Tag: politica agricola comuna

  • România are de returnat 17,7 milioane de euro cheltuiţi incorect pe Politica Agricolă Comună

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pentru România organismul de la Bruxelles a cerut recuperarea a 12,5 milioane de euro pentru deficienţe ale controalelor privind eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor, dar şi deficienţe în aplicarea de sancţiuni în cadrul măsurii ‘modernizarea exploataţiilor agricole’ din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

    De asemenea, Comisia Europeană a calculat corecţii financiare pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, în valoare de 5,2 milioane de euro, care ar urma să aibă însă un impact financiar net de 2,96 milioane de euro, circa 2,2 milioane de euro fiind deja recuperate din corecţii anterioare.

    CE a solicitat marţi unui număr de 22 de state membre returnarea sumei totale de 414 milioane de euro, cheltuiţi necorespunzător prin Politica Agricolă Comună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat

    “În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.

    Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.

    În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.

    Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.

    Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.

    Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.

    La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.