sfârşitul anilor 90 în Germania, a studiat la ştiinţe politice în Berlin şi este membră a Alianţei 90/Partidul Verzilor din 1997. Din noiembrie 2001, Ramona Pop este membra a Camerei Reprezenanţilor din Berlin. Ea a mai fost membru al board-ului în mai multe companii de stat precum Investitionsbank Berlin.

    În scrisoarea către american, ea i-a mai promis lui Musk acces la o pistă de curse din apropierea Berlinului, unde Tesla îşi poate testa maşinile, notează Bloomberg.

    Pe măsură ce competiţia pentru a atrage Tesla s-a înăsprit, mai mulţi actori s-au alăturat. Două state federale de la graniţa cu Franţa au început să îl curteze pe Musk, iar fondatorul Tesla avea deja interese în acea parte a ţării după ce a cumpărat o companie de automatizare în urmă cu câţiva ani.

    În acelaşi timp, imaginea Berlinului este afectată de istoricul defectuos în demararea proiectelor mari de infrastructură, precum proiectul noului aeroport – un proiect întârziat cu mulţi ani faţă de ce anunţase conducerea oraşului iniţiale şi care s-a ridicat la costuri uriaşe.

    Totuşi, când avionul lui Elon Musk a aterizat în capitala Germaniei săptămâna aceasta, miliardarul era hotărât: prima fabrică Tesla gigant din Europa va fi situată la periferiile Berlinului, aproape de care va mai înfiinţa şi un centrul de inginerie şi design.

    Musk a făcut anunţul la o ceremonie de premiere în faţa şefilor industriei auto din Germania, printre care executivii BMW şi Volkswagen, două companii care vor să câştige piaţa vehiculelor electrice aflată în dezvoltare.

    „A fost o competiţie extrem de intensă în ultimele luni între mai multe naţiuni europene. Este important că Tesla a ales Germania”, a spus Peter Altmaier, ministrul Economiei, miercuri, în faţa reporterilor din Berlin.

    Elon Musk mută lupta pentru viitorul transporturilor într-un teritoriu dominat de motoarele cu combustie, unde unii dintre cei mai mai jucători din industria auto nu îl luau în serios când a anunţat prima dată că viitorul maşinilor electrice este aproape.

    Însă, în ultimii ani, Musk a reuşit să creeze un brand popular din Tesla, ceea ce a atras atenţia şi marilor jucători din industria auto germană. Răspunsul celui mai mare producător auto din lume – care încerca să se îndepărteze de imaginea scandalului Dieselgate – a fost anunţarea unui program gigant de circa 30 miliarde euro prin care vrea să aibă cea mai mare flotă de maşini electrice din industrie.

    Alegerea Berlinului şi a periferiilor acestuia îi dă lui Musk o serie de avantaje, printre care bani gratis de la stat sub formă de subvenţii. Guvernul vrea să susţină şi să sponsorizeze transformarea industriei auto. Costurile cu forţa de muncă sunt în general mai scăzute în estul Germaniei decât în hub-urile tradiţionale de inginerie din partea de sud a ţării.

    Zona unde Tesla îşi va localiza fabrica, denumită Gruenheide, este situată la est de Berlin, în statul Brandenburg (n.r: care înconjoară Berlinul), şi oferă acces facil la autostradă şi legături la transportul în comun pentru angajaţi. Este o locaţie pe care şi producătorul BMW a luat-o în considerare în 2001, înainte de a alege Leipzig – ultima dată când compania nemţească a construit o fabrică nouă importantă în Germania.

    Guvernul din Brandenburg, unul dintre cele cinci state federale din estul fost-comunist, a făcut de asemenea un lobby puternic asupra lui Musk, oferindu-i subvenţii de cel puţin 100 milioane euro. Negociatorii statului au menţinut presiunea în ultiimele luni, promovând proximitatea Brandenburgului de Berlin, forţa de muncă calificată şi o multitudine de faciităţi de producţie a energiei regenerabile, potrivit premierului Dietmar Woidke.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

     

  • Proiect: Fost ministru al Educaţiei vrea începerea anului şcolar în a treia săptămână din septembrie

    „Săptămâna viitoare vreau să depun o propunere legislativă de completare a Legii Educaţiei Naţionale prin care să se fixeze începutul anului şcolar în a treia zi de luni din septembrie”, scrie Liviu Pop, pe Facebook.

    Senatorul PSD a creat şi un sondaj în care întreabă internauţii dacă sunt de acord cu propunerea legislativ. Dintre cele 4000 de persoane care au votat, 85% au răspuns afirmativ, că vor fixarea începutului anului şcolar în a treia săptămâna din luna septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Val de eliberări. Pedepsele pentru Alina Bica, arestată în Costa Rica, şi fostul şef ANAF, Şerban Pop, au fost SUSPENDATE

    Magistraţii instanţei supreme au decis să suspende pentru fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, pedeapsa de 4 ani cu executare, după ce avocaţii acesteia au formulat contestaţii faţă de formarea completurilor de 5 judecători. Condamnat tot la 4 ani, în acelaşi dosar, va fi eliberat şi Şerban Pop.

    Magistraţii Instanţei supreme au dispus suspendarea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare a fostei şefe DIICOT, Alina Bica, după ce apărătorii săi au formulat contestaţii faţă de formarea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ. Aceeaşi soluţie a fost dispusă şi pentru fostul şef ANAF, Şerban Pop, condamnat tot la 4 ani de închisoare, în acelaşi dosar.
     
    Termenul pentru judecarea contestaţiei în anulare formulate de Alina Bica este 21 ianuarie, când va trebui să se prezinte.
     
    În acest dosar, Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea făptuitorului, după ce i-a ridicat sechestrul asigurator asupra acţiunilor lui Adriean Videanu. Sechestrul asupra acţiunilor fusese dispus în dosarul Romgaz-Interagro. În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu era cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
     
    Deciziile au fost luate de Completul 2 de 5 judecători de la instanţa supremă, format din Enceanu Simona Daniela, Rog Tatiana Lucia, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana şi Popa Rodica Aida. Dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare, este judecat de tot Completul 2.
     
  • De ce patru staruri POP, printre care Bono şi Pharrell Williams, dedică un album muzical…unei pisici moarte

    Albumul este dedicat de Sophie pisicii sale Souris Calleis (şoarece, în limba franceză) şi include 37 de piese despre felina decedată.

    Materialul discografic conceptual a fost lansat la sfârşitul săptămânii trecute în timpul unui show al lui Calle susţinut la Galerie Perrotin din Paris şi este disponibil şi pe servicii de streaming.

    Calle a explicat conceptul pentru site-ul Artnet: “Când spui că eşti tristă din cauza unei pisici, pare puţin obscen pentru unii. Nu poţi spune asta. Adică, dacă spun cuiva că mama sau tata a murit, mi se spune «Oh, sărăcuţa, şi-a pierdut mama/ tatăl», dar, dacă spui aşa ceva despre pisica ta, pari ridicol”.

    În vârstă de 65 de ani, Sophie Calle este scriitoare, fotografă şi artist conceptual. Lucrările sale au fost expuse în instituţii prestigioase, precum Centre Georges Pompidou din Paris, Hermitage din Sankt Petersburg, Rusia, Palais des Beaux-Arts din Bruxelles, Belgia. A reprezentat Franţa la Bienala de la Veneţia din 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din culisele unei tranzacţii de zeci de milioane de euro

    La începutul lunii iulie, compania de consultanţă şi audit Deloitte România a confirmat implicarea în tranzacţia prin care antreprenorul Cristian Ludovic Pop a vândut retailerul Animax către fondul de investiţii TRG management. Compania, care deţine aproape 80 de magazine şi afaceri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 milioane euro) în 2017, este lider pe piaţa românească a comerţului specializat pentru animale, estimată la o valoare de 330 de milioane de euro. Potrivit datelor ZF, valoarea tranzacţiei s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro.

    TRG management (The Rohatyn Group), care îşi coordonează operaţiunile din 14 birouri globale şi acoperă Europa de Est prin intermediul biroului din Londra, a fost fondat în New York în 2002 de către Nicolas Rohatyn, ca vehicul de investiţii în pieţe emergente, şi a fuzionat cu CVCI în 2013, având împreună o bază de active de peste 7 miliarde de dolari. Fondul investeşte în companii mid-market, lideri de piaţă, care pot deveni platforme de dezvoltare regională. Unul dintre pilonii strategiei de investiţii îl reprezintă companiile care s-au maturizat în pieţe emergente, stabile şi care beneficiază de creştere accelerată.

    Decizia de vânzare a Animax către fondul de investiţii TRG management a venit într-o perioadă bună, în condiţiile în care businessul a crescut constant din 2008 până în 2017. Avansul a fost susţinut în special de expansiune, însă şi de faptul că în ultimii ani tot mai mulţi români au decis să îşi cumpere un animal de companie. Mai mult, în perioada 2015-2016 economia a avut o evoluţie pozitivă, la fel şi consumul. Astfel, retailul – indiferent de tipul acestuia – este unul dintre cele mai căutate domenii dat fiind că este legat de consumul privat, care creşte de doi ani cu circa 10%.

    „Am pornit Animax în anii 1998 şi timp de 20 ani am investit multă muncă şi emoţie în dezvoltarea afacerii”, descrie Cristian Pop, fondatorul Animax, începuturile afacerii. „În 2016, Animax devenise deja un business matur, pregătit pentru următoarea fază de dezvoltare, în care rolul şi contribuţia mea se diminuau. Probabil că aşa se vedea şi din exterior, întrucât începusem să primesc oferte din partea unor fonduri de investiţii interesate de achiziţia Animax. Aşa s-au născut ideea de vânzare şi discuţiile avansate cu unii dintre potenţialii investitori, însă în condiţii de exclusivitate solicitate de fiecare dintre ei”, povesteşte el. 

      Antreprenorul spune că primul lucru pe care l-a înţeles a fost că, în negocierile bilaterale, potenţialul de preţ şi condiţiile oferite iniţial sunt dificil de menţinut, iar negocierile devin inevitabil dificile pentru vânzător. 

      „Înainte de a fi trecut prin această experienţă, nu mi-aş fi putut imagina complexitatea unei tranzacţii. Este mult mai complex decât reiese din discuţiile iniţiale”, subliniază Pop. „Atunci când am început procesul de M&A (mergers & acquisitions – n.red.) eram convins că ştiu cum se face asta şi mă pot descurca fără ajutor extern, doar cu echipa de management din Animax. Acum însă, sunt bucuros că la momentul potrivit mi-am schimbat atitudinea şi am ales să lucrez cu profesionişti din acest domeniu. Ei au condus procesul şi au oferit susţinere colegilor mei din echipa de management, condusă de Adriana Mateescu, până la finalizarea cu succes a transferului companiei către noul acţionar.”
     
    Un proces clasic de M&A

    În primul semestru al acestui an, piaţa de fuziuni şi achiziţii din România s-a situat la o valoare cuprinsă între 1,6 şi 1,8 miliarde de euro, numai la nivelul trimestrului II fiind realizate tranzacţii de 391 de milioane de euro, în creştere cu 51,5% fată de primele trei luni din 2018, potrivit unei analize a Deloitte. 

    „Din punctul nostru de vedere, vânzarea Animax s-a realizat printr-un proces foarte eficient. Parcurgând toate etapele unui proces M&A clasic, tranzacţia s-a încheiat în mai puţin de un an de la semnarea mandatului”, spune Ioana Filipescu, partener la Deloitte România. „Ingredientele au fost, în primul rând, un business sănătos, o companie bine organizată şi gestionată, o piaţă cu fundamente solide de creştere, iar, din partea noastră, implicarea unei echipe experimentate de M&A. În finalizarea cu succes a acestui mandat, meritul le revine în primul rând colegilor mei Iulia Bratu, deputy director, Cosmin Comşa, senior associate, şi Vlad Adam, associate”, adaugă Filipescu.

    Partenerul firmei Deloitte notează că abordarea companiei este de „a ne implica în tranzacţiile în care credem, preponderent consiliind antreprenorii români”.

    Iulia Bratu, deputy director la Deloitte România, explică faptul că momentul a fost unul bine ales şi oferă astfel o tranzacţie reuşită: „Structurarea procesului şi gestionarea competiţiei au fost esenţiale pentru reuşita tranzacţiei şi maximizarea valorii. O contribuţie semnificativă a avut-o comunicarea excelentă pe care am avut-o atât cu Cristi, cât şi cu managementul Animax, iar din perspectiva echipei M&A implicate aş puncta în mod particular complementaritatea naturală a echipei”. Ce sfaturi are consultantul de la Deloitte pentru antreprenorii români care se gândesc la un exit? „Un proces M&A este foarte complex şi depinde de o varietate de factori specifici fiecărei situaţii. Ce putem spune însă cu siguranţă este că, indiferent de situaţie, valoarea adăugată a unui consultant M&A experimentat se face remarcată la nivelul maximizării preţului şi minimizării riscurilor pentru vânzător. În unele cazuri, decizia de a fi asistat de consultanţi de M&A profesionişti poate fi decisivă pentru finalizarea cu succes a tranzacţiei.”

    Compania de consultanţă Deloitte a mai fost implicată într-o serie de tranzacţii pe piaţa din România în 2018, printre care vânzarea Fabryo, lider de piaţă în industria de vopsea decorativă în România, către AkzoNobel, al doilea cel mai mare producător global de vopsea şi substanţe chimice; vânzarea distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim, şi a lanţului de retail farmaceutic Help Net, către Phoenix Group, lider european în distribuţia farmaceutică; vânzarea furnizorului de servicii financiare şi leasing IKB Leasing către BNP Paribas.

  • Acest senator PSD a comparat aliaţii şi partenerii României, printre care SUA şi Germania, cu nişte GÂNDACI. Explicaţia lui este halucinantă: „Mi s-a părut foarte…”

    „Mi s-a părut foarte, foarte interesantă (imaginea – n.r.), de aceea am pus-o. Mesajul a fost preluat de pe un site de socializare. Nu am interpretat poza din punct de vedere al animalelor care apar în poza, doar mesajul domnului preşedinte Iohannis m-a impresionat”, a declarat senatorul PSD Liviu Pop.

    El susţine că nu a intenţionat să compare ţările respective cu gândaci.

    ”Doamne fereşte, nu am comparat pe nimeni cu gândaci. Eroare cred că este mesajul preşedintelui Iohannis. Nu putem compara partenerii cu animalele, de fapt pe nimeni nu putem compara cu animale. Nu cred că e nevoie de o reacţie pentru că repet nu am intenţia şi nu o să am intenţia de a compara o ţară cu un animal sau o persoană cu un animal. Nu, mi-a plăcut partea de sus a postării, dar nu puteam să tai că eram acuzat de plagiat şi atunci trebuia să las jos de unde am preluat, scrie în partea de jos de unde am preluat postarea”, a susţinut Pop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Educaţiei, despre mesajul vulgar pe Facebook: Am vrut să fiu glumeţ

    „Bună dimineaţa, prieteni! Eu Plec La Muncă, voi ce faceţi?”, a scris Pop, distribuind şi o fotografie în care „Plec La Muncă” este prescurtat „PLM”, rezultând acronimul unei expresii vulgare folosită pe internet sau pe aplicaţiile pentru telefoane.

    Postarea fostului ministru al Educaţiei a devenit virală.

    „Nu am fost deloc vulgar. Am vrut să le spun prietenilor de pe Facebook că plec la muncă. Şi asta am făcut, pentru că acum sunt în Parlament, în Comisia pentru Învăţământ. Am vrut să fiu şi eu glumeţ, nu are legătură cu glumele care se fac pe seama numelui meu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Liviu Pop.

     

     

     

  • Trupa care vinde mai multe bilete decât marile vedete pop ca Ed Sheeran sau Bruno Mars deşi nu a avut niciodată un cântec pe primul loc în SUA

    Formaţia britanicî a vândut ăeste 1,27 milioane de bilete în primele 9 luni ale anului 2017, mai mult decât vedetele popstar menţionate anterior.

    În octombrie, trupa a devenit prima formaţie care a vândut complet de patru ori la rând show-urile de la Hollywood Bowl, sală de concerte în aer liber unde au cândtat nume mari precum Beatles sau Luciano Pavarotti.

    Succesul formaţiei este un exemplu al puterii şi faimei trupelor rock cu vechime ale căror concerte au luat o parte mare din industria muzicală din America de Nord ce ajunge la o valoare de 7,3 miliarde de dolari în 2017.

    Potrivit firmei de cercetare Pollstar, cele mai de succes concerte de anul trecut au fost susţinute de Guns N Roses şi U2, care şi-au lansat cel mai bine vândute albume în urmă cu 30 de ani.

  • BREAKING NEWS!! Cutremur în retail! Unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine vrea să VÂNDĂ tot

    Antreprenorul Cristian Ludovic Pop a vândut retai­le­­rul Animax care deţine aproape 80 de magazine şi afaceri de circa 100 mil. lei (peste 20 mil. euro) în 2016, ultimul an pen­­tru care există date publice. Cumpărătorul este Rohatyn Group, un fond de investiţii care tatona piaţa locală de câţiva ani.

    Rohatyn Group este un fond apărut în 2002 la iniţiativa lui Nicolas Rohatyn şi a altor parteneri. Nicolas Rohatyn este cel care s-a ocupat de dezvoltarea businessului JPMorgan pe pie­ţele emergente, pentru ca apoi să pună bazele propriului fond. Fondul a plătit peste 20 mil. euro pentru reţeaua Ani­max potrivit datelor din piaţă, suma fiind influenţată de faptul că retailerul este lider incontestabil pe o piaţă unde se luptă cu mici magazine de cartier şi cu reţele de mici dimen­siuni. Totuşi, valoarea tranzacţiei este mică pentru alte fon­duri de in­vestiţii care caută tranzacţii de peste 50 sau chiar peste 100 mil. euro.  Până la închiderea ediţiei reprezentanţii Animax nu au răspuns solicitării ZF. Oficialii Rohatyn Group au declarat că „nu comentăm“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro